E bine să ținem economiile pe card, dar nu e de ajuns/De ce este important să avem bani cash în casă
O pană de curent majoră, un atac cibernetic sau blocarea sistemelor bancare ar putea face imposibilă folosirea cardurilor sau a aplicațiilor de plată. În astfel de scenarii, cash-ul devine vital. Nu știm cât de probabile sunt aceste scenarii, însă Banca Centrală Europeană ne-a avertizat deja să păstrăm bani cash în casă pentru a-i putea folosi în cazul unei situații de urgență. Suma de bani ar trebui să acopere nevoile pentru 72 de ore. Ce preferă românii: cash sau card? Nu doar tinerii au devenit dependenți de plata cu cardul. Vârstnicii care au optat să-și primească pensia pe card, merg la bancomat doar să-și scoată câteva sute de lei cu care să facă piața. „Folosesc bani cash la piață. La magazinele mari, nu, plătesc cu cardul. Păstrez cam 200-300 de lei în casă, dar pentru piață. Atât. Când vine pensia îmi opresc o sumă în casă, cash, iar cumpărăturile le fac la marile magazine, acolo unde folosesc cardul”, a explicat o pensionară. Paradoxal, tinerii sunt mai conștienți de problemele cu care se confruntă uneori la plata cu cardul. „Păstrez bani cash în casă. O sumă păstrez. În jur de 400 de lei, cam așa, în cazul în care se strică la un magazin POS-ul sau dacă nu funcționează bancomatul. E bine să păstrezi și cash. E mai ușor cu cardul, dar nu tot timpul ai opțiunea de a plăti cu cardul din cauza unor mici erori”, a spus o studentă. „Păstrez bani cash. Am și la mine. Sunt unele magazine care nu au POS și trebuie să ai bani cash. În medie, pe lună, păstrez cam 500 de lei sau poate un pic mai mult. Folosesc mai des cardul. E un pic mai ușor. Scoți telefonul. Cu cash-ul…sunt și mai împrăștiată și îmi e că-i pierd”, a punctat o altă studentă. Pentru pensionarii care își primesc banii de la poștaș, cash-ul este indispensabil. „Păstrez bani cash în casă. 700-800 de lei. Plătesc și cu cardul, dar mai greu. La vârsta mea, poate înțelegeți. Poate să se întâmple orice. E bine să am. Să nu stau să alerg. Am banii mei la saltea. Mă duc, cumpăr și așa mai departe”, a spus un vârstnic. „Păstrez banii în casă. În casă îi țin mamă, păi unde? Cu cardul nu plătesc. Nu am card”, a precizat o pensionară. Mircea Coșea: „Să ai în permanență o sumă de bani cash” În aprilie, o pană de curent în Spania și Portugalia a blocat terminalele de plată, iar magazinele au fost nevoite să accepte exclusiv numerar. În fața unor astfel de crize, banul fizic rămâne cel mai sigur acces la resurse, a precizat analistul economic Mircea Coșea pentru Gândul. „Banii cash sunt o necesitate. Deocamdată nu există niciun fel de idee în legătură cu desființarea banilor cash. Banii cash trebuie să existe în continuare. E adevărat că o dată cu progresele pe care le face tot ceea ce înseamnă informatizare, automatizare, inteligență artificială și așa mai departe, banii virtuali vor căpăta o importanță mai mare, dar asta nu înseamnă că banii dispar. Este imposibil să dispară banii cash pentru că există anumite necesități pe care oamenii trebuie să le acopere imediat cu banii cash. Deci, în momentul de față, având în vedere că este și o situație destul de complicată din punct de vedere al evoluției, din punct de vedere al posibilităților. Totul este incert, este o lipsă totală de predictibilitate, în condițiile acestea trebuie să existe protecție. Și această protecție înseamnă sa ai în permanență o sumă de bani cash care să-ți servească pentru anumite evenimente neprevăzute, pentru anumite plăți care trebuie să le faci fără să te aștepți sau chiar pentru necesități mai grave cum ar fi niște niște situații de criză, inundații, catastrofe naturale, război, care întrerup activitatea ciclului banilor și atunci trebuie să ai bani cash”, a explicat Mircea Coșea. Marele pericol al cardurilor: atacurile cibernetice „Acum există și o altă o problemă, o problemă care a apărut în ultima perioadă și pe care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a făcut foarte bine că a semnalat-o și anume – există o foarte mare probabilitate să existe atacuri cibernetice asupra circuitului banilor. Asta înseamnă că aceste atacuri cibernetice ar putea bloca orice activitate de banii pe card, bani transfer, tot ceea ce înseamnă bani care la un moment dat reglementează activități economice, dar care se pot opri brusc ca urmare a acestor atacuri cibernetice. Atunci trebuie să ai o sumă de bani cash cu care să poți să-ți acoperi necesitățile până când se rezolvă problema. De ce Banca Europeană intervine și face atâtea presiuni pentru a avea un euro virtual? Este pentru că are în vedere capacitatea și, mai ales, posibilitatea unor foruri superioare ale Uniunii Europene ca să aibă un control absolut asupra banilor existenți în depozite. Totodată, băncile, în general, au această dorință de a extinde plata cu banii virtuali pentru că în fiecare operațiune ei primesc un bonus, primesc un coeficient. Deci, ies în câștig băncile, dar populația și firmele trebuie să aibă o disponibilitate, în orice moment, de bani cash”, a precizat analistul economic. Persoanele fizice și juridice pot efectua plăți în numerar către persoane fizice până la suma de 2.500 de lei pe zi, per tranzacție. Mircea Coșea este de părere că nu ar trebui să existe un control asupra banilor. „Nu trebuie să existe un control asupra banilor. Banii sunt o proprietate privată și toate aceste încercări de a plafona anumite activități trebuie să fie văzute cu foarte mare grijă, pentru că ele până la urmă pot bloca anumite activități. Deci, deocamdată, România nu e pregătită pentru așa ceva. Noi nu avem, în țară, o rețea de circulație a banilor virtuali. Știm foarte bine că nu există o educație financiară a populației. Persoanele în vârstă nu știu să lucreze cu cardul, deci, în România, e nevoie în primul rând de o extindere a rețelei, o logistică și, în al doilea rând, o extindere a educației”, a punctat Mircea Coșea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dobânzile sar în aer începând de astăzi. Indicele
Bolojan: Ziua de 11 aprilie trebuie să fie recunoscută ca reper pentru toate instituțiile / Educația financiară nu este un avantaj, ci o necesitate
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a transmis vineri, un mesaj în cadrul celei de-a treia ediții a Forumului Educației Financiare. Mesajul a fost prezentat de către Dragoș Anastasiu, Consilier onorific al Președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri, la evenimentul organizat la sediul Băncii Naționale a României. „Educația financiară este o componentă esențială într-o societate modernă și funcțională, într-un context economic tot mai complex, în care oamenii trebuie să ia decizii financiare importante de la vârste tot mai fragede, și este esențial să aibă cunoștințele și abilitățile necesare pentru a face alegeri informate și responsabile.”, se arată în mesajul transmis. Administrația Prezidențială mai transmite că: „Banca Națională a României a avut, în cei 145 de ani de activitate, un rol important în dezvoltarea economică a țării, prin obiectivul său fundamental de menținere a stabilității prețurilor. Apreciez implicarea sa activă în promovarea educației financiare, atât prin proiecte proprii, cât și prin colaborări instituționale. Colaborarea cu BNR pentru elaborarea Strategiei Naționale de Educație Financiară 2024–2030 este un pas necesar, aliniat la recomandările OCDE. Scopul este clar: consolidarea unei culturi financiare în rândul tuturor categoriilor de vârstă, cu accent pe tineri, dar incluzând și adulți și antreprenori.” „Pentru ca această strategie să funcționeze, este nevoie de colaborare între instituții publice, mediul privat, societatea civilă și sistemul de educație. Doar prin cooperare putem construi o societate în care fiecare cetățean știe cum să-și gestioneze banii, evită riscurile inutile și contribuie la o economie sustenabilă. Educația financiară nu este un avantaj, ci o necesitate. O societate în care oamenii înțeleg cum funcționează economia și ce impact au deciziile financiare este mai responsabilă și mai stabilă.”, se mai arată în mesajul transmis de la Cotroceni. Mesaj către studenți Studenții au fost felicitați la rândul lor pentru implicarea în educația finaciară. „Știu că termeni precum „strategie”, „finanțe” sau „buget” pot părea abstracți sau prea tehnici. Dar, în realitate, educația financiară ține de viața de zi cu zi – cum cheltuiți, cum economisiți, cum luați decizii care să vă ajute pe termen lung. Fie că e vorba de primul salariu, de un card bancar, un credit sau o investiție, toate vor face parte din viața voastră. Cu cât le înțelegeți mai devreme, cu atât veți fi mai pregătiți. Vă felicit pentru implicare și pentru faptul că ați înțeles importanța acestui tip de educație. Prezența voastră aici arată acest lucru.”, a mai transmis Administrația prezidențială. De asemenea, în mesajul transmis se mai arată că: „Strategia adoptată de România, cu sprijinul experților OCDE, înseamnă mai mult decât un document. Înseamnă introducerea educației financiare în școli, resurse digitale, programe pentru părinți și profesori, și, mai ales, șanse mai bune pentru fiecare tânăr de a-și construi un viitor financiar mai sigur. Educația financiară nu are legătură cu îmbogățirea rapidă, ci cu înțelegerea banilor și a deciziilor care ne influențează viața. Înseamnă libertatea de a alege informat.” „Ziua de 11 aprilie trebuie să fie recunoscută ca reper pentru toate instituțiile statului. Continuarea acordării Înaltului Patronaj al Președintelui României pentru Forumul Educației Financiare înseamnă recunoașterea și susținerea unor inițiative care aduc un impact concret în societate.”, a mai menționat Administrația Prezidențială. În încheiere, Dragoș Anastasiu, consilierul lui Ilie Bolojan a transmis felicitări Băncii Naționale a României pentru contribuția sa și i-a încurajez pe toți cei implicați – din mediul academic, de afaceri și din administrație – să continue cu seriozitate acest demers. „Este un efort strategic, dar și profund uman, care influențează viitorul economic al României. Iar vouă, tinerilor, vă spun atât: viitorul este în mâinile voastre. Educația financiară este una dintre cele mai utile unelte pentru a-l construi așa cum vreți.”, a mai transmis Administrația Prezidențială. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele