Presa bulgară avertizează că criza energetică din România cauzată de scăderea debitului Dunării amenință toți furnizorii balcanici de electricitate
Armata României a întreprins acțiuni de demlare controlată a unei formațiuni stâncoase din Dunăre cu scopul de a redirecționa apa fluviului în prag de secare către centrala nucleară de la Cernavodă. Scăderea debitului Dunării din cauza valului canicular riscă să amenințe producția de electricitate în întreaga regiune balcanică, potrivit Novinite. Loading … Operațiune militară românească pentru devierea cursului Dunării Operațiunea a vizat detonarea stâncii Pârjoaia pentru a devia cursul Dunării. Apele Române au mobilizat excavatoare și barje cu piatră care vor transporta sute de metri cubi de rocă pentru continuarea lucrărilor. Încercarea inițială a eșuat pentru a distruge obstacolul, iar echipajele militare au folosit cantități de explozibili cu o greutate de 100 de kilograme pentru a demola cu succes formațiunea stâncoasă. Măsurile de urgență au fost întreprinse după ce debitul Dunării a început să scadă cu 1.400 de metri cubi pe secundă, atingând cel mai scăzut nivel înregistrat din 1985 încoace. Autoritățile române au atenționat – centrala nucleară de la Cernavodă va continua să funcționeze în regim normal pentru în că 4-5 zile înainte ca aplicarea unor restricții să devină o necesitate. „Dacă criza persistă, centrala nucleară va putea să mai opereze normal la limita capabilităților sale pentru încă 4-5 zile”, a declarat Sorin Rîndașu (ANAR). Criza energetică ar putea afecta patru țări Scăderea nivelului Dunării ar putea cauza probleme în întreaga regiune dunăreană, afectând producția de electricitate, navigația și infrastructura majoră a Bulgariei, României, Serbiei și Ungariei. În Bulgaria, măsurătorile făcute de Agenția Executivă pentru Explorare și Întreținre arată că nivelul apei de lângă Ruse a scăzut cu 91 de centimetri. Nivelul apei a mai scăzut cu 2 centimetri în doar 24 de ore. Trei vase sunt în prezent blocate pe secțiunea bulgară a fluviului, dar sunt în afara rutei maritime și nu pun circulația în pericol Situația din Bulgaria Legătura cu feribotul dintre Oriahovo și Bechet a rămas suspendată timp de o lună din cauza crizei. Traficul de mărfuri și vechicule a fost oprit din 10 iulie, după ce încercările de a curăța albia râului nu au dat roade. Călătorii sunt redirecționați către puncte de trecere alternative la Nikopol și Silistra sau către podurile de la Vidin și Ruse. Centrala nucleară Kozloduy din Bulgaria nu este afectată și continuă să funcționeze în regim normal. Ministerul Energiei a precizat că sistemul de răcire al centralei este alimentat de o stație proprie situată pe mal. Autoritățile din Bulgaria sunt în contact cu Serbia. Dacă debitul Dunării va continua să scadă, oficualii nu se așteaptă la probleme semnificative pentru centrala nucleară de la Kozloduy pentru cel puțin trei săptămâni. Valul canicular va continua Totuși, prognozele meteo sunt nefavorabile – valul canicular din Europa de Est va continua. România a declarat stare de urgență în sectorul energetic pe toată durata lunii august. Autoritățile pregătesc populația pentru raționalizare și discută cu Ucraina, Bulgaria și Grecia pentru a importa electricitate din surplusul acestora. Criza afectează și Serbia, unde scăderea debitului Dunării au redus capacitatea hjidrocentralelor de a produce energie. Centralele Djerdap 1 și Djerdap 2, care furnizează 1/5 din electricitatea Serbiei, operează cu 20-30% din capacitate. Ungaria, lovită de secetă, a decis să închidă treptat centrala nucleară Paks, cel mai mare producător energetic din țară, din cauza cantității insuficiente de apă pentru răcire. Premierul Peter Magyar a avertizat că urmează zile critice pentru sectorul energetic al Ungariei. Sursa Foto: Shutterstock
YellowGrid pe PlayGround: Cum pot prosumatorii, bateriile și coordonarea să schimbe piața energiei din România
Vara asta bate recorduri de căldură, aerul condiționat lucrează mai mult decât Guvernul, iar prosumatorii au devenit, fără să vrea, principalii aliați ai unui sistem energetic care oscilează între panică și lipsă de date. În cel mai recent episod al podcastului PlayGround, Dan Cadar a stat de vorbă cu Cătălin Stăncel, cofondator YellowGrid, și Ciprian Cherciu, membru fondator și vicepreședinte al Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România, despre motivele pentru care sar prețurile la curent în plin val de caniculă și ce rol joacă prosumatorii în acest context. Problema nu este doar câtă energie producem, ci când o consumăm Una dintre marile probleme ale sistemului energetic este diferența dintre orele în care România produce energie și orele în care este consumată. Panourile fotovoltaice generează energie în timpul zilei, însă o mare parte a consumului are loc seara. Soluția ar putea fi dezvoltarea capacităților de stocare, astfel încât energia produsă în exces să poată fi folosită mai târziu. „Dacă cuplăm producția cu stocarea se rezolvă cam toate problemele legate de energie”, spune Ciprian Cherciu. Cătălin Stăncel susține că bateriile încep deja să-și facă simțită prezența în sistemul energetic românesc, dar capacitatea actuală este încă scăzută prin comparație cu cea a altor țări din regiune. Spre exemplu, România are 400 de MW de stocare în baterii față de 2,4 GW cât are Bulgaria. Într-un astfel de sistem, prosumatorul nu mai produce doar curent pe care îl consumă sau îl trimite în rețea. Cu ajutorul unei baterii, energia poate fi păstrată și utilizată atunci când este nevoie de ea sau când valoarea sa în piață este mai mare. Cum folosește YellowGrid datele în timp real Dialogul a arătat că problema în România vine din faptul că traderii de energie cumpără în exces „de frică”, pe baza unor știri (gen a picat rețeaua în Franța) sau estimând consumul pe baza comportamentului anterior, iar asta contribuie la creșterea prețurilor pe piața de balansare. Lipsa de date în timp real la majoritatea furnizorilor tradiționali face ca totul să se joace pe presupuneri, în timp ce câțiva jucători cu monitorizare reală profită de oscilații. Prin comparație, YellowGrid se bazează pe monitorizarea în timp real a sistemelor conectate. Compania folosește Yellow Box, un dispozitiv care verifică permanent producția, consumul și starea bateriei. Astfel, un client YellowGrid ajunge să fie plătit cu 2,70 lei pe kW injectat în rețea, iar Cătălin Stăncel explică mecanismul din spate: un algoritm care verifică în fiecare secundă cât se injectează efectiv, ca să nu existe abateri care se traduc în penalizări. În sens invers, compania spune că a stabilit pentru clienții săi un plafon de 0,55 lei/kWh (1,30 lei cu toate taxele) pentru energia consumată, astfel încât aceștia să nu fie expuși direct creșterilor bruște de preț din piață. De la 30-40 de clienți în decembrie 2025, YellowGrid a ajuns la peste 500 de dispozitive instalate și peste 12 MWh de stocare pentru producție. Ideea e simplă, cu cât prosumatorii au capacitate mai mare de stocare, nu doar panouri, cu atât se reduc și ineficiențele din sistem, ale căror costuri ajung, în cele din urmă, să fie suportate și de consumatorii obișnuiți. Mai multe astfel de dispozitive pot fi coordonate într-un VPP (Virtual Power Plant), o centrală electrică virtuală formată din numeroși producători și consumatori individuali. Ideea este ca mii de sisteme mici să poată funcționa împreună, ca o singură centrală. Discuția a alunecat și spre mașinile electrice, de ce adopția e lentă în România (5-6%, față de 30% în Germania) și cum programul Rabla a blocat practic piața din cauza unei subvenții care întârzie. Un alt subiect spinos a fost taxarea multiplă a energiei stocate de prosumatori, care ar trebui, teoretic, scutită de anumite taxe de distribuție, când e doar „împrumutată” rețelei. Cei doi invitați resping și ideea că prosumatorii dezechilibrează rețeaua. Problema e la furnizorii mari care nu știu (sau nu vor) să citească datele corect. În viitor energia ar putea fi gestionată ca o rețea inteligentă Concluzia podcastului Playground este că problema energiei nu ține doar de cât de mult putem produce, ci și de cât de eficient folosim ceea ce producem deja. Panourile fotovoltaice, bateriile, mașinile electrice și chiar marii consumatori, precum centrele de date, ar putea deveni componente ale unui sistem digitalizat centralizat. În loc ca fiecare consumator și producător să funcționeze separat, tehnologia ar putea sincroniza producția cu cererea și ar putea muta o parte din consum în intervalele în care energia este din abundență și ieftină. România ar trebui să pună accent pe creșterea stocării și pe datele în timp real care ar putea însemna o rețea mai echilibrată, mai puține pierderi și, cel puțin teoretic, costuri mai mici pentru consumatori. Iar prosumatorul viitorului s-ar putea să nu mai fie doar omul care și-a pus câteva panouri pe acoperiș, ci o piesă dintr-o rețea energetică mult mai inteligentă.
Raționalizare voluntară a curentului electric din cauza AI în UE. Ce solicită Uniunea Europeană
O nouă lege din Uniunea Europeană visează reducerea consumului electric pentru a stimula industria inteligenței artificiale. Consumul mare de electricitate în Europa duce la riscul copleșirii rețelelor electrice necesare pentru centrele de date. Planu este parte a strategiei pentru digitalizare și inteligență artificială în sectorul energetic. A fost lansat miercuri, ca parte a pachetului de suveranitate tehnologică a Uniunii Europene . Centrele de date reprezintă deja 2,5% din consumul de energie al blocului european. Cerere tot mai mare pentru centrele de date Comisia Europeană dorește ca gospodăriile să consume mai puțină energie la orele de vârf, ca pregătire pentru explozia cererii de electricitate din partea centrelor de date. Cererea s-ar putea dubla în următorii patru ani, ceea ce va pune presiune tot mai mare asupra rețelei electrice europene care cu greu satisface cerințele tranziției către energiile verzi. Consumatorii au de câștigat, nu de pierdut Executivul UE a declarat miercuri că va propune o nouă lege la finalul acestui an pentru a accelera implementarea contoarelor bazate pe AI. Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, susține că implementarea contoarelor inteligente va avea impact pozitiv , afirmând că aceasta va ajuta gospodăriile să economisească bani la facturile de energie. Consumatorii vor avea mai mult control asupra utilizării electricității pentru a-și muta consumul la ore mai ieftine și a avea facturi mai reduse. Energia economisită s-ar îndrepte către centrele de date AI Potrivit Politico , consumatorii europeni trebuie să reducă consumul de energie electrică seara, când cererea este mai mare. Prin economisire la scară largă, va fi mai multă energie disponibilă pentru industrie, transport, centrele de date. Utilizarea mai inteligentă și dinamică a energiei electrice ar fi esențială pentru a valorifica la maximum rețelele existente într-un moment în care cererea de energie electrică – din partea centrelor de date, vehiculelor electrice, pompelor de căldură, electrolizoarelor de hidrogen și topitoriilor electrice – riscă să depășească cu mult aprovizionarea fiabilă din surse curate, cum ar fi energiile regenerabile și nucleare. Rolul contoarelor „inteligente” Contoarele inteligente pot „contribui la eficientizarea utilizării infrastructurii existente a rețelei de electricitate, inclusiv prin reducerea restricționării energiei regenerabile și facilitarea electrificării”. Comisia Europeană a renunțat la un plan anterior de a impune standarde obligatorii de eficiență energetică asupra centrelor de date până în 2030. De asemenea, a amânat planurile de lansare a unui sistem de etichetare care evaluează sustenabilitatea centrelor de date. „Horizon Europe”, fondul de cercetare și dezvoltare al UE, va oferi, de asemenea, 75 de milioane de euro pentru dezvoltarea de strategii de inteligență artificială eficiente din punct de vedere energetic. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Bun venit într-o lume post-umană: vastul anonimat al centrelor de date în care omul este produsul, iar robotul este adevăratul consumator
Ce aparate ar trebui să scoți din priză înainte de a pleca în vacanță. Recomandările experților pentru siguranța locuinței
Ce aparate ar trebui să scoți din priză înainte de a pleca în vacanță. Recomandările experților pentru siguranța locuinței. De la pregătirea bagajelor și planificarea itinerariului până la îngrijirea locuinței, lista de lucruri de făcut înainte de o vacanță poate deveni rapid foarte lungă. În ceea ce privește treburile casnice, golirea frigiderului și aruncarea gunoiului sunt măsuri evidente, însă mulți se întreabă dacă ar trebui să scoată și aparatele electrocasnice din priză înainte de plecare. Răspunsul este da, însă unele aparate sunt mai importante de deconectat decât altele, iar anumite dispozitive ar trebui lăsate în funcțiune, conform Real Simple. Ar trebui să scoți aparatele din priză înainte de a călători? Nu este necesar să deconectezi fiecare aparat din casă înainte de a pleca, însă este recomandat să scoți din priză dispozitivele care generează căldură, prezintă semne de deteriorare, sau consumă energie chiar și atunci când nu sunt utilizate. „Înainte de a pleca în vacanță, câteva momente dedicate deconectării aparatelor neesențiale reprezintă un pas simplu care oferă un plus de siguranță și protecție împotriva eventualelor incendii cauzate de supratensiuni sau defecțiuni electrice în timpul absenței”, explică electricianul Steve Clemente. Expertul în energie Sam Luna este de acord și subliniază că deconectarea așa-numiților „vampiri energetici” poate reduce și costurile cu energia electrică. Este vorba despre aparatele care continuă să consume curent chiar și atunci când sunt în modul „oprit” sau „standby”. Aparatele pe care ar trebui să le scoți întotdeauna din priză când ești plecat Printre cei mai mari „vampiri energetici” se numără dispozitivele cu afișaj digital, ceas integrat sau conexiune Wi-Fi. În această categorie intră adesea: Cuptoarele cu microunde; Cafetierele; Mini-cuptoarele electrice; Friteuzele cu aer cald (air fryer); Fierbătoarele electrice. Clemente afirmă că, în medie, proprietarii de locuințe irosesc aproximativ 35% din energia consumată anual în gospodărie. „Deconectarea acestor «vampiri energetici», mai ales înainte de perioade lungi de absență, poate reduce consumul inutil de energie și poate genera economii semnificative în timp”, spune specialistul. Ce aparate nu trebuie scoase din priză Nu este necesar să deconectezi aparatele electrocasnice mari, precum: Cuptorul; Mașina de spălat vase; Frigiderul. De asemenea, aparatele care nu au ceas, afișaj digital sau funcții inteligente nu necesită, în general, deconectare. De ce este important să le deconectezi Dincolo de consumul de energie, acumularea de firimituri, praf sau alte reziduuri, precum și eventualele defecțiuni mecanice, pot reprezenta un risc de incendiu în cazul unor aparate mici. Din acest motiv, Steve Clemente recomandă cu fermitate deconectarea acestora după fiecare utilizare și, cu atât mai mult, înainte de a pleca în vacanță. Recomandarea autorului: Electrocasnicul considerat „vampirul electric” din apartament. Plătești 24 lei lunar, doar pentru el, în factura la curent 5 electrocasnice pe care să le scoți din priză pentru a economisi la factura de electricitate
Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie
Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace au fost trei mari crize energetice: 1973 1979 2022 Criză energetică din 1973 Prima criză din 1973 a fost declanșată în timpul președinției lui Richard Nixon (republican). A fost un embargou al țărilor exportatoare de petrol OPEC impus Occidentului după războiul de Yom Kippur dintre Israel și coaliția statelor arabe. Arabia Saudită și statele producătoare de petrol s-au declarat înfuriate de sprijinul Occidentului acordat Israelului. Astfel, la apelul regelui Faisal al Arabiei Saudite, embargoul a lovit Canada, Japonia, Olanda, Regatul Unit și SUA. Environmental Protection Agency Embargoul a fost ridicat abia din martie 1974. Prețul global la petrol crescuse cu 300%, de la 3 dolari barilul la 12 dolari barilul. Criza petrolieră a lovit dur economia și stilul de viață al americanilor, care au ajuns să formeze cozi kilometrice la stațiile de benzinărie. Criza energetică din 1979 A doua criză petrolieră a izbucnit după Revoluția Iraniană din 1979. Aprovizionarea globală cu petrol a scăzut dramatic uc 4%. Prețul barilului de petrol a ajuns la aproape 40 de dolari. Criza s-a agravat în 1980, ca urmare a războiului dintre Irak și Iran. Uniunea Sovietică a devenit cel mai mare producător de petrol. Administrația președintelui american de atunci, Jimmy Carter (democrat) a încasat o lovitură serioasă, mai ales după ce suferise de pe urma unei „crize a neîncrederii”. Președintele era susținător al energiilor verzi, instalând panouri solare pe acoperișul Casei Albe. Cozile kilometrice la benzinării i-au determinat pe majoritatea americanilor să-l voteze pe candidatul republican Ronald Reagan la alegerile din 1980. Criza energetică din 2022 Criza energetică cauzată de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022 a fost mai degrabă o criză a gazului. Însă, prețurile la energie au crescut. O criză energetică globală era deja în derulare din cauza pandemiei de COVID-19. Europa a întrerupt aproape în totalitate importul de petrol și gaz din Rusia, mai ales după detonarea conductelor Nord Stream din Marea Baltică ca urmare al sabotajului din septembrie 2022. Foto: Profimedia Statele Unite, atunci cu Joe Biden președinte (democrat), au traversat prin cea mai mare inflație (9% în vara 2022). Creșterea costurilor vieții și valul mare de nemulțumiri chiar din propria tabără democrată l-au determinat pe Joe Biden să se retragă din cursa pentru realegere. Înlocuitoarea lui, vicepreședinta Kamala Harris, a suferit însă o înfrângere dură din partea candidatului republican, Donald Trump, reales ca președinte pentru al doilea mandat neconsecutiv. Criza energetică din 2026 După ce SUA și Israel au atacat Iran pe 28 februarie, regimul de la Teheran a închis Strâmtoarea Ormuz, blocând 20% din tranzitul global de petrol și gaze. Prețurile la carburanți au crescut semnificativ la nivel global. Directorul AIE consideră criza din 2026 mai gravă decât cele anterioare pentru că are amploare mai mare. El a menționat și țările care vor avea cel mai mult de suferit. „Țările europene, precum și Japonia, Australia și altele vor avea de suferit, dar cele mai expuse sunt statele în curs de dezvoltare, care vor fi afectate de prețuri mai mari la petrol și gaze, de creșterea prețurilor alimentelor și de o accelerare generală a inflației”, a spus el pentru Le Figaro. Statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să elibereze o parte din rezervele strategice de petrol luna trecută, dar o parte semnificativă a fost deja utilizată. Unele state deja iau în considerare raționalizarea și îi îndeamnă pe șoferi să renunțe să mai facă deplasări neesențiale cu mașinile, iar companiile aeriene anunță că ar putea fi anulate foarte multe zboruri din vară. Sursa Foto: Shutterstock/AIE/ Hepta Autorul recomandă: Imagini cu tancurile petroliere și navele de marfă care stau la coadă după ce Strâmtoarea Ormuz a fost blocată. 20% din comerțul mondial, în pericol
Suedia propune tăierea taxelor pe carburanți pentru a reduce impactul prețurilor cauzate de criza petrolieră. În urmă cu 3 zile, Bolojan a respins plafonarea prețurilor, considerată soluție populistă
Guvernul Suediei a anunțat că va propune micșorarea temporară a taxelor pe petrol și diesel, în timp ce creșterile de prețuri continuă să perturbe piața energetică globală ca urmare a războiului regional din Orientul Mijlociu, scrie Bloomberg. Dacă va trece de votul Parlamentului Suediei, propunerea tăierii de taxe va intra în vigoare de la 1 mai 2026. Până la finalul lunii septembrie 2026, consumatorii suedezi vor beneficia de prețuri plafonate. În toamna acestui an, Suedia va organiza alegeri parlamentare. Suedia reduce taxele la benzină și diesel „Toate partidele trebuie să recunoască că ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu și în restul lumii testează economia Suediei”, a declarat prim-ministrul Ulf Kristersson (Partidul Moderat) într-o conferință de presă, potrivit RTE. Conform planului guvernului Ulf Kristersson, tăierea taxelor va duce la reducerea prețului cu un krona (0,1 $) la litrul de benzină și 0,4 krona la litrul de diesel. Opoziția naționalistă se declară solidară cu guvernul liberal din Suedia Jimmie Akesson, liderul partidului naționalist „Democrații Suedezi” din opoziție, le-a declarat reporterilor: „Necesitarea unei mașini este evidentă în unele regiuni ale țării. Dar reducerea costurilor la carburanți este, de asemenea, o măsură care contribuie la reducerea inflației și aceasta este un alt motiv pentru a o face”. Coaliția de guvernare condusă de Ulf Kristersson este alcătuită din ministere conduse de Partidul Moderat (liberal-conservator pro-UE), Liberalii și Creștini-Democrații. Suedia ar putea subvenționa și electricitatea Dacă va fi necesar, Suedia va solicita permisiunea Comisiei Europene pentru a reduce și mai mult taxele, a declarat guvernul Suediei. Guvernul a adăugat că va introduse subvenții pentru gospodăriile care nu fac față prețurilor crescute la facturile de electricitate. Bolojan a respins plafonarea prețurilor la carburanți:Refuz să vând soluții populiste Cu toate că guvernul Suediei este de dreapta, a plafonat prețurile la carburanți pentru a atenua povara asupra consumatorilor. În urmă cu trei zile, premierul liberal Ilie Bolojan a refuzat să plafoneze prețurile la carburanți. „O încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la o penurie”, a declarat Ilie Bolojan pe 20 martie. Premierul a precizat că se caută de „soluții de temperare a scumpirii carburanților”. România este din nou în urmă datorită liberalilor din PNL Abia luni, 23 martie, la aproape o lună de la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu care a declanșat cea mai mare criză energetică din ultimii 50 de ani, guvernul României a constatat „situația de criză”. „Guvernul va declara marți situație de criză pe piața carburanților și va limitra prin Ordonanță de Urgență adaosul comercial pentru benzină și motorină, dar și exporturile, arată un comunicat al Executivului.Măsurile vor fi luate pentru 6 luni, cu posibilitatea de prelungire cu câte 3 luni, iar adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică.” Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză
Ucrainenii și-au furat singuri și energia electrică. Ce au descoperit procurorii de la Kiev
În Ucraina, trei funcționari sunt bănuiți că s-au implicat într-un caz de furt foarte grav de energie electrică printr-o schemă frauduloasă. PSJC ”NEC” Ukrenergo a suferit pagube în valoare de 168 de milioane de grivne, a comunicat Biroul Procurorului General. Sunt vizați directorul unei întreprinderi comerciale și fostul director al unui furnizor de energie electrică, acuzați de deturnare de fonduri ale SA „NEC «Ukrenergo»”. Un funcționar responsabil al SA „NEC «Ukrenergo» este acuzat de abuz de serviciu în scopul obținerii de beneficii necuvenite pentru o altă persoană juridică. Conform anchetei, funcționarul a omis în mod deliberat să aplice măsurile prevăzute de lege față de furnizorul de energie electrică. Au acaparat energie electrică cât pentru un oraș mediu, timp de un an Cei trei inculpați au consumat o cantitate de peste 82.000 MWh de energie electrică timp de un an, fără să trezească suspiciuni din partea furnizorilor. Cantitatea de energie electrică este echivalentă cu cea consumată de un oraș mediu. Polițiștii au efectuat percheziții și au fost confiscate documente, potrivit UNN. „Ancheta a stabilit că oficialii întreprinderii industriale au inițiat încheierea unui acord de furnizare a energiei electrice cu un furnizor controlat, deși, de fapt, nu intenționau să plătească pentru volumul de energie consumat”, a declarat procurorul general luni pe Telegram. „Ca urmare, conform anchetei, peste 82.000 MWh de energie electrică au fost consumați fără motiv, al căror cost total depășește 168 de milioane de grivne, ceea ce a cauzat pagube materiale operatorului Ukrenergo și a dus la consecințe grave”, se arată în mesaj. „Sub îndrumarea procedurală a procurorilor Parchetului General, cei trei funcționari implicați la schema de acaparare a energiei electrice fără plată au fost notificați cu privire la suspiciuni”, se arată în comunicatul Parchetului General. Potrivit investigației, cei trei funcționari au încălcat legislația privind furnizarea de energie electrică. Într-un caz similar, un fost funcționar de la Ukrenergo a fost condamnat la șase ani de închisoare. În Zaporojie, un grup de indivizi au furat gaz natural din conducte de țevi. Sursa Foto: Poliția ucraineană Autorul recomandă: Financial Times, dezvăluiri despre scandalul de corupție din jurul președintelui ucrainean: „Saci de bani și o toaletă de aur: criza corupției devorează guvernul lui Zelenski”
YellowGrid la podcastul ZONA, băieții deștepți din software și miturile pieței de energie
Piața de energie din România rămâne un subiect fierbinte, iar în episodul 20 al podcastului ZONA, Dan Cadar a adus în fața publicului doi invitați cu perspective complementare: Cătălin Stăncel, co-fondator YellowGrid, și Ciprian Cherciu, membru fondator și vicepreședinte al Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România. De la licență la startup, cum a început povestea YellowGrid Totul a început acum peste 20 de ani, la Universitatea Politehnica din Cluj. Cătălin Stăncel, inspirat de prietenul său, Traian, care lucra la o firmă furnizoare de energie, a dezvoltat pentru lucrarea de licență un software care procesa emailurile de pe PZU, oferind un avantaj competitiv furnizorilor. „Bineînțeles că la licență nu m-a crezut nimeni că am făcut economie de 50.000 de euro pe săptămână. Domnul profesor a zis: Bă, du-te, nu veni cu așa ceva!”povestește Cătălin Stăncel. După ani de experiență în IT, lucrând pentru clienți din Marea Britanie, fondatorii au decis să își înființeze propria companie de software în Cluj, ajungând la peste 200 de angajați în prezent. Dar pasiunea pentru energie nu a dispărut. Lucrând pe proiecte pentru industria energetică britanică, echipa a observat o diferență mare între piața de acolo și cea din România. Piața britanică este mult mai descentralizată, cu tarife dinamice și multiple tipuri de entități care pot vinde energie. Cum funcționează tehnologia Virtual Power Plant? Conceptul tehnic se numește „virtual power plant”, adică o centrală electrică virtuală. În loc să construiască o baterie fizică de sute de megawați, YellowGrid agregă sistemele fotovoltaice și bateriile prosumatorilor într-o rețea coordonată. Baza întregului sistem este Yellowbox, un dispozitiv dezvoltat intern care se conectează la invertor și colectează date în timp real. „Nu am vrut să facem parteneriat cu o singură marcă de invertoare”, explică Stăncel. „Am decis să folosim ceva universal, în care putem să integrăm toate modelele.” YellowBox transferă datele printr-o rețea privată 4G Orange, iar informațiile rămân pe teritoriul României. „Dar ca să fim protejați, noi putem să controlăm toată rețeaua și putem decupla de la internet toate invertoarele cu care lucrăm, pentru că le controlăm într-un mod serial”, spune fondatorul, scoțând în evidență securitatea soluției. Prețul corect vs. compensarea cantitativă Una dintre diferențele importante dintre YellowGrid și furnizorii tradiționali stă în modul în care calculează prețul. Furnizorii tradiționali aplică „compensarea cantitativă”. Mai simplu explicat, dacă injectezi 1.000 kWh în rețea și consumi 1.000 kWh, rezultatul este zero din punct de vedere al energiei active. Problema? Pe cei 1.000 kWh consumați plătești integral taxă de distribuție și TVA. YellowGrid funcționează diferit. Compania oferă un preț minim garantat la vânzare de 0,50 RON/kWh și un preț maxim la cumpărare 0,55 RON/kWh, indiferent de fluctuațiile pieței. „Deci noi nu aplicăm cantitativ, noi îți dăm prețul pe import cât a fost corect, pe export cât a fost corect”, explică Stăncel. Mai mult, dacă energia exportată se vinde la un preț mai mare, prosumatorului îi revine 75% din diferență. Problema taxelor plătite de două ori Ciprian Cherciu aduce în discuție o anomalie a sistemului, mai exact energia injectată de prosumatori în rețea circulă, de obicei, doar câțiva metri până la vecin, dar este taxată ca și cum ar veni de la mare distanță. „S-a plătit de două ori chestia asta (n.r. transportul energiei) pentru un serviciu care nu a fost prestat”, explică Ciprian. Asociația Prosumatorilor a sesizat Comisia Europeană în această privință, iar Cherciu anunță în premieră că la începutul anului viitor cazul Transelectrica și situația din România vor fi discutate în Parlamentul European. YellowGrid în cifre În momentul de față, YellowGrid are 100 de clienți la furnizare, cu o capacitate totală de stocare de 3,2 MWh în baterii și încă 100 de prosumatori în faza de testare. Clienții variază de la sisteme casnice monofazate, cu invertoare de 6 kW și baterii de 20 kWh, și sisteme trifazate, cu invertoare de 12–20 kW și baterii de aproximativ 60 kWh, până la instalații comerciale, cu panouri fotovoltaice de 400 kW și capacitate de stocare de 1 MWh. Compania nu este încă profitabilă, Cătălin Stăncel recunoaște că „profitul nostru e cu minus”, dar estimează că va ajunge pe zero în vara lui 2026, când producția fotovoltaică va fi maximă. Cu cât taxează YellowGrid prosumatorii? Cu 25% din beneficiul obținut peste pragul garantat. Prețul de bază nu este taxat, a clarificat fondatorul. De exemplu, dacă energia este vândută cu 60 de bani pe kWh, YellowGrid reține 25% din diferența de 10 bani. Planurile pentru anul următor Direcțiile de dezvoltare pentru 2026 includ finalizarea integrării cu mai multe mărci de invertoare din România (Huawei, Sungrow, Growatt, Victron), lansarea unui produs pentru apartamente și, poate cel mai ambițios, integrarea cu sistemul SCADA al Transelectrica pentru a putea oferi servicii de balansare a rețelei. „Lansăm un produs de apartament”, anunță Stăncel. Este vorba despre o baterie de apartament care se încarcă când energia este ieftină sau gratuită și alimentează ulterior consumul casnic. Ciprian Cherciu adaugă că, în Parlamentul României se discută deja legislația pentru sistemele fotovoltaice de balcon, care ar putea obliga distribuitorii să instaleze contoare bidirecționale. Piața de oligopol și rezistența la schimbare Cei doi invitați recunosc că România operează într-o piață de oligopol, cu puțini ofertanți și mulți clienți. „Furnizorii actuali nu prea iubesc prosumatorii și atunci ofertele-s destul de micuțe”, spune Stăncel. Ciprian Cherciu pune accent pe riscul legislativ: „Gândiți-vă că suntem la câteva zile de 1 ianuarie 2026 care ar fi trebuit să însemne introducerea taxei pe soare, a taxei pe autoconsum, dacă nu era bătălia de acum 2 ani.” Problemele nu țin doar de viitoare modificări, ci și de aplicarea legislației existente. Concret, atunci când un prosumator produce mai multă energie decât consumă, surplusul este livrat în rețea și trecut „pe credit” în relația cu furnizorul. Acest credit de energie poate fi folosit timp de maximum 24 de luni. Dacă nu este compensat prin consum, legea prevede că furnizorul ar trebui să plătească prosumatorului energia rămasă. În practică însă, spun invitații, mulți furnizori întârzie sau evită aceste plăți, iar ANRE nu îi obligă să respecte termenele prevăzute de lege. Concluzia?
FACTURI de infarct la energie electrică. Bucureștenii sunt la limita răbdării: De la 270 la 740 de lei. Foarte scump, nu știu unde o să ajungem
Românii plătesc facturi tot mai mari la electricitate de câțiva ani. După majorarea TVA din august, facturile sunt literalmente uriașe. Acestea s-au dublat după dispariția plafonării care a fost introdusă în timpul guvernării Ciucă-Ciolacu. Cu toate că România produce mai multă energie și o vinde la un preț mai mic, chiar negativ, importă 20% din consumul total. Românii nu mai știu de unde să scoată bani în timp ce Ministerul Energiei promite că va reduce prețurile cu 25% în 2026, prin introducerea unui preț de referință și a tarifelor dinamice. Însă, experții nu sunt la fel de optimiști. Bucureștenii sunt speriați de facturile la energie „În jur de 250-300 de lei. Luăm în calcul şi varianta să schimbăm furnizorul”, a spus o perosană pentru Observator News. „740 de lei, de la 270 de lei, deja e foarte scump, nu ştiu unde o să ajungem cu toate cheltuielile”, se plânge altul. „Ne e groază, când o veni factura”. Reporter: „La cât vă aşteptaţi?” Client: „La vreo 3 milioane şi.” Reporter: „Până acum cât plăteaţi?” Client: „Până într-un milion, mai mult nu”. Politicienii sunt optimiști, dar experții sunt pesimiști Ministerul Energiei spune însă că situaţia se va schimba și deja ar fi pregătit mai multe măsuri care ar urma să scadă preţurile. „România, în perioada în care produce mai multă energie ajunge să vândă energia la un preţ foarte mic, chiar negativ, şi ajunge să importe 20% din consumul total. Avem o discrepanţă foarte mare între preţul din timpul zilei şi preţul la care importăm”, a spus Bogdan Ivan, ministrul Energiei. „Media plătită de un consumator din UE e de 1,28 lei pe kWh. În România suntem la 1,50. Ţinta e ca preţul din România să fie cu măcar 1% sub media europeană”, spune Bogdan Ivan, ministrul Energiei. „Nu avem deloc investiţii în stocare, nu avem capacitate de stocare. Centralele pe care le avem, care ar putea să producă seara, în speţă centralele pe cărbune produc foarte scump. Şi este mai rentabil să importăm energie, decât s-o producem în propriile centrale”, spune Corina Murafa, expert energie. Potrivit datelor colectate de Antena 1, în primele cinci luni ale anului, România a exportat 5,7 milioane MWh, la un preţ mediu de 99,8 euro / MWh, și a importat 7,8 milioane MWh, la un preţ mediu de 113 euro/ MWh. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: FACTURI uriașe la energie. Disperați, românii vin la ghișee și cer explicații de la furnizori
Cum reușesc doi tineri să trăiască cu doar 8 lire pe zi, într-o rulotă
Libby Ramsden (25 ani) și Ollie Blackwell (26 ani) au renunțat să mai trăiască un stil de viață convențional și s-au decis să se mute într-o rulotă, din dorința de a trăi independent, fără a mai plăti facturi. Înainte, cei doi tineri locuiau cu părinții și aveau slujbe obișnuite. Libby lucra ca asistentă de laborator și câștiga 24.000 de lire sterline pe an. Ollie era fermier și mecanic de tractoare, cu un salariu anual de 20.000 de lire sterline. Cum trăiesc cei doi după ce au renunțat la societatea modernă De aproape doi ani, cei doi trăiesc într-o rulotă din toamna anului 2023, în Silsden, Yorkshire. Au investit în locuință 11.000 de lire, iar acum au cheltuieli lunare de doar 300 de dolari. Nu au Netflix, Xbox, WiFi, internet, electricitate, nici măcar telefonie mobilă sau televizor. Colectează apa de ploaie pe care o filtrează pentru uz casnic și dețin un generator alimentat de tractor pentru energie electrică. S-au apucat de crescut capre, au și o crescătorie de albine, iar mâncarea o încălzesc pe o sobă cu lemne, potrivit Daily Mail. Cei doi speră să-și instaleze într-o zi panouri solare pentru a avea mai multă energie electrică. Înainte, cei doi plăteau 100 de lire pentru părinții, 200 de lire pentru mâncare, 755 lire pentru chirie, 200 lire pentru facturi, 83 de lire pentru taxa locală. În total, plăteau 1.083 de lire. Acum, ei plătesc 166 de lire pentru terenul închiriat, 83 de lire pentru taxa locală, 20 de lire pentru a alimenta tractorul cu benzină, deci, în total 269 de lire. Nu plătesc absolut nimic pentru apă sau lemn. „Cel mai bun lucru este că nu depindem de nimeni. Nimeni nu ne dictează cât trebuie să plătim pentru electricitate, nu suntem legați de niciun contract. Ne bazăm pe noi înșine. Avem libertatea de a trăi așa cum vrem”, a spus tânăra pentru ziarul britanic Metro. „Nu a fost deloc greu să ne decidem să renunțăm la slujbele noastre. Înainte să ne mutăm, ne-am gândit să închiriem sau să luăm un credit, iar asta ar fi însemnat cheltuieli de aproximativ 1.000 de lire sterline pe lună. O zi din viața unui cuplu care trăiește într-o rulotă Pentru cei doi, ziua începe la 5:30 dimineața, cu mulsul caprelor, hrănirea oilor și îngrijirea măgarilor adoptați. Seara, hrănesc din nou animalele, aprind focul și pornesc generatorul doar pentru o oră. Singura plată lunară pe care trebuie să o facă este impozitul local și beneficiază de servicii precum colectarea gunoiului. „Seara, majoritatea oamenilor se așează și se uită la televizor, noi nu avem această rutină, așa că ne simțim puțin mai conectați unul cu celălalt. Avem o relație mai bună pentru că, de fapt, seara stăm și vorbim”, a explicat Libby. „Uneori îmi lipsește confortul de a putea aprinde lumina sau de a conecta telefonul la încărcător, genul ăsta de lucruri. Pur și simplu ușurința lucrurilor.Iarna este cea mai dificilă perioadă, deoarece rulota este expusă vânturilor puternice pe un deal. Cu toate acestea, cuplul plănuiește să instaleze panouri solare și să se mute într-o cabană din lemn pentru a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu vrem să ne întoarcem la viața într-o casă și la facturile de plătit”, a spus tânăra. Sursa Foto Ilustrativ: Envato Autorul recomandă: Cât te costă, de fapt, să închiriezi o RULOTĂ pentru a merge în concediu. Are toate dotările necesare