Șeful IȘJ Alba, acuzat că i-a făcut proști pe copiii care nu știu să răspundă la întrebări. Se cere intervenția Ministerului Educației
Declarația controversată a apărut în timpul unei ședințe a Consiliului Local Alba-Iulia. Potrivit PSD, „afirmațiile șefului Inspectoratului Școlar Județean Alba, Cornel Sandu, consilier local PNL în Alba Iulia, care într-o ședință publică a consiliului local i-a catalogat „proști” pe elevi, sunt jignitoare, îngrijorătoare și de neacceptat, având în vedere că sunt făcute de un om care gestionează situația învățământului la nivel județean”. „În fapt, în calitate de președinte al unei ședințe a consiliului local Alba Iulia, Cornel Sandu — inspector școlar general al județului Alba — a făcut o declarație care îl descalifică și ridică serioase semne de întrebare cu privire la modul în care conduce instituția și la felul în care se raportează la elevi: Eu (pe n.r.) un copil nu-l întreb de zece ori același lucru. Văd că nu știe, spun că ești prost și gata”, au transmis reprezentanții PSD pe Facebook. Șefului IȘJ Alba i se cere să prezinte scuze elevilor, iar Ministerului Educației i se solicită să facă o verificare. „În acest context, solicităm inspectorului școlar general al IȘJ Alba, Cornel Sandu, să își ceară scuze public pentru afirmațiile jignitoare la adresa elevilor, pe care îi numește proști atunci când nu știu un răspuns. De asemenea, având în vedere impactul negativ pe care comportamentul domnului Sandu l-a generat în spațiul public, solicităm Ministerului Educației o verificare de etică. (…) Așteptăm cu real interes părerea domnului Daniel David, ministrul PNL al Educației, coleg de partid cu domnul Cornel Sandu, despre aceste afirmații jignitoare și îngrijorătoare făcute de un om care are în mâini soarta educației din județul Alba”, a precizat Biroul de Presă al PSD Alba.
Lista școlilor în care elevii nu mai merg la școală vinerea. Programul-pilot al Ministerului Educației
Elevii din 18 școli din România vor merge fizic la cursuri doar patru zile pe săptămână. Vinerea, orele se vor desfășura exclusiv online, în cadrul unui program-pilot lansat de Ministerul Educației. Elevii mai multor școli din București, Sibiu, Timiș, Iași, Harghita, Constanța, Satu Mare, Ilfov, Ialomița, Teleorman, Covasna și Călărași vor merge fizic la școală doar patru zile pe săptămână. Măsura vizează atât flexibilizarea programului școlar, cât și testarea unor noi modele educaționale. Programul a fost gândit în special pentru a-i ajuta pe liceeni să se pregătească mai bine pentru examenul de Bacalaureat, oferindu-le o zi suplimentară dedicată studiului individual, recuperării sau consolidării materiei. Potrivit metodologiei-cadru, unitățile-pilot sunt concepute pentru a testa intervenții educaționale inovative: modele curriculare noi, utilizarea resurselor digitale, carieră didactică modernizată și management școlar flexibil. Printre obiectivele principale se numără: creșterea autonomiei școlilor și adaptarea lor la nevoile elevilor și profesorilor; introducerea unor modele curriculare flexibile, potrivite și pentru învățarea online; modernizarea carierei didactice și a modului de predare; testarea de sisteme alternative de management școlar; reducerea presiunii pe elevii de liceu, în special pe cei care se pregătesc pentru examenele finale; combaterea violenței și a bullying-ului; extinderea accesului la educație prin dispozitive digitale și formare pentru învățarea online, potrivit wowbiz.ro.
Daniel David i-a înfuriat pe profesori, după ce le-a pasat responsabilitatea pentru analfabetismul funcțional din școli: „Declarații calomnioase și ofensatoare”
Daniel David, ministrul Educației, a declarat într-un podcast că principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor este „lipsa de pregătire a cadrelor didactice.” Afirmațiile oficialului de la Educație nu au rămas fără ecou, stârnind critici dure din partea cadrelor didactice care consideră declarațiile ministrului ca fiind „ofensatoare, calomnioase și injuste.” „N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice” „Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior – când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl are universitatea și profesorii”, a afirmat ministrul Educației, într-un podcast Salvați Copiii România. „Păi nu vă supărați, cine este de vină?” Daniel David a mai subliniat că, în cazul în care elevii ajung până în clasa a VIII-a fără să dobândească competențe de bază, vina nu poate fi căutată în altă parte decât în rândul cadrelor didactice. „Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi nu vă supărați, cine este de vină?”, a spus acesta. Ce reacție au avut profesorii după declarațiile lui Daniel David Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a calificat drept „calomnioase, injuste și ofensatoare” declarațiile ministrului și a solicitat retragerea acestora, precum și scuze adresate profesorilor din România. „O asemenea afirmație este nefondată, injustă și profund ofensatoare la adresa sutelor de mii de profesori care, în ciuda unui sistem subfinanțat cronic de peste 35 de ani, continuă să își desfășoare activitatea cu profesionalism, devotament și sacrificii personale”, a transmis SIPA, potrivit Edupedu.ro. Potrivit sindicatului, adevăratele cauze ale analfabetismului funcțional sunt: lipsa unei politici coerente de educație, subfinanțarea cronică a sistemului, manualele depășite și curriculumul supraîncărcat, numărul mare de elevi în clase, precum și instabilitatea legislativă generată de succesiunea miniștrilor care impun „reforme” fără continuitate. „Este inadmisibil ca ministrul Educației să culpabilizeze corpul profesoral, în loc să își asume responsabilitatea guvernamentală pentru eșecul unor politici educaționale care, timp de decenii, au ignorat realitățile din școli”, se mai arată în comunicat. Sursă foto: Mediafax Alexandru Dobre RECOMANDAREA AUTORULUI: Daniel David, pentru Gândul: Educația mai are nevoie de 2 miliarde lei / De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului
Ministrul Educației, mesaj despre burse la Adunarea Consiliului Național al Elevilor
Prima idee transmisă de ministrul David vizează măsurile de criză pe care este nevoit să le ia, cu impact și asupra redimensionării sistemului de burse. „Nimeni nu dorește aceste măsuri și nimeni nu le-ar fi luat în această formă, în condiții de normalitate fiscal-bugetară. Însă fără aceste măsuri, începerea anului școlar cu salarii și burse devine imposibilă”. Într-un comunicat de presă al Ministerului Educației se precizeză că ministrul a accentuat faptul că, în condiții de normalitate, aceste măsuri nu s-ar fi luat astfel, deși, spre exemplu, coordonarea între bursele de reziliență și cele de merit trebuia oricum analizată. Se arată, de asemenea, că în condițiile prezente de criză au fost păstrate bursele sociale (în diverse forme, inclusiv pentru mamele minore), cele tehnologice și – într-o formă nouă – bursele de merit. De asemenea, au putut fi protejate premiile la olimpiadele naționale și internaționale. Odată depășită criza fiscal-bugetară, se pot rediscuta procentul și o subcategorie a burselor de merit, care să se refere direct și la câștigătorii olimpiadelor naționale și internaționale. Pentru a pregăti și momentul post-criză și a aduce un angajament optimist în domeniu, ministrul Daniel David a amintit că reforma curriculumului, derivată din Raportul QX, continuă. Peste 1.500 de specialiști sunt acum implicați în elaborarea programelor la nivel liceal, într-o paradigmă nouă, în timp ce elevii sunt încurajați să se implice și în stimularea pilotării unor planuri-cadru alternative și descentralizate, care pot ajuta nu doar la o educație mai personalizată în beneficiul lor, ci și la stabilizarea normelor titularilor și chiar ale suplinitorilor în aceste școli. Ministrul și-a arătat disponibilitatea de a primi sugestii în ceea ce privește adaptarea reglementărilor legale asumate prin Programul de Guvernare și prin Legea Fiscal-Bugetară (L141/2025) – și implicit de toate partidele din Coaliție și de membrii acestora din Parlamentul României -, la nivelul coordonat de minister, precum și alte sugestii de măsuri de reformă, dincolo de măsurile de criză, rezultate din concluziile întâlnirii.
Școala viitorului începe azi: cum schimbă aplicațiile AI felul în care înveți
Într-o epocă în care tehnologia pătrunde în fiecare colț al vieții noastre, nici educația nu mai poate rămâne în afara revoluției digitale. Inteligența artificială a devenit noul aliat al profesorilor, al elevilor și chiar al părinților. Cu aplicații inteligente create pentru fiecare materie – de la geografie la matematică și literatură – școala începe să arate tot mai mult ca un laborator digital în care fiecare lecție devine o experiență interactivă. Dacă în trecut predarea era dominată de tabla clasică și de vocea profesorului, acum e loc și pentru animații 3D, scene istorice generate de AI și explicații pas cu pas ale unor algoritmi capabili să înțeleagă greșelile tale și să îți ofere soluții personalizate. Te întrebi cum funcționează toate aceste instrumente și ce aplicații ar trebui să încerci chiar de azi? Aplicații AI pentru toate materiile: între învățare activă și joacă inteligentă Una dintre cele mai spectaculoase aplicații folosite deja în multe școli este TimeLapse, dedicată disciplinelor umaniste precum geografia, istoria sau artele, scriu StirileProTV. Aplicația le cere elevilor să plaseze personaje și evenimente într-un context geografic și istoric, creând astfel o poveste coerentă. Imaginează-ți că vezi, printr-o simulare interactivă, cum Michelangelo pictează Capela Sixtină sau cum Ioana d’Arc conduce armata franceză la Orleans – toate într-o prezentare cinematografică generată de AI. Acest mod de lucru nu doar că îi captivează pe elevi, dar îi și obligă să înțeleagă relațiile dintre date și să își activeze gândirea critică. Nu mai e vorba despre memorare mecanică, ci despre construcția activă a cunoștințelor. Este o punte între lecția clasică și interactivitatea din jocurile video, dar cu miză educațională clară. Pentru materiile exacte, elevii folosesc aplicații precum Knowmunity, care le oferă lecții la matematică și limba română explicate pas cu pas. Iar în limbile străine, profesori ca Iulia Mihai, care predă limba italiană, preferă platforme de tip Kahoot, unde răspunsurile sunt gândite astfel încât să pună elevul în situații de decizie și nu doar să bifeze opțiunea corectă. Rezultatul? Un proces de învățare mai activ, mai atent și mult mai captivant. Un fenomen interesant este că elevii și-au ales deja „favoriți” din rândul aplicațiilor. Multe dintre teme și proiecte sunt realizate cu ajutorul clasicului ChatGPT, folosit nu pentru a copia răspunsuri, ci pentru a primi explicații, sugestii și clarificări. Este un fel de meditație digitală on-demand, care nu costă nimic și este disponibilă non-stop. Totuși, aplicațiile moderne evită tentația de a livra elevului „mură-n gură” rezultatul final. Multe dintre ele sunt create cu filtre etice care forțează copilul să participe activ la rezolvare, nu să o copieze. Acesta este și unul dintre motivele pentru care versiunea gratuită a acestor aplicații este mai mult decât suficientă pentru școală: oferă suport, dar nu sabotează procesul de învățare. Profesorii încep să recupereze rapid diferența față de elevi în ceea ce privește folosirea acestor instrumente. Daniel David, ministrul educației, subliniază importanța integrării rapide a acestor sisteme în școlile din România: „Dacă pierdem startul, vom rămâne din nou în urmă”. Așadar, e clar că școala clasică nu moare, ci se adaptează la noile vremuri, combinând metodele tradiționale cu eficiența digitală. De ce e important să îți antrenezi mintea, nu doar să iei nota 10 Dincolo de utilitate și spectaculozitate, aceste aplicații AI au și un rol formativ profund. Creatorii lor au mizat pe o idee simplă, dar esențială: creierul e un mușchi. Dacă nu îl antrenezi constant, memoria se atrofiază, iar viteza de procesare scade. De aceea, aplicațiile AI construite pentru educație nu îți dau doar răspunsul corect, ci te provoacă să îl descoperi tu însuți. Într-o lume unde internetul oferă totul la un clic distanță, devine esențial ca școala să îți ofere un cadru controlat, etic și provocator pentru învățare. AI-ul nu este aici pentru a înlocui profesorii sau orele de clasă, ci pentru a le potența. Iar dacă ești elev, înseamnă că trăiești într-o perioadă unică, în care poți învăța mai ușor, mai rapid și mai adaptat stilului tău personal.
Situație alarmantă la simularea Evaluării Naționale. 3.000 de elevi au luat note între 1 și 2. Elevii au probleme în a citi textul dat
Aproape 36% dintre elevii de clasa a VIII-a care au participat la simularea Evaluării Naționale 2025 la Limba și literatura română au obținut rezultate dezastruoase. La nivel național, 3.000 de lucrări au fost notate între 1 și 1,99, scrie Ziarul de Iași. Simularea Evaluării Naționale 2025 la Limba și literatura română scoate la iveală o problemă majoră. Rezultatele simulării, desfășurate în luna martie, arată o problemă alarmantă: la nivel național, 3.000 de lucrări au fost notate între 1 și 1,99. Deși un punct era acordat din oficiu, iar alte 1,4 puncte puteau fi obținute prin rezolvarea integrală a primelor cinci exerciții, care presupuneau citirea și înțelegerea textelor, mulți elevi au întâmpinat dificultăți majore. Analizând exercițiile din subiectul I, care se bazau pe informații din două texte, mulți participanți nu au reușit să identifice răspunsurile corecte. Conform analizei Ministerului Educației și Cercetării, cel puțin 6.000 de elevi din 161.883 au întâmpinat dificultăți chiar la aceste exerciții simple. Profesorii de Limba română consideră îngrijorător faptul că aceste rezultate reflectă nu doar lipsa de atenție a elevilor, ci și probleme legate de obiceiurile de lectură și modul în care aceștia procesează informațiile. 7.600 de elevi nu au găsit în text luna februarie La primul exercițiu din subiectul I, 9,43% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reușit să identifice informațiile esențiale din text: numele unei persoane și luna în care se desfășura acțiunea. Răspunsurile corecte („Alexandru F.” și „februarie”) se aflau chiar în primele trei rânduri ale textului. Cu toate acestea, aproximativ 7.592 de elevi (4,69%) au primit punctaj zero, iar 7.673 (4,74%) au obținut doar punctaj parțial. „Problema este capacitatea elevului de a se orienta pe un text mai amplu și de a identifica exact acea informație pe care trebuie să o transcrie. Cred că se pune problema de atenție, dar și de capacitatea elevului de a identifica informații esențiale dintr-un text”, a declarat Anca-Narcisa Adochiei, profesoară de Limba și literatura română la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași. Serinella Zara, profesoară de Limba română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași, consideră că astfel de exerciții sunt formulat simplu pentru a oferi tuturor elevilor șansa de a obține un punctaj de trecere. „Mi se pare incredibil să nu poți da răspunsuri corecte la astfel de exerciții, decât dacă nu ai citit mai mult de două rânduri în viața ta”, a spus aceasta. „Este un efect al generației rețelelor de socializare” În continuare, elevii au avut dificultăți și cu trei întrebări grilă, care se bazau tot pe textele date. De exemplu, la întrebarea privind județul de unde provenea o persoană amintită în text, 5.989 de elevi nu au obținut punctajul corect. La o altă întrebare, aproape 1 din 10 elevi nu au reușit să răspundă corect la întrebarea despre „salcâm” – răspunsul corect referitor la ce își dorea tânărul apicultor. „Este un efect al generației rețelelor de socializare, cu o atenție fragmentată și o capacitate redusă de a se concentra pe detalii. Elevii au făcut o lectură superficială a textului și au răspuns din amintiri”, a explicat Anca-Narcisa Adochiei. Exerciții simple, dar care necesită atenție din partea elevilor Profesorii susțin că, pentru a rezolva aceste exerciții, elevii ar trebui să citească textul de cel puțin două ori, să fie atenți la cerințele fiecărei întrebări și să verifice răspunsurile cu textul dat. „Lectura superficială a textului, dar și tendința de a nu acorda atenție detaliilor, au condus la aceste rezultate. Mulți elevi nu pot sintetiza corect informațiile din text și nu le pot exprima sub formă de răspunsuri coerente”, a declarat Carmen Călugăru, profesoară de Limba română la Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iași. Numele meu este Denis Andrei, sunt un jurnalist cu o pregătire solidă și o pasiune neîncetată pentru informare. Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București și, de … vezi toate articolele