Producătorii auto vor renunța la ecranele digitale din mașini în favoarea butoanelor. Care este motivul din spatele acestei decizii neașteptate
Noi reguli privind siguranța pentru mașini îi obligă pe producătorii auto să renunțe la ecranele digitale și să revină la butoane, în cazul funcțiilor esențiale din habitaclu. De anul viitor, cine respectă întocmai recomandările va primi cele mai mari scoruri la capitolul siguranță. Nu este obligatoriu, dar… Așadar, la nivel comunitar se schimbă normele de siguranţă pentru maşini. Autoritatea care testează siguranţa autovehiculelor a ajuns la concluzia că toate ecranele digitale și meniurile complicate dintr-o mașină distrag atenţia șoferilor şi nu fac altceva decât să crească riscul de accidente. Tocmai pentru a preîntâmpina evenimentele nedorite, Autoritatea europeană care verifică siguranţa mașinilor înainte de lansarea pe piață a transmis că, începând cu 2026, nu mai acordă punctaj maxim modelelor care nu au butoane pentru funcțiile esențiale. Și specialiștii în conducere defensivă confirmă concluzia oficialilor europeni – touchscreen-ul distrage atenția şoferilor, motiv pentru care mașinile cu asemenea dotări nu pot fi considerate sigure. „Orice secundă contează. La 36 de kilometri pe oră, mașina parcurge 10 metri pe secundă. Când noi nu stăm cu ochii la drum în acele secunde, mașina parcurge o distanță foarte mare în care noi nu vedem absolut nimic”, afirmă Lucian Nan, expert în conducere defensivă. Noul sistem european de siguranţă va fi construit respectând patru puncte esențiale: conducerea în siguranță; evitarea accidentelor; protecția în caz de accident; siguranța post-accident. La inspecția mașinilor ieșite din fabrici vor fi analizate atât starea maşinii după un posibil impact, cât şi modul în care sunt protejați pasagerii. De ce este important scorul de siguranță „Are capacitatea să detecteze câte persoane au fost în mașină, să semnaleze inclusiv culoarea, în cazul în care am căzut într-o râpă, salvatorii să detecteze foarte repede”, susține Alex Seremet, dealer auto, citat de Observator Antena 1. Chiar dacă nu vor fi obligatorii prin lege, noile reguli au puterea de a influența scorul de siguranță al modelelor viitoare. Acest scor este luat în calcul de mulţi şoferi atunci când îşi cumpără o maşină nouă, astfel că este de așteptat ca și producătorii auto să țină cont de acest aspect. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rabla 2025. Programul este compromis de birocrație, acuză producătorii și importatorii de automobile. Cât valorează noile VOUCHERE Unul dintre cei mai mari producători de autoturisme de lux critică planul UE de a INTERZICE mașinile pe benzină și motorină din 2035: „Treziți-vă” Comisia Europeană aplică AMENZI de sute de milioane de euro producătorilor auto, printre care Renault și Volkswagen
Spasmul acomodativ sau falsa miopie, un alt efect al abuzului de ecrane
Spasmul acomodativ apare atunci când ochiul este supus unui exces de acomodare pentru a focaliza de aproape perioade lungi de timp fără pauză, ceea ce provoacă simptome precum vedere încețoșată, oboseală oculară și dureri de cap, potrivit EFE. Deși această afecțiune poate părea trecătoare, oftalmologul Luis Valentín-Gamazo, din cadrul grupului Miranza, avertizează: „Acest efort constant poate modifica forma ochiului și favoriza apariția miopiei, probabil din cauza unui stimul încă necunoscut.” În cazul unui ochi miop, globul ocular este mai alungit decât în mod normal. Acest lucru face ca lumina să se focalizeze în fața retinei, nu direct pe ea, ducând la o vedere încețoșată a obiectelor îndepărtate. Deși forma ochiului este influențată de genetică, intervin și alți factori, precum utilizarea excesivă a ecranelor. Astfel, miopia este o problemă în creștere, iar grupul Miranza estimează că, în 2025, jumătate din populația mondială va fi miopă. De la falsă miopie la miopie reală Spasmul acomodativ poate provoca ceea ce este cunoscut drept „falsă miopie”, un defect de focalizare cauzat de excesul de acomodare. Însă dacă acest exces persistă, ochiul se poate alungi ireversibil, conducând la o miopie reală, ceea ce crește riscul de afecțiuni oculare mai grave. „Diagnosticul este pus de oftalmolog, care efectuează un test constând în aplicarea unor picături oculare ce relaxează temporar mușchiul ochiului, paralizând acomodarea. În acest fel se poate stabili dacă miopia este reală sau provocată de un spasm”, explică dr. Valentín-Gamazo. Corectarea problemei este posibilă. Uneori, este suficientă o mică corecție optică pentru a facilita focalizarea la aproape. Se pot folosi și medicamente în doze foarte mici, cum ar fi atropina diluată, și se recomandă adoptarea unor obiceiuri vizuale sănătoase, precum pauzele regulate și petrecerea timpului în aer liber. În schimb, chirurgia refractivă, folosită pentru corectarea miopiei, este contraindicată în cazurile de spasm acomodativ. „Nu putem opera un ochi care încă suferă modificări. Trebuie mai întâi să excludem o miopie falsă, iar acest lucru se poate face doar printr-un consult adecvat”, subliniază specialistul. Recomandări pentru prevenirea spasmului acomodativ Pentru a preveni spasmul acomodativ, este important să se adopte obiceiuri vizuale sănătoase în rutina zilnică. Oftalmologul de la Miranza oferă câteva recomandări: Aplicarea regulii 20-20-20: la fiecare 20 de minute, se face o pauză de cel puțin 20 de secunde și se privește ceva aflat la peste 6 metri. Păstrarea distanței corecte: ecranele sau cărțile trebuie să se afle la minimum 40 de centimetri de ochi, niciodată prea aproape. O postură corectă ajută vederea: monitorul trebuie să fie poziționat la 15 grade sub nivelul ochilor pentru a facilita convergența naturală. Iluminare adecvată: un mediu bine luminat reduce efortul vizual. Mai mult timp petrecut în aer liber: privirea la distanță și lumina naturală relaxează în mod natural ochii. Nu ignora oboseala vizuală: dacă apar dureri de cap, vedere încețoșată sau oboseală oculară, este momentul pentru un consult oftalmologic.
Ecranele, inamicul tăcut al copilăriei: De ce copiii sub 6 ani nu ar trebui să aibă acces la dispozitive digitale
Televizoare, tablete, telefoane, laptopuri – toate aceste dispozitive au devenit o parte omniprezentă a vieții moderne. Dar în timp ce adulții își gestionează conștient timpul petrecut în fața ecranelor, copiii foarte mici, în special cei sub 6 ani, sunt expuși involuntar și constant la acest mediu digital. Potrivit unui grup de experți medicali din Franța, această expunere poate avea consecințe devastatoare și ireversibile asupra dezvoltării neurologice și emoționale a copiilor. Conform unei scrisori deschise adresate guvernului francez de către cinci organizații medicale de prestigiu – care includ societăți de pediatrie, psihiatrie pentru copii, oftalmologie și sănătate publică – copiii mici nu ar trebui deloc expuși la ecrane. Mesajul lor este clar: ecranele nu doar că nu ajută la dezvoltare, dar pot produce efecte negative profunde asupra sănătății și inteligenței copiilor. Specialiștii trag un semnal de alarmă privind o “alterare durabilă a sănătății și a capacităților intelectuale” cauzată de utilizarea frecventă a tehnologiei în rândul celor mici. Creierul unui copil nu e un mini-creier de adult Una dintre ideile centrale din mesajul medicilor francezi este că „copiii nu sunt adulți în miniatură”. Un creier aflat în plină dezvoltare nu poate procesa informația digitală în același mod ca un creier matur. Mai mult decât atât, chiar și conținutul educațional nu este potrivit pentru cei mici. De ce? Pentru că un copil are nevoie de experiențe reale, tactile și sociale pentru a se dezvolta normal – nu de interacțiuni pasive cu un ecran. Profesorii și cadrele medicale observă zilnic efectele negative ale expunerii prelungite la ecrane. Întârzierile în dezvoltarea limbajului, dificultățile de atenție, problemele de memorie și comportamentul hiperactiv sunt semne tot mai frecvente la copiii care petrec timp în fața dispozitivelor încă de la vârste fragede. Și mai alarmant este faptul că aceste tulburări nu se limitează doar la aspecte cognitive – expunerea digitală timpurie afectează și dezvoltarea socială și emoțională a copiilor, diminuându-le capacitatea de a interacționa cu ceilalți, de a învăța empatia sau de a înțelege lumea reală. Inegalități amplificate de tehnologie și soluții simple, dar eficiente Deși efectele expunerii la ecrane sunt generalizate, ele afectează disproporționat gospodăriile defavorizate. În lipsa unor alternative, familiile cu resurse limitate folosesc adesea ecranele ca mijloc de divertisment sau chiar de supraveghere pasivă a copiilor. Astfel, copiii din medii vulnerabile sunt mai expuși la probleme de dezvoltare și au șanse mai mici de a se recupera sau de a accesa intervenții timpurii. Medicii francezi propun soluții concrete și accesibile: înlocuirea timpului petrecut în fața ecranelor cu activități care susțin dezvoltarea holistică a copilului. Printre acestea se numără cititul cu voce tare, jocurile libere, activitățile fizice și artistice, jocurile de societate și timpul petrecut în aer liber. Aceste alternative nu doar că sprijină dezvoltarea cognitivă și emoțională, dar încurajează și relaționarea părinte-copil, oferind beneficii pe termen lung. Un raport recent, comandat chiar de președintele Franței, Emmanuel Macron, a arătat că, între 2014 și 2015, copiii francezi între 3 și 6 ani petreceau în medie 1 oră și 47 de minute pe zi în fața ecranelor. Cu toate că timpul a trecut și tehnologia a avansat, doar o singură recomandare din acel raport – privind interzicerea totală a expunerii copiilor sub 3 ani la ecrane – a fost pusă în aplicare. Într-un pas mai îndrăzneț, fostul prim-ministru Gabriel Attal a propus restricționarea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și impunerea unei limite orare pentru adolescenții între 15 și 18 ani, interzicându-le utilizarea rețelelor după ora 22:00. Concluzie: protejarea copilăriei este o responsabilitate colectivă „Nimeni nu s-ar gândi să lase un copil sub șase ani să traverseze singur strada”, afirmă autorii scrisorii. „Atunci de ce să îl expunem la un ecran, când acest lucru îi compromite sănătatea și viitorul intelectual?” Este o întrebare retorică, dar care sintetizează perfect gravitatea situației. Adevărul este că, în epoca digitală, protejarea copilăriei devine o misiune din ce în ce mai dificilă, dar esențială. Părinții, educatorii și decidenții politici trebuie să colaboreze pentru a crea un mediu sănătos, echilibrat și adaptat nevoilor reale ale copiilor. Și totul începe cu un gest simplu, dar hotărât: reducerea timpului petrecut în fața ecranelor.
Expunerea copiilor mici la ecrane poate afecta dezvoltarea creierului
Într-o scrisoare deschisă, specialiștii francezi în Sănătate atrag atenția expunerea la ecrane a copiilor sub șase ani poate cauza dune permanente asupra dezvoltării creierului copiilor. Scrisoarea deschisă a fost semnată de cinci organizații în domneiul Sănătății: Societatea de Pediatrie, Sănătate Publică, Oftalmologie, Psihiatrie a copilului și adolescentului, dar și de Sănătate și Mediu. Medicii francezi solicită de urgență guvernului o schimbare a politicilor publice, pentru protejarea următoarelor generații. „Ecranele, în oricare formă, nu îndeplinesc nevoile copiilor. Mai grav, ele împiedică și deteriorează dezvoltarea creierului”, „afectând pe termen lung sănătatea lor și capacitățile intelectuale”, potrivit The Guardian. Potrivit recomandărilor în Sănătate din Franța, copii nu ar trebui să fie expuși ecranelor înainte de împlinirea vârstei de 3 ani. Copii cu vârste între 3 și 6 ani ar trebui să fie expuși doar ocazional, în prezența unui adult. Interdicția cu privire la expunerea copiilor la ecrane ar trebui să fie aplicată atât în școli, cât și acasă, sunt de părere medicii francezi. „Nici tehnologia, nici conținutul său, incluzând așa-zis-ul conținut educațional, nu sunt adaptate pentru un creier de dimensiuni mici, care este în curs de dezvoltare. Copiii nu sunt adulți în miniatură. Nevoile lor sunt diferite”, subliniază medicii. Consecințele expunerii regulate a copiilor la ecrane, înainte de a intra în școala primară, cauzează „întârziere în dezvoltarea limbajului, deficit de atenție, probleme de memorie și agitație motorie”, potrivit sursei citate.
Cât timp este recomandat să stea copiii în fața ecranelor și de ce nu trebuie evitată tehnologia, explicațiile psihologului și ministrului Educației Daniel David
Accesul copiilor la tehnologie este o temă care stârnește frecvent controverse, mai ales în contextul unei lumi tot mai digitalizate. În loc să pledeze pentru interzicerea folosirii ecranelor de către cei mici, ministrul Educației, Daniel David, care este și doctor în psihologie, atrage atenția asupra riscurilor pe care le presupune lipsa contactului cu tehnologia în secolul XXI, scrie News.ro. Tehnologia, o necesitate în era digitală „Suntem împreună cu copiii noștri într-o nouă revoluție industrială, iar conectarea la tehnologie este esențială pentru a nu pierde avantajele competitive ale lumii moderne”, a afirmat Daniel David la Prima TV, în cadrul emisiunii Insider Politic. El subliniază că prin tehnologie nu se înseamnă doar telefonul mobil, ci și tabla inteligentă, televizorul, computerul sau tableta, toate fiind medii prin care copiii intră în contact cu informația și procesele educaționale. Potrivit studiilor recente, o expunere rezonabilă în fața ecranelor este cuprinsă între 2 și 4 ore zilnic, incluzând aici atât timpul petrecut la școală, cât și cel de acasă, pentru educație sau divertisment. „Pentru unii copii, în funcție de temperament sau de rezistență psihică, timpul poate varia între o oră și până la cinci, șase ore – dar doar în cazuri rare”, a precizat ministrul. Ministrul Educației, Daniel David, în cadrul emisiunii de la Prima TV Rolul părinților în gestionarea tehnologiei Daniel David avertizează că nu doar timpul petrecut în fața ecranelor este important, ci și tipul de conținut accesat de copii. De aceea, părinții trebuie să se implice activ în monitorizarea și ghidarea acestora: „Contează foarte mult la ce se uită copilul. Trebuie să alterneze conținuturile de divertisment cu cele educaționale, iar copilul să știe că este monitorizat”. Un dialog permanent cu cei mici este esențial pentru ca experiența digitală să fie una constructivă: „După ce s-au uitat la ceva, trebuie să discuți cu ei: ce ai învățat, ce a fost interesant, ce nu ți-a plăcut. Asta încearcă să transforme consumul pasiv într-o formă de co-creație a cunoașterii, împreună cu părintele, profesorul sau bunicii”. Concluzia: moderația, cheia unei relații sănătoase cu tehnologia Ministrul Educației consideră că tehnologia, utilizată corect, poate aduce un aport real în dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor. Evitarea totală a ecranelor nu mai este o soluție realistă în contextul actual, ci mai degrabă o abordare echilibrată, adaptată vârstei și nevoilor fiecărui copil. „Expunerea la tehnologie trebuie să fie parte dintr-un proces educațional, nu doar un act pasiv de consum. Iar responsabilitatea aparține împreună părinților și sistemului educațional”, a încheiat Daniel David.