Nicușor Dan: România își consolidează parteneriatul cu SUA prin programe educaționale. 70 de liceeni români vor putea studia în America
Președintele României, Nicușor Dan, afirmă că parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite se consolidează tot mai mult în domeniul educației, prin programe care oferă tinerilor oportunități de studiu. Șeful statului a anunțat miercuri că, prin programele FLEX Global și FLEX Global Abroad, până la 70 de elevi români vor putea studia în Statele Unite în anul școlar 2027-2028, iar până la 20 de elevi americani vor putea veni să studieze în România. „Un parteneriat strategic solid înseamnă colaborări și proiecte comune de succes în multiple domenii, care au un impact pozitiv pentru oameni. Relația României cu Statele Unite ale Americii se consolidează permanent, inclusiv în sfera educației, prin inițiative cu rezultate remarcabile precum Future Leaders Exchange, cu cele două programe FLEX Global și FLEX Global Abroad”, a transmis președintele României pe pagina sa de X. Potrivit președintelui, prin programul FLEX, unul dintre cele mai importante programe internaționale pentru liceeni, până la 70 de elevi români vor locui împreună cu familii americane și vor putea studia, în anul școlar 2027-2028, în unități de învățământ din SUA. Numărul burselor disponibile pentru liceenii români este în creștere față de anul trecut. În 2025, 20 de elevi români au beneficiat de această oportunitate. „Prin intermediul FLEX, unul dintre cele mai competitive programe internaționale pentru liceeni, până la 70 de elevi români vor locui împreună cu o familie americană și vor putea studia, în anul școlar 2027-2028, în unități de învățământ din SUA, și, în același timp, până la 20 elevi americani vor putea veni să studieze în România. Este o creștere semnificativă de burse pentru tinerii români față de anul trecut, când de această oportunitate s-au putut bucura 20 de liceeni români”, a declarat Nicușor Dan. Președintele României spune că experiența oferită de program nu se limitează la studiile pe care elevii le urmează în Statele Unite. „Experiența FLEX nu aduce doar beneficii academice. După revenirea în România, liceenii rămân implicați în școlile și comunitățile lor locale prin activități de voluntariat, prin diverse proiecte educaționale, valorificând astfel competențele și ceea ce au asimilat din interacțiunile pe care le-au avut în societatea și cultura americană”, a transmis Nicușor Dan. Bursele sunt cofinanțate de România și SUA Bursele pentru programele FLEX Global și FLEX Abroad Global sunt cofinanțate de Ministerul Educației și Cercetării din România și Departamentul de Stat al SUA. Programele sunt administrate de American Councils for International Education (ACIE), iar liceenii români pot începe să își depună aplicațiile, care vor intra ulterior într-un proces de selecție. „În acest context, mă bucur că am avut la începutul acestei săptămâni o discuție productivă cu doamna Lisa Choate, Președinte ACIE și domnul Carter Johnson, Director regional ACIE despre educație și despre cum îi putem sprijini concret pe tinerii români în a-și dezvolta multiple competențe”, a declarat președintele României.
Elevii din România petrec mai puțin timp la școală și au vacanțe mai lungi față de copiii din alte state
Față de copiii din alte state, elevii din România petrec mai puțin timp la școală și au vacanțe mai lungi, conform unor rapoarte ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). De asemenea, rapoartele mai arată că deși unii dascăli români din ciclul primar câștigă, în medie, mai mult decât alți angajați care au studii superioare, sistemul de învățământ se confruntă cu un deficit de personal. Elevii români au mai puține ore de curs și vacanțe mai lungi decât cei din alte state. În învățământul primar, diferența depășește 260 de ore anual. Pe de altă parte, România alocă educației aproape jumătate din suma medie investită de țările dezvoltate. Totuși, în unele școli, deficitul de profesori rămâne o problemă. Astfel de date sunt disponibile în rapoartele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Loading … Elevii din România petrec mai puțin timp la școală și au vacanțe mai lungi față de copiii din alte state. Foto: Shutterstock În clasele primare, elevii din România au, în medie, 540 de ore de curs pe an, față de 804, care este media OCDE. La gimnaziu, diferența se reduce. Sunt 834 de ore de curs în România, comparativ cu 909 ore la care participă elevii din celelalte state. În România, în schimb, vacanțele sunt mai lungi. Elevii din ciclul primar au 16,6 săptămâni libere anual, cu circa 3 săptămâni peste media statelor OCDE. Profesorii români din ciclul primar câștigă, în medie, cu 14% mai mult decât angajații cu studii superioare din alte domenii. Cu toate acestea, aproape 3% dintre posturile didactice sunt vacante. România cheltuiește anual circa 7.300 de dolari pentru fiecare elev sau student, față de 13.600 de dolari, media OCDE. Educația a primit 2,6% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2023, comparativ cu 4,2% în țările prezente în rapoartele organizației. Ce arată un raport despre salariile cadrelor didactice Un raport recent al organizației arată, de altfel, că salariile profesorilor români din învățământul secundar inferior au devenit mai competitive. În 2025, acestea au fost cu aproximativ 5% peste veniturile medii ale altor angajați cu studii superioare. În 2023, profesorii câștigau cu circa 13% mai puțin decât această categorie. Raportul OCDE indică, astfel, o îmbunătățire semnificativă a remunerării în doar 2 ani. „În România, salariile cadrelor didactice sunt mai competitive în raport cu cele ale altor angajați cu studii superioare decât în majoritatea țărilor OCDE. În 2025, salariile efective ale profesorilor din învățământul secundar inferior au fost cu aproximativ 5% mai mari decât câștigurile medii ale altor angajați cu studii superioare din țară, în timp ce, la nivelul OCDE, acestea sunt, de regulă, mai mici. Această situație reflectă, de asemenea, o îmbunătățire semnificativă a remunerării cadrelor didactice în ultimii ani. În 2023, salariile profesorilor din învățământul secundar inferior erau cu aproximativ 13% mai mici decât câștigurile medii ale altor angajați cu studii superioare, ceea ce indică o trecere de la un dezavantaj salarial la un avantaj salarial modest în decurs de doar doi ani”, se arată într-un raport. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Rezultate de excepție pentru elevii români la Olimpiada Internațională de Matematică: o medalie de aur, trei de argint şi două de bronz
Elevii români au obținut rezultate remarcabile la Olimpiada Internațională de Matematică 2026, desfășurată la Shanghai, în China. Echipa României a cucerit o medalie de aur, trei medalii de argint și două de bronz. Anunțul a fost făcut luni de Ministerul Educației, care a felicitat membrii echipei pentru performanțele obținute în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase competiții școlare din lume. „O medalie de aur, trei de argint şi două de bronz pentru România, la Olimpiada Internaţională de Matematică 2026! Bravo, David-Vlad Mărghidan, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de aur; Mihai Alexandru Ardelean, Colegiul Naţional «Onisifor Ghibu» Oradea, judeţ Bihor, medalie de argint; Radu Ionuţ-Stoleriu, Colegiul Naţional «Emil Racoviţă» Iaşi, medalie de argint; David Ghibu, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de argint; Emanuel Mazăre, Colegiul Naţional «Alexandru Odobescu» Piteşti, Argeş, medalie de bronz; Andrei Vila, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de bronz”, a scris Ministerul Educaţiei, luni, într-o postare pe Facebook. Echipa României a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin Gherghe, de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București, în calitate de lider al lotului. Din echipa de coordonare au mai făcut parte lectorul Mihai Chiș, de la Facultatea de Informatică din Timișoara, în rol de deputy leader, și Lucian Țurea, reprezentant al Societății de Științe Matematice din România. Cea de-a 67-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Matematică s-a desfășurat în perioada 10-21 iulie, la Shanghai, și a reunit 666 de concurenți din peste 120 de țări. La nivelul Ministerului Educației și Cercetării, coordonarea participării României a fost asigurată de Direcția Olimpiade, Concursuri, Parteneriate și Educație Extrașcolară, prin profesoara Elisabeta Ana Nagy, inspector MEC. Ministerul Educației a precizat că susține participarea loturilor naționale la competițiile internaționale prin acoperirea taxelor de participare, a cheltuielilor de deplasare și a diurnelor, dar și prin organizarea etapelor locale, județene și naționale care preced olimpiadele internaționale.
Gândul a întrebat elevii români cum aleg să-și petreacă timpul liber
Gândul a realizat, în exclusivitate, un interviu pe stradă pentru a afla ce preferă elevii să facă în timpul liber: să citească o carte sau să stea pe TikTok. Din șapte elevi întrebați, doar unul a spus că ar alege lectura, în timp ce ceilalți șase au indicat fără ezitare rețeaua socială ca principală opțiune. Întrebarea a fost una directă: carte sau TikTok? Răspunsurile au venit rapid, iar rezultatul arată o preferință clară pentru conținutul digital, scurt și livrat instant. Elevii spun că TikTok este mai prezent în viața lor de zi cu zi decât lectura clasică. Rezultatele se leagă direct de concluziile reportajului realizat de Gândul În reportajul difuzat recent, Gândul a arătat că lectura pierde constant teren în fața rețelelor sociale, iar biblioteca nu mai reprezintă un reper pentru majoritatea elevilor. Datele oficiale World Vision România indică faptul că doar 8,2% dintre adolescenți citesc zilnic, iar aproape 20% nu citesc deloc. Declarațiile specialiștilor susțin tendința observată pe stradă Fosta ministră a Educației, Monica Anisie, a atras atenția că elevii ajung tot mai rar la bibliotecă, inclusiv la liceu, iar programa școlară nu mai este adaptată realității digitale. La rândul său, Nicoleta Rahme, reprezentant al Bibliotecii Naționale, a explicat că tehnologia a schimbat profund modul de a citi și de a gândi. O realitate simplă și dură Pentru cei mai mulți elevi, cartea nu mai este o alegere firească, ci o obligație impusă de școală. TikTok a devenit alternativa dominantă, iar lectura rămâne opțiunea minoritară, aleasă de foarte puțini dintre aceștia. Dacă doar unul din șapte elevi mai aleg cartea, problema nu mai ține de preferințe individuale, ci de un sistem educațional care nu mai reușește să facă lectura relevantă pentru noile generații. AUTORUL RECOMANDĂ: De ce nu mai citesc elevii? Un fost ministru al Educației și directoarea Bibliotecii Naționale explică declinul lecturii, iar tinerii recunosc: „Preferăm TikTok”
De ce nu mai citesc elevii? Tinerii recunosc: Preferăm TikTok
Într-o perioadă în care informația se obține instant, lectura clasică pierde teren în fața rețelelor sociale și a conținutului digital. Un reportaj realizat în exclusivitate de Gândul, arată că tot mai puțini elevi mai aleg astăzi cartea, iar TikTok a devenit principala sursă de consum pentru adolescenții români. Pentru generațiile anterioare, biblioteca școlară a reprezentat principala sursă de informare. Astăzi, elevii preferă rezumatele rapide, videoclipurile scurte și soluțiile oferite de inteligența artificială. Bibliotecile încearcă să rămână spații active, însă prezența elevilor este tot mai redusă. Monica Anisie: „Din 32 de elevi, doar 14 au mers să împrumute o carte de la biblioteca școlii” Fosta ministră a Educației, Monica Anisie, recunoaște că școala încurajează lectura, însă realitatea din teren arată o ruptură clară între programă și comportamentul actual al elevilor. „Școala încurajează lectura și sunt convinsă că în toate unitățile de învățământ există această deschidere către lectură. Tocmai de aceea, în calitatea mea de senator, am avut un proiect de lege prin care am declarat Ziua Națională a Lecturii. Trebuie să încurajăm copiii să meargă la bibliotecă să citească.” Monica Anisie spune însă că programa școlară nu mai ține pasul cu realitatea digitală în care trăiesc elevii. „Dacă discutăm cinstit despre programul școlar și despre realitatea pe care o vedem în jurul nostru, cred că nu este adaptată și ar trebui revizuită.” Declinul lecturii se vede clar în frecvența vizitelor la bibliotecă. Fosta ministră spune că inclusiv elevii de liceu ajung foarte rar în astfel de spații. „Sincer, nu mai citesc elevii în ziua de astăzi, nu prea merg la bibliotecă. I-am întrebat pe elevii mei când au fost ultima dată la bibliotecă și mi-au spus că în gimnaziu.” Aceeași realitate apare și în răspunsurile elevilor intervievați pe stradă. Majoritatea au spus că preferă TikTok în locul cărților, iar ultima lectură a fost una impusă de școală, din lista obligatorie. Doar 8,2% dintre adolescenți citesc zilnic Ipoteza este susținută și de date oficiale. Potrivit studiului „Cum citesc adolescenții în 2025”, realizat de World Vision România, doar 8,2% dintre adolescenți citesc zilnic, iar aproape 20% nu citesc deloc. Deși 91% spun că lectura este importantă, aproape jumătate recunosc că citesc mai rar decât o dată pe săptămână. Accesul la biblioteci nu garantează și folosirea lor. Studiul arată că 52,5% dintre adolescenți nu au mers deloc la bibliotecă în ultimele trei luni, iar doar 1,2% o frecventează de mai multe ori pe săptămână. Un sfert dintre tineri au acasă mai puțin de 10 cărți. Nicoleta Rahme: „Tehnologia a schimbat modul de a citi” Directorul Direcției de Colecții și Servicii din cadrul Bibliotecii Naționale, Nicoleta Rahme, afirmă că tehnologia a schimbat definitiv modul în care oamenii citesc și gândesc, iar educația trebuie să țină cont de acest transfer generațional. „Tehnologia a intrat în viața noastră imediat după anii ’90 și a schimbat modul de a citi, de a gândi. Este un transfer generațional care presupune tehnici noi.” În ceea ce privește inteligența artificială, Nicoleta Rahme consideră că aceasta nu trebuie privită ca un inamic al lecturii, ci ca un instrument care are nevoie de reguli clare. Concluzia reportajului este una clară. Cartea nu mai reprezintă singura sursă de cunoaștere, însă rămâne una dintre puținele care dezvoltă atenția, răbdarea și gândirea profundă. Într-o lume a vitezei și a conținutului livrat instant, biblioteca ridică o întrebare simplă: mai avem răbdare să citim?