Care era desertul favorit al Elenei Ceaușescu. Aceasta folosea o rețetă secretă de fiecare dată
Fosta menajeră a familiei Ceaușescu a dezvăluit care era desertul preferat al Elenei Ceaușescu, dar și în ce mod era pregătit. Rețeta tradițională era preparată cu ingrediente simple, dar alese atent, relatează CSID. Viața privată a soților Ceaușescu a stârnit mereu curiozitate, iar unele detalii au ieșit la iveală abia după ce regimul comunist a căzut. Printre cei care au povestit despre obiceiurile din casă se numără și fosta menajeră a familiei, ea a dezvăluit ce desert prefera Elena Ceaușescu și cum era preparat. Ea a povestit că Elena Ceaușescu mânca des colivă, preparată după o rețetă specială, pe care a explicat-o pas cu pas angajaților din casă. Fosta menajeră Suzana Andreiaș a povestit că Elena Ceaușescu era foarte atentă la modul în care era pregătită coliva, desertul pe care îl aprecia cel mai mult. Potrivit acesteia, soția fostului lider comunist explica în detaliu fiecare pas și se asigura că ingredientele sunt alese cu grijă. „A cerut arpacaş din ăla bun pe care l-am ales împreună cu ea, pe masă. Mi-a spus să-l spăl în nouă ape şi să-l pun la fiert cu apa cât să nu treacă peste arpacaş. «După două-trei clocote, să-i iei spuma aia de deasupra. Când vezi că s-a umflat grâul, îi pui un capac şi o cârpă deasupra. El înfloreşte. Dacă vezi că are prea multă zeamă, îl mai dai să mai fiarbă un pic, la un foc mai mic sau cu o tablă dedesubt»”, scrie Suzana Andreiaș în cartea sa. „Mi-a spus apoi cum să toc nuca. Ştiam eu că nuca se bagă la cuptor, înainte. Cuptorul îi dădea un gust de alune. Mi-a arătat de la A până la Z. Cum să pun nucă, lămâie, rom, zahăr, vanilie, cum s-o ornez cu ciocolată deasupra, cu bomboane fondante, mi-a explicat tot”, povestește aceasta. Ingredientele folosite în rețetă Potrivit dezvăluirilor făcute de menajeră, rețeta includea mai multe ingrediente simple, dar atent combinate: 1 kilogram de grâu (arpacaș) 1 kilogram de miez de nucă aproximativ 250 de grame de zahăr coajă rasă de lămâie coajă rasă de portocală scorțișoară esență de rom Recomandările autorului:
Care era desertul favorit al Elenei Ceaușescu. Soția liderului comunist știa foarte bine cum să îl prepare și folosea mereu o rețetă secretă
Suzana Andreiaș, care a lucrat ca menajeră pentru familia Ceaușescu, a vorbit în cartea sa, „La curtea lui Ceaușescu”, despre desertul preferat al Elenei Ceaușescu. Astfel, potrivit acesteia, soția liderului comunist nu numai că savura acest desert, dar știa foarte bine și cum să îl prepare și folosea mereu o rețetă secretă. Paradoxal, deși regimul comunist nu vedea cu ochi prea buni influența bisericii asupra societății, desertul favorit al soției liderului comunist era chiar coliva, pe care o orna cu bomboane fondante, potrivit Click. „A cerut arpacaş din ăla bun pe care l-am ales împreună cu ea, pe masă. Mi-a spus să-l spăl în nouă ape şi să-l pun la fiert cu apa cât să nu treacă peste arpacaş. «După două-trei clocote, să-i iei spuma aia de deasupra. Când vezi că s-a umflat grâul, îi pui un capac şi o cârpă deasupra. El înfloreşte. Dacă vezi că are prea multă zeamă, îl mai dai să mai fiarbă un pic, la un foc mai mic sau cu o tablă dedesubt». Mi-a spus apoi cum să toc nuca. Ştiam eu că nuca se bagă la cuptor, înainte. Cuptorul îi dădea un gust de alune. Mi-a arătat de la A până la Z. Cum să pun nucă, lămâie, rom, zahăr, vanilie, cum s-o ornez cu ciocolată deasupra, cu bomboane fondante, mi-a explicat tot”, scrie Suzana Andreiaș în cartea sa. Rețeta de colivă a Elenei Ceaușescu Pentru coliva preparată de Elena Ceaușescu, în perioada comunismului, este nevoie de un kilogram de arpacaș, un kilogram de miez de nuci, 250 de grame de zahăr, coaja rasă a unei lămâi și a unei portocale, scorțișoară și esență de rom după gust. FOTO – caracter ilustrativ: Shutterstock Pentru a pregăti coliva, trebuie să alegeți arpacașul seara și să îl spălați în nouă ape calde, după care se pune la fiert în trei litri de apă. Apoi, când apa începe să fiarbă, trebuie să dați focul mai mic, iar oala se mișcă periodic pentru ca arpacașul să nu se lipească. Mai departe, atunci când apa a scăzut aproape complet, se adaugă și zahărul, puțină sare și se amestecă cu o lingură de lemn. Se mai lasă cam 5 – 10 minute la fiert, până când nu mai este apă iar bobul de grâu a „înflorit”. Pasul următor este să răsturnați grâul fiert într-o oală smălțuită și să acoperiți totul cu un ștergar, pentru a nu face coajă. Apoi, puteți curăța nuca, iar jumătate se va da prin mașina de tocat, în timp ce cealaltă se taie în cubulețe mai mici cu un cuțit. A doua zi, în colivă se adaugă nuca sfărâmată și un sfert din nuca tocată. Tot atinci se adaugă și aromele, iar compoziția se amestecă bine. La final, compoziția se aranjează în platouri, apoi se adaugă pe deasupra nuca măcinată, zahăr pudră și se ornează cu bomboane fondante, mai scrie sursa citată. Autorul mai recomandă: Singurele alimente pe care Elena și Nicolae Ceaușescu le consumau de Crăciun. Meniu de colecție pentru ziua festivă De ce Nicolae Ceaușescu bea sucul doar cu paiul. Motivul din spatele acestui gest ciudat Câți bani a făcut Ceaușescu din vânzarea sașilor din Ardeal și Banat. Adevărul despre una dintre cele mai secrete misiuni ale Securității comuniste Jurnaliștii americani l-au comparat pe Donald Trump cu Nicolae Ceaușescu după expunerea bannerului uriaș cu chipul său la Departamentul de Justiție
Cum au reușit spionii lui Ceaușescu să fure diamantele sintetice din Occident. România a avut singura fabrică de diamante sintetice din Europa de Sud-Est
România a avut, până la mijlocul anilor 2000, singura fabrică de diamante sintetice din Europa de Sud-Est. Înființată în secret de Nicolae Ceaușescu în 1974, fabrica a „importat” tehnologie din țările mai dezvoltate cu ajutorul spionilor români, potrivit unuor date publicate de Departamentului Naţional de Informaţii. Fabrica de diamante sintetice din bulevardul Timișoara din Capitală a fost denumită „RAMI Dacia”. Așa cum era în multe dintre cazuri, ideea producției de diamante sintetice a venit din necesitatea pe care o cerea industria. Metroul, Canalul Dunăre-Marea Neagră, construcțiile de blocuri, și mai târziu, Casa Poporului solicitau unelte de înaltă performanță pentru tăierea și șlefuirea materialelor dure. Pe lângă tăiere și șlefuire, râvnitele diamante sintetice erau folosite și în activitatea de forare după petrol și gaze. Cum a reușit Ceaușescu să obțină tehnologia Occidentală? În anii 60–70 Ceaușescu avea o obsesie ca România să fie autonomă din punct de vedere economic. Președintele își dorea ca țara să producă intern tot ce era strategic, inclusiv diamante sintetice, esențiale pentru scule industriale, tăietoare de precizie și echipamente militare. Problema era că tehnologia aparținea unor companii mai din Occident care nu o vindeau țărilor din blocul comunist. O poveste relatată de șeful Direcției de lnformații Externe, Ion Mihai Pacepa, în cartea sa de memorii „Orizonturi Roșii” arată cum Nicolae Ceaușescu a făcut tot ce se putea pentru a avea propria fabrică de diamante sintetice. Astfel, în 1974, Ceaușescu i-a ordonat în secret șefului DIE să „obțină prin orice mijloace” tehnologia și echipamentele necesare pentru a produce diamante în România. „Furtul de diamante sintetice” era în realitate un furt de secrete industriale. Ceaușescu a dat ordin Direcției de Informații Externe să facă rost prin orice mijloace tehnologia de sinteză a diamantelor. Mai multe documente din arhiva Securității arată cum spionii români au furat schițe, mostre, cataloage și echipamente din Belgia, Olanda și Suedia. Pacepa a „furat diamantele” din cauza obsesiei lui Ceaușescu Dorința soților Ceaușescu de a avea propria fabrică de pietre prețioase a mers și mai departe și a dus la o relație de prietenie cu Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii Centrafricane. În 1975, Ceaușescu l-a invitat pe Bokassa să facă o vizită oficială la București unde ofițerii DIE i-au infiltrat în anturaj o româncă frumoasă, numită Gabriela, care să-l înduplece să concesioneze câteva mine de exploatare a diamanetelor. După câteva săptămâni de la vizită, la rugămintea lui Bokassa, femeia a fost trimisă la el cu unul dintre avioanele private ale lui Ceaușescu. Acolo, ea a devenit Gabriela Bokassa și a reușit să-l preseze pe proaspătul ei soț să concesioneze exploatarea unei mine de diamante Guvernului român. Bokassa i-ar fi oferit lui Ceaușescu un schimb neașteptat: 10% din producția de diamante a țării în schimbul Gabrielei. Un alt episod inedit povestit de Pacepa se leagă de istoricul fostei fabrici și de consoarta președintelui comunist. Elena Ceaușescu a avut o reacție memorabilă atunci când a văzut primele mostre de diamante. Potrivit memoriilor generalului, aceasta „a holbat ochii cât cepele și a cerut imediat ca un borcan «uite-alât de mare» să fie umplut cu diamante sintetice la pregătirea aniversării a șaizeci de ani de la nașterea lui Ceaușescu, pe 26 ianuarie 1978“. Fabrica a luat act de cerința Elenei Ceaușescu și a livrat un borcan cu peste 10 kilograme de diamante sintetice, care a stat pe biroul lui Ceaușescu câteva zile. De la gloria de altă dată la disponibilizare În perioada de glorie, anii 80, se produceau 10 milioane de carate pe an, iar la jumătatea deceniului s-a atins apogeul productivității, 20 de milioane de carate cu o valoare de 12 dolari/carat. Astfel, se obțineau din exporturi aproximativ 240 de mil. $ pe an. Profitabilitatea fabricii a scăzut spre finalul regimului atunci când Ceaușescu era preocupat să plătească datoriile externe ale României. Fabrica prosperă de altă dată a fost privatizată în 2006, când 70% din cifra de afaceri a companiei era generată de producția de diamante, iar restul din fabricarea de produse abrazive. O parte din spațiile fabricii au fost scoase la închiriat însă oamenii au fost disponibilizați și utilajele de milioane de euro au fost vândute la fier vechi, Pe locul fostei fabrici a fost dechis în 2011 un parc de distracții care nu a rezistat și a fost închis 3 ani mai târziu. RECOMANDAREA AUTORULUI: IMAGINI INEDITE. Luxul în care trăia familia Ceaușescu, impresionant și după 35 de ani. Fotografii cu “Robinetele de aur”, vedetele Revoluției
Ce relație avea Serghei Mizil cu Elena și cu Nicolae Ceaușescu, de fapt. Adevărul despre concurentul de la Asia Express 2025
Invitat recent în cadrul unui podcast, Serghei Mizil a povestit despre viața pe care a avut-o în timpul regimului comunist, despre relația cu Nicu Ceaușescu, dar și despre părinții lui, Elena și Nicolae Ceaușescu. Serghei Mizil a dus o viață fără lipsuri în perioada comunistă. El conducea cele mai scumpe mașini, vizita cele mai selecte locuri și oricând putea pleca în străinătate, mai pe scurt, avea parte de câteva privilegii care pentru marea majoritate a românilor nu erau posibile. Relația lui Serghei Mizil cu soții Ceaușescu El a recunoscut că a făcut o mulțime de lucruri nepermise la vremea aceea. Cu toate astea, a fost apropiat de familia Ceaușescu. Prieten bun cu Nicu, însă nu atât de apropiat de Elena și Nicolae. „Am fost familie cu Nicu Ceaușescu, a stat cu mine vreo 15 ani de zile, în casă. El a avut o relație cu sora mea și stătea cu noi și la mare, și la munte, bine, mergea și la el acasă, dar stătea în vilele astea, rămânea și acolo.Cu familia Ceaușescu nu am avut nicio amintire, cu cei doi, cu Nicolae și cu Elena Ceaușescu. Ce să vorbesc eu cu ăla sau cu aia? M-ai văzut cum arătam? Cu părul ăla, cu mașinile decapotabile, eu eram pe afară. Ce să îmi spună mie cu PIB-ul, cu economia? Mă interesau pe mine toate prostiile astea? Prostii pentru mine, pentru ei erau bune… Nu am discutat cu ei niciodată, singurul care a stat cu noi, care venea cu noi, un om deosebit, a fost Ilie Ceaușescu, fratele lui Nicolae Ceaușescu, care era un om de o simplitate, el mergea la el acasă, venea la noi, era un om extraordinar.”, a declarat el în cadrul podcastului „În Oglindă”. ”Dacă făcea orice băiat ce am făcut eu, se ducea la pârnaie” „Eu să beau, să stau la masă cu ăla (n.r. Nicolae Ceaușescu) nu, niciodată. Ea mi-a zis o singură dată că cei ca mine nu au ce căuta în societate și eu am zis că pot să rămân afară oricând. Da, Elena Ceaușescu mi-a zis. Acum, dacă stau să mă gândesc, avea dreptate în ce spunea. Un om ca mine, ce am făcut eu, acum dacă făcea orice băiat se ducea la pârnaie. Multe am făcut, rele. Făceam ce un om normal nu făcea. Ea, la început, a vrut să ne crească pe toți nu rău. Că dacă te uiți al copiii ei toți sunt cu carte adevărată, Valentin a făcut Oxford, au mai încercat câțiva copii de demnitari să meargă, dar nu au reușit. Lui Zoia îi poartă numele în afară, la o chestie d-asta de matematică, eu am văzut și când au fost arestați, au venit toți colegii lui Zoia să îi ajute, și i-au ajutat și după. Aveau o părere foarte bună despre ea. Ea a vrut să nea crească pe toți cu orientări spre ce voiau ei, cu mine nu s-a legat, și m-a lăsat în pace. Totuși, la ce am făcut eu, ea, ei nu mi-au făcut nimic. Normal, când au vrut să îl ducă pe Nicu spre politică și spre astea, au vrut să îl separe, eu am înțeles treaba asta și ne-am separat”, a mai dezvăluit Serghei Mizil. Serghei i-a și descris pe soții Ceaușescu: „Părerea mea e că au fost niște oameni foarte simpli. El a ținut enorm de mult la țara asta, părerea mea, ce a făcut nu o să mai facă nimeni. Mă refer aici la tot ce a făcut, la construcții, la industrie, tot. Ca părinte, a avut o perioadă foarte legat de copii. Ea, din punctul meu de vedere, a încercat să depărteze pe toată lumea, inclusiv pe familia lui, de el.”, a mai spus el. Nicu Ceaușescu, relație cu sora lui Serghei Prietenia dintre Nicu Ceaușescu și Serghei a fost una lungă. Ei s-au cunoscut la Brașov, iar ulterior au rămas prieteni, Nicu și Dona, sora lui Serghei, au fost împreună aproape 15 ani.
Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu i-au dezbinat pe Nadia Comăneci și pe Bela Karoly. Totul a plecat de la bani: Erau microfoane peste tot
După aproape 50 de ani, s-a aflat motivul rupturii dintre Nadia Comăneci și fostul ei antrenor, Bela Karoly. Totul a pornit de la Nicolae și Elena Ceaușescu. Mai exact, de la premiile acordate de cuplul prezidențial din perioada comunistă marilor figuri ale sportului. Zeița de la Montreal a primit mai mulți bani, dar nu și un autoturism, așa cum își dorea. Celor doi li se datorează una dintre marile performanțe ale gimnasticii românești și mondiale. Vorbim, evident, despre prima notă de zece din istorie, obținută în 1976, la Jocurile Olimpice. Nadia Comăneci și Bela Karoly, învrăjbiți de Nicolae și Elena Ceaușescu La scurt timp după competiția de la Montreal, Comitetul Politic Executiv – condus de soții Ceaușescu – s-a întrunit pentru a stabili cum să premieze performanțele obținute. Nadiei Comăneci i s-au oferit 100.000 de lei, iar Bela și Marta Karoly s-au ales în total cu 50.000. Această discrepanță a dus la deteriorarea relației dintre fosta mare gimnastă și antrenori. „Din stenograme reiese că acolo era un soi de dezbatere, nu era o unanimitate. Ceaușescu a propus ca Nadia Comăneci să primească titlul de erou al muncii socialiste, cel mai mare din România. Elena Ceaușescu l-a aprobat, dar unii ziceau că e cam mult la 14 ani. I-au dat titlul ei până la urmă, pe când lui Bela Karoly i-au dat următoarea treaptă. La prime, i-au dat ei 100.000 de lei, iar soților Karoly 30.000 lui Bela și 20.000 Martei. Elena Ceaușescu l-a aprobat, dar unii ziceau că e cam mult la 14 ani. I-au dat titlul ei până la urmă, pe când lui Bela Karoly i-au dat următoarea treaptă. La prime, i-au dat ei 100.000 de lei, iar soților Karoly 30.000 lui Bela și 20.000 Martei. În plus, Ceaușescu a propus ca Bela să primească o Dacie 1300, iar Marta voia și ea o mașină. Elena Ceaușescu a zis să îi dea o Skoda, a doua ca valoare. Nadiei și familiei ei li s-a dat 100.000 de lei și o mașină, pe hârtie. În realitate, acea mașină trebuia cumpărată cu acei bani. Practic i s-a dat o aprobare să cumpere mașina. Tema aceasta a câștigurilor financiare a fost o altă temă care a nemulțumit-o profund pe Nadia Comăneci”, a dezvăluit jurnalistul Andrei Vochin pentru fanatik.ro. Nadia, „luată peste picior” de Bela Karoly Din cauza factorului financiar, între Nadia Comăneci și Bela Karoly se instalase invidia. Stenogramele acelor vremuri demonstrează că antrenorul – care s-a stins din viață la 82 de ani, în Statele Unite ale Americii, măcinat de probleme de sănătate – și-a tratat cu dispreț eleva după ședință. „Mama ei a încercat tot timpul să îi reprezinte interesele, dar s-a lovit și de refuzuri. Bela Karolyi încerca să o separe pe Nadia de influența mamei. În seara de după ședință, Nadia a fost luată peste picior non-stop la antrenamente de Bela Karolyi. Era o invidie în sala de antrenament. Inclusiv la Teodora Ungureanu, care era o concurentă a Nadiei. Asta a fost situația atunci, sunt documente, stenograme. Erau microfoane peste tot, și în casa Nadiei”, a mai spus Andrei Vochin. Antonio, Toni pentru prieteni, îmbină foarte bine sportul cu „mondenul”. Nu are legătură de rudenie cu jucătorul care e campion alături de CFR Cluj, Andrei Burcă, e doar o coincidență de nume. Scrie despre fotbal și alte sporturi fără nicio problemă, fiind un mare fan al celor de … citește mai mult