Apple ar putea anunța lansarea primului său smartphone pliabil în septembrie 2026 în ciuda scumpirii electronicelor
Apple ar putea lansa primul său smartphone pliabil în septembrie, a raportat ziarul sud-coreean „Chosun Ilbo”. În mai, Samsung Display va începe, potrivit surselor, să producă ecrane pentru smartphone-urile Apple cu un astfel de format. Ambele companii au refuzat să comenteze aceste informații. Potrivit Apple Insider , primul iPhone Fold ar putea sosi pe piață în ultima parte a anului 2026. Zvonurile despre acest dispozitiv au circulat din 2017. În 2019, Samsung a lansat primul telefon pliabil care se îndoaie ca o carte- Samsung Galaxy Fold. În 2020, a fost lansat Samsung Galaxy Z Flip, primul telefon glisabil care se îndoaie de jos în sus sau de jos în sus. Prețul unui iPhone pliabil: 2.000 – 2.500 dolari Succesul obținut de Samsung după 6 ani a readus zvonurile că și Apple ar putea produce telefoane pliabile. În 2025, au fost lansate Samsung Galaxy Z Flip 7 și Samsung Galazy Z Fold 7. Însă, dispozitivul pliabil de la Apple ar semăna mai degrabă cu un iPad mini decât cu un iPhone. Va fi ca atunci când două iPhone-uri sunt combinate la mijloc. Alte zvonuri răspândite pe internet susțin că telefonul va avea ecran de 7.76 inch, iar rezoluția de 2.713 x 1.920. Primul iPhone pliabil ar urma să fie lansat în septembrie 2026. Analistul Ming-Chi Kuo a speculat în martie 2025 că un asemenea model ar putea costa între 2.000 și 2.500 de dolari, în funcție de model. Forbes: Apple nu va lansa iPhone 18 în 2026 Forbes scrie că Apple va lansa iPhone 18 în 2027, fiind o premieră pentru compania care va trebui să se bazeze pe vânzările de modelele iPhone 17 timp de 18 luni. Un model îmbunătățit pentru modelul iPhone Air ar fi programat să apară în primăvara 2027. Acesta va fi precum un model premium ca în cazul iPhone-urilor. Modelele iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max ar putea fi lansate în toamna 2027. Versiunea standard (cea mai ieftină) va fi lansată mult mai târziu. Motivul ar fi politicile tarifare ale președintelui american Donald Trump și atitudinea sa ostilă față de China. Timp de două decenii, 90% din modelele iPhone au fost fabricate în fabricile Apple din Republica Populară Chineză. Potrivit unui zvon din aprilie 2025, Apple ar putea transfera producția la scară largă a iPhone-urilor în India. Din 2023, Apple a accelerat și a dublat producția iPhone-urilor în India cu 25%. Niciun zvon nu a fost confirmat până la această oră de Apple. Autorul recomandă: Mașina, un lux în 2026, în România. Iată ce cheltuieli ai, ca șofer, anul acesta
Alertă în rețeaua energetică a Danemarcei: Componente electronice misterioase stârnesc suspiciuni de spionaj
Rețeaua energetică a Danemarcei a devenit recent scena unei descoperiri tulburătoare: plăci de circuit cu componente electronice misterioase, a căror prezență nu poate fi justificată, au fost identificate în timpul unei verificări de rutină. Anunțul a fost făcut de organizația industrială Green Power Denmark, care a declanșat o anchetă internă în încercarea de a lămuri originea și scopul acestor piese. Deși oficialii guvernamentali danezi nu au comentat situația, întrebările legate de potențiale vulnerabilități de securitate în infrastructura critică încep să ia amploare. Descoperirea nu este doar o anomalie tehnică, ci un posibil semnal de alarmă privind riscurile ascunse în spatele importurilor de echipamente energetice, într-un moment în care infrastructura verde devine tot mai esențială pentru Europa. Componente în plus care n-ar trebui să existe Potrivit directorului tehnic al Green Power Denmark, Jorgen Christensen, plăcile cu circuite imprimate analizate făceau parte din echipamente destinate alimentării cu energie, însă conțineau elemente electronice neobișnuite. „Este extrem de îngrijorător. Aceste componente pur și simplu nu ar trebui să fie acolo”, a subliniat el pentru Reuters. Deocamdată, nu s-a stabilit dacă piesele respective pot fi considerate dispozitive de spionaj sau dacă este vorba doar despre o eroare de fabricație, dar suspiciunile sunt mari. Interesant este că Christensen a evitat să precizeze țara de proveniență a echipamentelor suspecte, precum și detalii despre capacitățile reale ale componentelor. Lipsa acestor informații deschide ușa către tot felul de speculații, în special în contextul geopolitic actual, în care tensiunile dintre Occident și China cresc inclusiv pe frontul tehnologic. Totuși, el a menționat că aceste plăci ar fi putut fi proiectate pentru utilizări multiple, dar acest lucru nu justifică prezența lor într-un sistem critic, precum infrastructura energetică a unui stat. „Chiar dacă nu există dovezi ale unei intenții răuvoitoare, problema de fond rămâne: aceste componente nu au ce căuta acolo”, a declarat tehnicianul danez. Evenimentul din Danemarca se înscrie într-o serie de incidente similare care ridică semne de întrebare privind securitatea rețelelor energetice moderne. Săptămâna trecută, oficiali americani au descoperit dispozitive de comunicații necorespunzătoare în invertoare solare și baterii produse în China, care ar putea ocoli firewall-urile și destabiliza rețelele electrice. Astfel de exemple sugerează că atacurile cibernetice sau manipulările fizice pot veni pe căi neașteptate, chiar și sub forma unor componente aparent banale. Este important de subliniat că infrastructura energetică a unei țări nu mai este doar o chestiune tehnică sau economică, ci una de securitate națională. Fiecare placă de circuit, fiecare conector sau microcip pot deveni vectori de risc, mai ales în contextul utilizării tot mai largi a energiei regenerabile și a digitalizării sistemelor de distribuție. Walburga Hemetsberger, director executiv al grupului de lobby SolarPower Europe, a declarat că situația este „extrem de îngrijorătoare” și că este absolut necesară o anchetă amănunțită. „Tranziția energetică nu poate merge mână în mână cu nesiguranța tehnologică”, a adăugat aceasta. Tăcerea autorităților nu face decât să alimenteze suspiciuni Un alt element care alimentează neliniștea publică este lipsa de reacție a autorităților daneze. Ministerul pentru pregătire și reziliență, Ministerul Energiei, Ministerul Justiției și serviciile de informații nu au oferit nicio declarație oficială. Această tăcere ridică întrebări: este vorba de o anchetă secretă în desfășurare sau de o lipsă de acțiune într-un moment critic? Indiferent de răspuns, lipsa transparenței nu ajută la calmarea opiniei publice și nici nu consolidează încrederea în instituții. Într-o Europă în care securitatea energetică este deja fragilă din cauza dependenței de importuri și a tensiunilor geopolitice, orice semn de slăbiciune poate avea efecte în lanț. Este posibil ca Danemarca să nu fie singura țară afectată de astfel de probleme. Dacă lanțurile de aprovizionare nu sunt atent verificate și monitorizate, infrastructura critică a altor state europene ar putea fi deja compromisă fără ca cineva să știe. În acest context, investigațiile jurnalistice, auditările independente și o reglementare mai strictă a importurilor devin esențiale pentru siguranța energetică a continentului. Descoperirea din Danemarca este un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat. Într-o epocă în care digitalizarea și energia verde devin fundamentele societății moderne, neglijarea securității înseamnă a construi viitorul pe nisip. Fii atent la ce se ascunde în spatele etichetelor de „eco” sau „smart”. Uneori, un microcip poate spune mai multe decât o mie de cuvinte.