Franța anchetează campaniile de dezinformare împotriva candidaților la prezidențialele din 2027
Parchetul din Pris a anunțat, marți, că a deschis o anchetă în cazul campaniilor de dezinformare îndreptate împotriva a doi candidați la viitoarele alegeri prezidențiale din Franța, informează AFP. Concret, campaniile de dezinformare i-au vizat pe Edouard Philippe și Gabriel Attal, doi foști premieri francezi considerați potențiali candidați la alegerile prezidențiale de anul viitor. Ce informații false circulau în spațiul online despre cei doi Potrivit POLITICO, pe rețeaua X au apărut videoclipuri fabricate care foloseau elemente de identitate vizuală ale unor platforme de știri franceze cunoscute și care susțineau că Edouard Philippe, care suferă de alopecie, a fost diagnosticat cu o boală neurodegenerativă. În același timp, și Gabriel Attal a fost ținta unor știri false pe X și pe TikTok, potrivit cărora el ar suferi de boala Parkinson și ar consuma droguri. Attal a denunțat aceste știri ca fiind false și a depus o plângere. Pe de altă parte, Philippe s-a abținut să comenteze public postările, deși principalii săi aliați le-au catalogat drept o probabilă interferență rusă. POLITICO mai notează că agenția franceză specializată în monitorizarea interferențelor străine online, Viginum, a indicat rețelele afiliate Rusiei, Storm-1516 și Matriochka, ca posibili suspecți în operațiunile de dezinformare care îi vizează pe cei doi foști premieri francezi. O strategie deja folosită în alte alegeri Campania nu este un caz izolat. Potrivit cercetătorilor, aceeași rețea a folosit metode similare și în Germania, înaintea alegerilor regionale din septembrie. Strategia urmărește să exploateze tensiuni și controverse deja existente, prin materiale care par să provină de la instituții media reale. Alegerile prezidențiale din Franța vor avea loc în primăvara anului 2027.
Sondaj prezidențiale Franța 2027: Jordan Bardella urcă la cel mai ridicat nivel, iar Édouard Philippe rămâne peste Gabriel Attal
Un nou sondaj Ifop-Fiducial pentru LCI, Le Figaro și Sud Radio confirmă avansul clar al Rassemblement National înaintea alegerilor prezidențiale din Franța din 2027. Potrivit sondajelor publicate joi, Jordan Bardella este creditat cu 35% până la 37% din intențiile de vot în primul tur, în funcție de scenariul testat, peste Marine Le Pen, estimată la 32%. Rezultatul îl plasează pe Bardella la cel mai înalt nivel dintre candidații testați și întărește ideea că RN ar intra în turul al doilea aproape indiferent de configurația politică. Dacă se adaugă scorul potențial al lui Éric Zemmour, estimat între 3,5% și 6%, blocul naționalist s-ar apropia de 40% în primul tur, un prag considerat fără precedent în actuala Republică franceză. În tabăra de centru, fostul premier Édouard Philippe păstrează avantajul în fața lui Gabriel Attal. Philippe este cotat cu 19% până la 21% în scenariile în care Attal nu candidează, în timp ce liderul Renaissance ar obține 15% dacă ar fi singurul reprezentant al centrului. Dacă ambii ar intra în cursă, Philippe ar rămâne în față, cu 14%, față de 8% pentru Attal. Diferența față de RN rămâne însă mare. Le Journal du Dimanche notează că distanța blocului central față de Bardella ajunge între 14 și 22 de puncte, în funcție de scenariu, chiar dacă Philippe pare să capteze mai bine electoratul de dreapta și o parte din vechiul electorat macronist. La dreapta tradițională, Bruno Retailleau este creditat în general cu 8% până la 11%, cu o excepție în care ar urca la 14%. La stânga, Jean-Luc Mélenchon rămâne cel mai bine plasat, cu 12% până la 15%, înaintea lui Raphaël Glucksmann, estimat la 8% până la 11%. François Hollande, testat în locul lui Glucksmann, ar obține 9%. Marine Le Pen Contextul politic rămâne influențat și de situația juridică a lui Marine Le Pen. Curtea de Apel urmează să se pronunțe pe 7 iulie în dosarul privind folosirea fondurilor europene, iar o eventuală interdicție de a candida ar putea deschide definitiv drumul lui Bardella ca reprezentant al RN în 2027. Dacă Le Pen nu poate candida, Bardella este așteptat să intre în cursă în locul ei. Sondajul a fost realizat online, între 22 și 24 iunie 2026, pe un eșantion de 1.415 persoane reprezentativ pentru populația franceză adultă, prin metoda cotelor. Marja de eroare este cuprinsă între 1,1 și 2,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă că rezultatele indică o fotografie de moment, nu o predicție certă a votului din 2027.
Franța. Edouard Philippe și-a lansat campania pentru prezidențialele din 2027 și vrea să înfrunte extrema dreaptă
Duminică, Édouard Philippe, fostul premier al Franței, și-a lansat campania pentru alegerile prezidențiale din 2027, în cadrul cărora este principalul candidat capabil să oprească partidul de extremă dreaptă Rassemblement National (RN). În cadrul evenimentului de lansare a campaniei, Édouard Philippe a adunat oficiali și reprezentanți aleși din partidul său, Horizons, pentru a trasa planul prin care intenționează să îi învingă pe liderii de extremă dreapta Marine Le Pen și Jordan Bardella, ambii favoriți în sondaje. „Voi face propuneri, propuneri care îi vor uni pe ceilalți: o platformă clară, ambițioasă, precisă și realistă, care va avea o amploare uriașă”, a spus Philippe. Potrivit POLITICO, Philipe va organiza primul său miting electoral la Paris în data de 5 iulie, precum și o zi națională de campanie la sfârșitul lunii iunie. Sunt planificate alte 1.000 de adunări electorale la scară redusă. Obiectivele lui Philippe Potrivit oficialilor partidului, unul dintre obiectivele pe termen scurt ale lui Edouard Philippe este acela de a uni centrul-dreapta în jurul candidaturii sale, și în special conservatorii, scrie POLITICO. În timpul discursului său de o oră de la Reims, el și-a schițat obiectivele pentru campanie, abordând mai multe subiecte-cheie pentru conservatori: reducerea impozitelor pe cifra de afaceri pentru companiile franceze, reducerea birocrației, reechilibrarea sistemului public de pensii și combaterea criminalității și a traficului de droguri. Conform sondajelor inițiale, Philippe se contura ca fiind candidatul de centru cel mai bine plasat pentru a învinge extrema dreaptă la următoarele alegeri prezidențiale. Totuși, situația nu mai este aceeași în sondajele recente.
Un fost premier francez lansează critici la adresa lui Macron: Ar trebui să demisioneze
„Nu sunt pentru o demisie imediată și brutală … dar (președintele) trebuie să ia o inițiativă”, a declarat Philippe la postul de radio francez RTL. Philippe, primul prim-ministru al lui Macron care a fost în funcție din 2017 până în 2020, a declarat că fostul său șef ar trebui „să anunțe că va organiza alegeri prezidențiale anticipate” după ce Franța va adopta un buget pentru anul viitor – acordând timp pentru o campanie adecvată în urma haosului declanșat de demisia guvernului luni, la doar 14 ore după numirea miniștrilor cheie. Acesta a fost cel de-al treilea guvern care a căzut într-un an, potrivit Politico. Philippe și-a anunțat deja intenția de a candida la următoarele alegeri prezidențiale, iar sondajele arată că ar putea ajunge în turul doi și să se confrunte cu oricare dintre candidații Raliului Național de extremă-dreapta care va intra în competiție. Care sunt următorii pași în scenariul unei demisii din partea lui Macron Dacă Macron ar demisiona imediat, ar trebui organizate noi alegeri prezidențiale în termen de 20 până la 35 de zile. În prezent, mandatul său este programat să se încheie în prima jumătate a anului 2027. Remarcile lui Philippe sunt cel mai recent indiciu că aliații lui Macron din centrul politic abandonează corabia după ce premierul Sébastien Lecornu și cei doi predecesori imediați ai săi, François Bayrou și Michel Barnier, și-au pierdut cu toții locurile de muncă încercând să convingă un parlament suspendat să accepte reduceri de cheltuieli de miliarde necesare pentru a echilibra conturile Franței. Un alt fost prim-ministru al lui Macron, Gabriel Attal, care acum este șeful partidului politic al președintelui, a declarat că „nu mai înțelege” deciziile președintelui și l-a acuzat că „vrea să se agațe de putere”, în ciuda faptului că a pierdut alegerile anticipate pe care el însuși le-a convocat anul trecut. După ce a acceptat demisia lui Lecornu, Macron i-a cerut apoi acestuia să continue oricum negocierile cu alte forțe politice până miercuri, în speranța de a ajunge la un acord de guvernare.
Fostul premier francez critică măsurile de reducere a deficitului: Nu sunt o reformă structurală
Bugetul pentru 2026, prezentat marți de guvernul francez, care presupune un efort de aproape 44 de miliarde de euro pentru redresarea finanțelor publice, a fost primit cu rezerve serioase de către opoziție, dar și de aliați ai lui Macron, potrivit Le Figaro. Un plan de urgență fără soluții de fond Édouard Philippe, care și-a făcut deja cunoscută candidatura la alegerile prezidențiale din 2027, consideră măsurile de austeritate anunțate de premierul François Bayrou, doar un „plan de urgență” care nu atacă problemele de fond: „Aproape nimic din ceea ce propune Bayrou nu rezolvă problema. Permite doar limitarea consecințelor. Cred că este conștient de asta”. Fost prim-ministru și actual edil al orașului Le Havre, un important port din nord-vestul Franței, politicianul de centru-dreapta a fost timp de trei ani prim-ministrul Franței, sub președinția lui Emmanuel Macron. Deși aliat cu liderul francez, Philippe are o poziție autonomă și uneori critică față de unele politici guvernamentale, mai ales în chestiuni economice și bugetare. Tripticul promovat de fostul prim-ministru ca soluție de redresare Politicianul francez susține că lipsa unei reforme structurale din politicile publice care „nu mai funcționează” face ca planul bugetar să fie doar o soluție temporară. În opinia sa, unica valoare a planului este că oferă „o reacție de amploare pentru a plasa Franța într-o situație mai favorabilă după adoptarea acestuia”. În locul unor ajustări izolate, viitorul candidat la președinția Franței cere o revenire la tripticul său politic: a munci mai mult, a cheltui mai puțin și a taxa mai puțin, formula nefiind nouă, ci instituită în perioada în care a fost prim-ministru: „Pentru a salva sistemul, trebuie să muncim mai mult, să cheltuim mai puțin și să taxăm mai puțin. Poate că nu am fi ajuns aici dacă această traiectorie ar fi fost urmată…” Zilele libere nu sunt negociabile Întrebat despre o propunere vehiculată recent în spațiul public francez, de a elimina două zile libere legale pentru a crește producția națională, Philippe s-a arătat rezervat: „Mai bine am lucra 14 ore în plus pe an”, ceea ce ar însemna, în opinia sa, un efort real dar rezonabil, fără să atingă zilele naționale libere. Fostul premier consideră că guvernul știa că planul bugetar va fi probabil respins de Parlament, dar l-a prezentat oricum: „Cred că acest plan a fost pregătit cu aproape certitudinea că moțiunea va fi votată”, sugerând că executivul a mers înainte în mod calculat, asumându-și riscul politic.