Descoperire excepțională în Egipt: un mormânt vechi de 4.400 de ani a fost găsit cu picturile originale intacte
O misiune arheologică spaniolo-egipteană, condusă de egiptologul spaniol Josep Cervelló, a descoperit la Saqqara o mastaba (un tip de mormânt monumental specific Egiptului Antic, n.e) datând de la sfârșitul Dinastiei a V-a, în perioada Vechiului Regat al Egiptului. Potrivit Euronews, mormântul este asociat cu Yunmen, un înalt oficial al faraonului Djedkare Isesi, și cu tatăl său, Iti, un funcționar de rang inferior. Mormântul care a surprins arheologii Monumentul este neobișnuit prin faptul că are două capele funerare, aparținând celor doi oficiali. Ministerul egiptean al Turismului și Antichităților a confirmat că mormântul se află în necropola Mariette, în partea de nord a sitului Saqqara, și datează din perioada domniei faraonului Djedkare Isesi. Echipa de cercetare a descris descoperirea drept una „remarcabilă și frumoasă”, atât prin valoarea sa istorică, cât și prin bogăția decorațiunilor. Printre cele mai importante elemente se află o arhitravă (partea orizontală a unei construcții, așezată deasupra unor coloane sau stâlpi, n.e.) de înaltă calitate și texte funerare adaptate statutului și funcțiilor ocupate de proprietarul mormântului. Însă ceea ce atrage în mod special atenția este conservarea scenelor și reliefurilor. Egipt: un mormânt vechi de 4.400 de ani a fost găsit cu picturile originale intacte.. Sursa foto: X/Ministry of Tourism and Antiquities/Facebook Culorile picturilor au rezistat mii de ani Scenele de pe pereții monumentului prezintă activități agricole și procesiuni în care sunt aduse ofrande. O parte dintre reprezentări și-au păstrat culorile originale, la aproximativ 4.400 de ani de la realizarea lor. Decorațiunile includ și reprezentări ale unor animale, printre care măgari. Pentru arheologi, aceste imagini nu au doar o valoare artistică. Ele oferă informații despre modul în care era organizată viața socială și administrativă în Egiptul antic, precum și despre practicile funerare ale perioadei. Autoritățile egiptene consideră că descoperirea aduce date noi despre arhitectura, arta și viața administrativă din ultima parte a Dinastiei a V-a. Un oficial care și-a construit mormântul alături de tatăl său Mormântul oferă și o perspectivă asupra evoluției sociale a lui Yunmen. Potrivit cercetătorilor, acesta ar fi fost fiul unui oficial provincial și a ajuns ulterior să ocupe o poziție importantă în administrația centrală. Alegerea de a avea o capelă funerară proprie și de a împărți monumentul cu tatăl său poate reflecta ascensiunea sa socială. Astfel, monumentul nu este doar un loc de înmormântare, ci și o formă de reprezentare a statutului pe care Yunmen îl dobândise în timpul vieții. Ce se afla în această zonă înainte de descoperire Zona în care a fost găsit mormântul era cunoscută încă din cercetările efectuate de egiptologul francez Auguste Mariette în secolul al XIX-lea. Totuși, regiunea nu fusese până acum studiată și documentată în profunzime. Misiunea spaniolo-egipteană nu urmărea doar identificarea unor noi morminte. Cercetătorii încearcă să reconstruiască topografia necropolei Saqqara și să înțeleagă modul în care aceasta funcționa ca un spațiu în care oamenii trăiau, munceau și participau la ritualuri. Hărțile și reconstituirea configurației zonei i-au condus pe arheologi către mastaba descoperită acum. Iar cercetările nu se opresc aici. Echipa a identificat indicii privind existența altor două monumente funerare în apropiere, care ar putea fi excavate în campaniile viitoare. De ce este importantă descoperirea Valoarea mormântului nu constă doar în vechimea sa. Starea de conservare a decorațiunilor permite cercetătorilor să observe elemente ale artei și vieții cotidiene egiptene care au traversat mai mult de patru milenii. Scenele agricole, procesiunile cu ofrande și reprezentările animalelor oferă o imagine asupra societății din perioada Vechiului Regat, în timp ce cele două capele și textele funerare pot ajuta la înțelegerea statutului și relațiilor dintre persoanele îngropate aici.
Când legenda prinde viață: Arheologii scot la suprafață fragmente uriașe din Farul din Alexandria
Timp de secole, Farul din Alexandria a existat la granița dintre istorie și legendă, admirat ca una dintre cele șapte mari minuni ale lumii antice. Recent, arheologii au ridicat 22 de blocuri uriașe de piatră din portul estic al Alexandriei, redeschizând povestea monumentului dispărut, scrie Ecoticias. O minune ridicată de pe fundul mării Blocurile recuperate sunt legate direct de Farul din Alexandria, cunoscut și sub numele de Pharos. Unele dintre pietre cântăresc între 70 și 80 de tone, subliniind dimensiunea extraordinară a construcției antice. Arheologii cred că fragmentele au fost împrăștiate în urma cutremurelor și reutilizate ulterior în fortificații de coastă. Multe piese au rămas scufundate timp de secole în apropierea actualei Cetăți Qaitbay. Recuperarea lor reprezintă una dintre cele mai importante intervenții fizice realizate la sit în ultimele decenii. Iese la iveală o intrare monumentală Printre cele mai interesante descoperiri se numără elemente arhitecturale asociate unei intrări monumentale. Cercetătorii au identificat lintouri, praguri, suporturi de uși și plăci masive de pavare. Una dintre structuri seamănă cu un portal de tip pilon, în stil egiptean, necunoscut anterior specialiștilor. Descoperirea sugerează că farul îmbina ingineria greacă cu simbolismul arhitectural egiptean. Aceasta contrazice ipotezele anterioare potrivit cărora Pharosul ar fi fost doar un turn vertical simplu. De la ruine antice la un „geamăn” digital Operațiunea de ridicare susține un proiect internațional numit PHAROS. Scopul acestuia este realizarea unei reconstrucții digitale precise a farului, folosind datele obținute prin scanarea blocurilor. Inginerii vor testa mai multe variante de asamblare pentru a stabili cum arăta structura inițială. Proiectul implică instituții de cercetare franceze, autorități egiptene și colaboratori specializați în reconstrucție digitală. În locul unei reconstrucții fizice, oamenii de știință urmăresc refacerea virtuală a farului, cu rigoare științifică. O nouă eră pentru arheologia subacvatică Fotogrammetria avansată și modelarea 3D permit studierea ruinelor complexe fără a le deteriora. Instrumentele digitale ajută la evitarea reconstrucțiilor speculative. Astfel, farul este reasamblat pe baza datelor măsurabile, nu a miturilor.
Cel mai mare cimitir din lume are oameni vii. Peste peste două milioane de vieți sunt acolo, adesea chiar în morminte
Necropola (a cărei denumire derivă din cuvintele grecești „moarte” și „oraș”) este un cimitir elaborat, clădit pe o suprafață mare. I se mai spune și „Orașul Morților”. Astfel de necropole au fost construite de mai multe civilizații antice: etruscii care săpau morminte subterane cu mai multe camere săpate în stânci, acoperite de tumuli, micenienii care construiau morminte regale frumos elaborate, grecii și romanii care construiau cimitire întinse în afara orașelor, perșii care își îngropau regii în morminte sculptate în stânci, lidienii care construiau tumuli. Însă, nicio civilizație antică n-a putut egala cea egipteană, faimoasă nu doar pentru practicile de mumificare, ci și pentru construirea de complexe funerare (mastaba, piramide, morminte săpate în stâncile din Valea Regilor). Ce este și mai captivant este cimitirul din Cairo. Cairo nu doar că se situează în preajma a Marilor Piramide de la Giza (o necropolă monumentalistă a faraonilor înmormântați), dar are cel mai mare cimitir, compus din sute de mii de morminte. Ce-l diferențiază de altele este faptul că 2 milioane de oameni locuiesc în acest cimitir. Chiar în morminte! Potrivit Onet , acestea sunt statistici neoficiale, deoarece nu a fost efectuat vreodată un recensământ precis. Unele surse estimează că populația ajunge la trei milioane. Populația locală trăiește în afara influenței administrației de stat, al sistemului de educație sau al asistenței medicale. Orașul Morților a rezultat din amestecul tradițiilor faraonice cu cele creștine și islamice Originile cimitirelor care înconjoară centrul orașului Cairo de astăzi datează din a doua jumătate a secolului al VII-lea, din timpul cuceririi arabe a Egiptului deja creștinat (coptic), când străvechiul tărâm al faraonilor a căzut rapid sub influența Islamului. De îndată ce puterea arabă a început să se consolideze, localnicii au fost nevoiți să adopte noile obiceiuri. Printre schimbările culturale semnificative l-au reprezentat ceremoniile funerare. De-a lungul Nilului au apărut aceste cimitire – rezultatul unui amestec dintre credințele antice considerate „păgâne”, Creștinismul coptic și Islam. Conducătorii musulmani au interzis mumificarea și cultul strămoșilor (care încă se mai practicau la scară mică, izolat). Statutul social persistă și după moarte Însă, după sute de ani, la periferia orașului Cairo au fost construite mausolee de familie și dinastii, înconjurate de mormintele modeste ale aristocrației locale. Pentru nobili era o chestiune de prestigiu și ambiție să fie înmormântați în apropierea conducătorilor. Însă, acest nucleu regal și nobiliar a devenit înconjurat de mii de morminte ale unor oameni simpli, săraci și mărginași. Mausoleele conducătorilor arabi erau deosebit de impresionante prin dimensiunile, grandoarea arhitecturală și splendoarea decorativă. Multe dintre ele au supraviețuit până în zilele noastre. Cu toate acestea, la fel ca mormintele faraonilor care au trăit cu milenii în urmă, și aceste structuri necesitau îngrijire și protecție constantă. Cavoul era „noua casă” a celui decedat Vechii faraoni ai Egiptului au obținut nemurirea prin întemeierea de temple. Preoții le-au îngrijit mormintele timp de secole. Atâta timp cât a existat cultul faraonului, locul său de veci a fost bine păzit. Noii conducători musulmani ai Egiptului au abordat această problemă într-un mod similar: mausoleele au fost îngrijite de familii bogate, de administratori și supraveghetori. Atâta timp cât a existat familia fondatorului unei familii nobiliare sau a unei dinastii, mormintele familiei au fost protejate. Este important să ne amintim că nu a fost niciodată o structură unică, înconjurată de un zid. „Cimitirul” era răsfirat în mai multe locuri. Și multe erau sub forma unor cavouri frumos ornamentate, unele dotate cu ferestre și iluminate cu torțe, incluzând mese și balustrade. Decăderea cimitirului În 1882, britanicii au ocupat Egiptul, iar ordinea arabă s-a prăbușit după trei secole de ocupație otomană. Valul ulterior de schimbări a avut impact asupra bogaților și a clasei de mijloc. Mulți egipteni bogați au sărăcit atunci. Și astfel, fondurile pentru renovarea, întreținerea și paza mormintelor familiale s-au epuizat. Multe familii arabe proeminente au emigrat sau au dispărut. Vastul cimitir istoric a decăzut încet în ruină, neglijat și abandonat. Între 1922 și 1956, Egiptul și-a dobândit treptat independența, ceea ce a marcat o mare revoluție culturală și civilizațională. Orașul Morților în epoca modernă Cairo a devenit capitala unei țări care visa să revină la măreția cuvenită a istoriei sale antice, ceea ce a generat un boom migratoriu extraordinar. Anual, sute de mii de locuitori ai văii agricole a Nilului s-au mutat la Cairo, căutând o schimbare de statut social. Cairo, cu o populație de 10,3 milioane de locuitori, câștigă aproximativ 300.000 de noi locuitori în fiecare an. Noii locuitori trebuiau să locuiască undeva. Soluția s-a materializat chiar în centrul orașului Cairo: necropolele abandonate și parțial ruinate, datând din epoca arabă. Tehnic, milioane de oameni săraci fără acces la asistența medicală, servicii medicale, pompieri sau poliție trăiesc în cavouri vechi de secole. Dar au electricitate, apă curentă și televizoare. Oasele celor morți au putrezit demult. Iar acum, cimitirele sunt cartiere sărace pline de viață. A fi turist în Orașul Morților Pentru a ajunge în Orașul Morților, cel mai bine este să angajezi un ghid local. Nu de pe internet, nu de la o agenție de turism. Trebuie să abordezi unul dintre numeroșii locuitori ai cimitirului care caută orice oportunitate de a câștiga doi sau cinci dolari pentru o oră de mers pe jos. Dacă te rătăcești, zâmbește și răspunde la saluturile localnicilor care îți spun „Salam alaykum” (care înseamnă „Pacea fie cu tine”) cu „Alaykum Salam”. Rețineți că nu vă aflați într-o grădină zoologică, într-un muzeu sau parc de distracții. Nu faceți videoclipuri pentru TikTok, nu faceți fotografii pentru Instagram la cavouri fiindcă acolo locuiesc oameni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Antichitatea a întâlnit modernitatea pe cerul din Cairo. Sute de drone au compus chipuri de faraoni, zeități și construcții-simbol ale Egiptului Antic. Un spectacol uriaș de artificii a încheiat ceremonia dedicată inaugurării celui mai mare Muzeu de Arheologie al lumii
Inaugurare grandioasă. Egiptul Antic pride viață la Cairo. Imagini cu cele mai spectaculoase artefacte din epoca faraonilor
Lumini, istorie, modernism, repere culturale, peisaje ireal de frumoase și o atmosferă spectaculoasă. Într-un cuvânt, o inaugurare grandioasă în care Egiptul Antic prinde viață la Cairo. Marea deschidere, care va avea loc sâmbătă, 1 noiembrie, va celebra moștenirea antică a Egiptului, dar și rolul său modern de centru cultural global. Marele Muzeu Egiptean (GEM) prezintă cele mai emblematice artefacte din epoca faraonilor – statui colosale, sarcofage, unelte, bijuterii -, reunite într-un spațiu expozițional cu o suprafață de 50.000 de metri pătrați. Așteptata inaugurare are loc sâmbătă, la ora 18.00, ora României. Situată lângă emblematicile Piramide din Giza, Muzeul GEM găzduiește peste 100.000 de artefacte antice, inclusiv colecția completă de comori ale regelui Tutankhamon, multe dintre ele expuse pentru prima dată publicului. Deschiderea muzeului a fost amânată de mai multe ori, din 2020 până în 2025, din diverse motive, printre care revoluțiile din Egipt, pandemia de COVID-19, care a afectat pregătirile și logistica, împiedicând deschiderea programată pentru 2020, și, mai nou, conflictul dintre Iran și Israel din iunie 2025. Unde se poate viziona ceremonia Ceremonia de deschidere va fi transmisă în direct pe mai multe rețele naționale de televiziune, inclusiv Extra News și Egyptian Channel One. Pentru publicul global, evenimentul va fi transmis în direct și pe TikTok, oferind spectatorilor șansa de a fi martori la deschiderea acestui proiect monumental de oriunde din lume. Când are loc cel mai așteptate eveniment cultural din 2025 Ceremonia începe la ora 18:00, ora României, și se așteaptă să includă un program uimitor de spectacole, discursuri și prezentări vizuale care evidențiază bogata istorie a Egiptului. În plus, la ceremonia de deschidere sunt așteptați peste 60 de demnitari internaționali, membri ai familiei regale și personalități culturale notabile, ceea ce o face una dintre cele mai importante reuniuni culturale la nivel mondial din ultimii ani. Oaspeți „pe sprânceană” la deschiderea muzeului din Cairo Printre oaspeții confirmați și așteptați se numără președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, regele Willem-Alexander al Olandei, regele Felipe al VI-lea și regina Letizia a Spaniei, prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, președintele Ghanei, John Mahama, regina Mary a Danemarcei, regele Philippe al Belgiei, prințul moștenitor Theyazin al Omanului, prințesa Akiko de Mikasa a Japoniei, prim-ministrul Kuweitului, șeicul Ahmad Al-Abdullah Al-Ahmad Al-Sabah, ministrul Culturii și Turismului din China, Sun Yeli, și fostul manager al echipei Liverpool FC, Jürgen Klopp. Se așteaptă ca evenimentul să includă și alți invitați neconfirmați din industria divertismentului, egiptologi celebri și organizații internaționale, pe măsură ce lista invitaților continuă să se extindă. Oficialii estimează că noul muzeu ar putea atrage până la 7 milioane de vizitatori în plus anual, contribuind la obiectivul stabilit de autoritățile egiptene de 30 de milioane de turiști până în 2030. „Muzeul găzduiește o colecție uriașă care anterior era depozitată, din lipsă de spațiu de expunere”, a declarat pentru Reuters Ghada Abdelmoaty, profesor asociat la Institutul Superior de Turism și Hoteluri din Alexandria, care crede că țintele stabilite sunt realiste. Marele Muzeu Egiptean (GEM), inaugurare fastuoasă Muzeul, inclus în ofertele turistice egiptene. Începutul unei noi ere în turismul cultural Compania egipteană Orient Hospitality Group, activă în domeniul turismului, lucrează la programe combinate care includ vizitarea noului muzeu în pachetele oferite turiștilor. „Turiștii ar putea vizita muzeul, apoi ar putea petrece trei nopți la Marea Roșie, în Ain Sukhna, aflată la doar o oră de Cairo”, a explicat directorul comercial Remon Naguib. Egiptul speră ca inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean să marcheze începutul unei noi ere în turismul cultural, atrăgând vizitatori interesați nu doar de plaje, ci și de istoria fascinantă a faraonilor. Planurile pentru construcția muzeului au fost anunțate în 1992 Piatra de temelie a fost pusă la începutul anului 2002 de președintele de atunci al Egiptului, Hosni Mubarak, deși la acel moment nu fuseseră încă selectate un birou de arhitectură sau o firmă de construcții care să se ocupe de noul complex muzeal. Pentru proiectul de arhitectură, organizatorii au organizat un concurs unde au primit 1.557 de înscrieri, din 82 de țări, ceea ce îl face al doilea cel mai mare concurs de arhitectură din istorie. Contractul principal a fost atribuit în 2003 firmei de arhitectură irlandeză Heneghan Peng, dar în total o echipă de 300 de persoane din 13 companii din șase țări diferite a sfârșit prin a contribui la faza de proiectare a muzeului. Construcția efectivă a început în 2005 și a fost complet finalizată în 2023 Costul inițial era estimat la aproximativ 500 de milioane de dolari, dar întârzierile, schimbările și alți factori au ridicat prețul final al complexului la peste un miliard de dolari. Aflat la doar doi kilometri de Piramide, complexul muzeal se întinde pe o suprafață totală de 50 de hectare, cu clădirea principală și exponatele ocupând o treime din suprafață. Două dintre cele trei laturi ale clădirii se aliniază direct cu Marea Piramidă a lui Keops și cu Piramida lui Menkaure. Spațiul din jurul muzeului include o piață mare plină cu curmali, dominată de un obelisc uimitor, situat pe o bază de granit ridicată. Fațada din piatră de alabastru translucidă a muzeului este decorată cu hieroglife, iar accesul în marele atrium, unde sunt expuse cele mai mari statui, se face printr-o clădire în formă de piramidă. Scara muzeului este încununată cu ferestre din podea până în tavan, care oferă o priveliște dramatică asupra Piramidelor din apropiere. În interior, galeriile principale expun totul – de la o perucă veche de 3.100 de ani, împletită din păr uman, până la un colosal crocodil mumificat. Sursă foto și video: X RECOMANDAREA AUTORULUI: Muzeul de 1 miliard de dolari al Egiptului își deschide porțile. Masca de aur a lui Tutankhamon și peste 100.000 de alte exponate, în cel mai scump și cel mai mare muzeu de arheologie din lume