Etichetă: elevi

Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă. Elevii susțin astăzi proba la matematică sau istorie. Cum sunt structurate subiectele

După proba scrisă la limba și literatura română, care a avut loc luni, absolvenții înscriși la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului 2026 susțin marți, 11 august, proba obligatorie a profilului. În funcție de specializarea urmată, candidații dau examenul la matematică sau istorie. Testarea începe la ora 09:00, iar elevii au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor. Testele sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și sunt transmise simultan către toate centrele de examen din țară. Matematica este una dintre disciplinele de la proba obligatorie a profilului și este susținută, în această sesiune, de absolvenții care au urmat filiera teoretică, profilul real, filiera tehnologică și, în funcție de specializare, anumite profiluri din învățământul vocațional. Pentru specializările la care disciplina obligatorie este istoria, examenul are loc în aceeași zi. Elevii care au urmat profilul uman, filologie sau științe sociale, susțin proba la istorie în locul celei de matematică. La această probă participă absolvenții care nu au promovat bacalaureatul în sesiunile anterioare, cei care nu s-au prezentat la probele programate sau candidații care mai au de susținut doar anumite discipline. Notele obținute anterior la probele promovate pot fi recunoscute, la cerere, în condițiile prevăzute de metodologia examenului. Cum se desfășoară examenul Accesul candidaților în sălile de examen este permis până la ora 08:30, pe baza unui act de identitate valabil. Proba începe la ora 09:00. Înainte de distribuirea subiectelor, elevii își completează datele personale în spațiul special destinat de pe foaia-tipizată. Lucrările trebuie redactate cu cerneală sau pastă de culoare albastră. Pentru realizarea schemelor și desenelor este permis creionul negru. În ceea ce privește proba de matematică, pot fi folosite instrumente de desen, însă mijloacele de calcul sunt interzise să fie folosite de către elevi. Candidații au la dispoziție 180 de minute, adică trei ore, pentru rezolvarea subiectelor. Timpul de lucru începe după încheierea distribuirii subiectelor în fiecare sală. În situații excepționale, care nu sunt imputabile candidaților, durata probei poate fi prelungită cu cel mult o oră, potrivit metodologiei și procedurilor aplicabile. Elevii care termină mai devreme își pot preda lucrările, însă pot părăsi sala numai după ce a trecut cel puțin o oră de la distribuirea subiectelor. Pe durata examenului sunt interzise comunicarea între candidați, folosirea telefoanelor mobile sau a altor dispozitive electronice, precum și deținerea unor materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea cerințelor. Cum sunt structurate subiectele la matematică Subiectele sunt elaborate în funcție de programa de examen și diferă în funcție de profilul și specializarea absolvite. Candidații primesc una dintre cele patru variante de examen: matematică-informatică, științe ale naturii, pedagogic sau tehnologic. Primul subiect este format din șase exerciții, fiecare notat cu câte cinci puncte. Cerințele acoperă conținuturi din programa specifică fiecărui profil și pot viza calcule algebrice, funcții, ecuații, probabilități, trigonometrie sau geometrie. Subiectele al II-lea și al III-lea cuprind câte două probleme, fiecare împărțită în trei cerințe. Pentru rezolvarea acestora, candidații trebuie să aplice formule și proprietăți matematice, să efectueze corect calculele și să prezinte etapele raționamentului. În funcție de varianta de examen, cerințele pot include elemente de algebră, analiză matematică sau geometrie, în limitele programei corespunzătoare specializării. Când sunt publicate subiectele și baremele Subiectele și baremele de evaluare pentru sesiunea de toamnă a bacalaureatului 2026 sunt publicate după încheierea fiecărei probe, începând cu ora 15:00. Acestea pot fi consultate pe platforma dedicată examenelor naționale, subiecte.edu.ro, în secțiunea „Subiecte și bareme”. La probele scrise, punctajul maxim este de 100 de puncte. Dintre acestea, 90 de puncte sunt acordate pentru rezolvarea cerințelor, iar 10 puncte sunt acordate din oficiu. Calendarul probelor scrise, sesiunea de toamnă 10 august – Proba E.a): Limba și literatura română 11 august – Proba E.c): Proba obligatorie a profilului, Matematică sau Istorie 12 august – Proba E.d): Proba la alegere a profilului și specializării 13 august – Proba E.b): Limba și literatura maternă Când se afișează rezultatele Rezultatele inițiale vor fi afișate pe data de 18 august, în aceeași zi în care candidații vor putea să își vizualizeze lucrările și să depună contestații, între orele 14:00 și 18:00. În perioada 19-20 august este programată vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor, iar acestea vor fi soluționate în perioada 20-21 august. Rezultatele finale ale sesiunii de toamnă a Bacalaureatului 2026 vor fi afișate pe 24 august.

Festivalul Boovie, pe lista proiectelor propuse pentru București. Ciucu: Mi-ar plăcea să-l adoptăm

Propunerea a fost făcută în cadrul galei celei de-a XI-a ediții a Festivalului Boovie, desfășurată în Piața George Enescu, unde au fost premiați câștigătorii competiției dedicate elevilor care transformă cărți în trailere video, a transmis Primăria Municipiului București. „Cred că este, de departe, cea mai tare idee de festival despre care am auzit vreodată! (…) Îmi e imposibil să nu mi-l doresc și în București. Îmi doresc ca Bucureștiul să devină cel mai creativ oraș din Europa. Avem acest potențial. E într-atât de valoros, încât mi-ar plăcea să îl adoptăm și să-l facem mare și de referință”, a declarat edilul. Boovie, de la proiect local la competiție internațională Boovie este un festival internațional de book-trailere, inițiat în urmă cu 11 ani de profesoara Carmen Ion, de la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” din Focșani. Din 2019 are statut de competiție internațională, iar de-a lungul anilor a atras participanți din România, Republica Moldova, Spania, Italia, Olanda, Irlanda, Grecia, SUA și China. Ediția din acest an s-a desfășurat timp de patru zile în mai multe locații din București și a reunit peste 5.000 de elevi din întreaga țară, organizați în aproximativ 500 de echipe. Participanții au transformat cărți în scurtmetraje, ocupându-se de scenariu, regie, interpretare și montaj. Producțiile au fost evaluate de un juriu format din actori de teatru și film. Marele premiu a ajuns la Drobeta-Turnu Severin La gala de sâmbătă au fost acordate 16 premii, în valoare de 1.000 de lei fiecare, pentru opt categorii dedicate elevilor de gimnaziu și liceu. Marele premiu, în valoare de 5.000 de lei, a fost câștigat de elevii claselor IX-X ai Colegiului Național „Traian” din Drobeta-Turnu Severin, pentru trailerul inspirat din volumul Violonista. Distincția a fost înmânată de primarul general al Capitalei.

Copiii, pregătiți pentru un posibil atac cu drone: un oraș aflat la granița cu Rusia ia măsuri fără precedent

Printre măsurile adoptate se numără montarea unor folii speciale pe ferestre, amenajarea de adăposturi și organizarea unor exerciții pentru elevi, potrivit Reuters. Măsuri de protecție după incidentele din această primăvară Autoritățile locale din Tartu au decis să consolideze măsurile de siguranță în toate cele 30 de școli și 38 de grădinițe din oraș, după ce, în ultimele luni, mai multe drone ucrainene destinate unor ținte din Rusia au ajuns accidental pe teritoriul Estoniei. Potrivit autorităților ucrainene, incidentele au fost provocate de sistemele rusești de bruiaj electronic, care au deviat traiectoria aparatelor de zbor fără pilot. În luna iunie, mai multe unități de învățământ din Tartu au primit ordin să își adăpostească elevii după ce o astfel de dronă se apropia de oraș. Director de școală: „Nu eram pregătiți” Karin Lukk, directoarea școlii gimnaziale Kivilinna, a declarat că profesorii și personalul nu știau cum să reacționeze într-o asemenea situație. Potrivit acesteia, unitatea nu dispunea atunci nici de spații special amenajate, nici de proceduri clare pentru evacuarea copiilor, astfel că, pe durata vacanței de vară, școala pregătește săli care pot deveni adăposturi în caz de alertă, inclusiv sala de sport și piscina. Folii speciale pe geamuri și adăposturi pentru elevi Una dintre principalele măsuri este aplicarea unor folii de protecție pe geamurile încăperilor desemnate drept adăposturi. Autoritățile explică faptul că experiența războiului din Ucraina a arătat că numeroase răni sunt provocate de cioburile rezultate în urma undelor de șoc generate de explozii, nu doar de exploziile propriu-zise. În paralel, elevii vor participa la exerciții prin care vor învăța cum să reacționeze în cazul unei alerte privind drone sau alte amenințări aeriene. Pentru ca perioadele petrecute în adăposturi să fie mai ușor de suportat, școlile intenționează să le doteze cu jocuri, cărți și alte materiale recreative. Măsurile ar putea fi extinse și în alte orașe Viceprimarul orașului Tartu, Martin Bek, a declarat că măsurile de protecție nu se limitează la unitățile de învățământ. Autoritățile distribuie și generatoare către blocurile de locuințe pentru a reduce impactul unor eventuale pene de curent în sezonul rece. Potrivit oficialului, și alte orașe din Estonia analizează posibilitatea de a adopta măsuri similare, inspirate din experiența Ucrainei. Un semnal și pentru statele de pe flancul estic al NATO Estonia este membră NATO și a Uniunii Europene și se află în prima linie a flancului estic al Alianței, la granița cu Rusia. Măsurile adoptate la Tartu reflectă schimbările produse în planul securității regionale ca urmare a războiului din Ucraina și arată modul în care inclusiv instituțiile de învățământ își adaptează planurile pentru a face față unor amenințări care, până de curând, păreau improbabile.

Vacanța de vară 2026 începe pentru primele categorii de elevi. Calendarul complet al finalului de an școlar

Elevii din România se apropie de finalul anului școlar 2025-2026 și de începutul vacanței de vară, cea mai lungă perioadă de pauză din calendarul educațional. Primii care încheie cursurile sunt elevii de clasa a VIII-a, care termină școala vineri, 12 iunie, pentru a se avea timp să se pregătească pentru Evaluarea Națională. Deși structura anului școlar este organizată în continuare pe module de învățare și perioade de pauză repartizate pe parcursul anului, vacanța de vară rămâne cea mai așteptată de elevi, pentru că este timpul lor de refacere completă după un an încărcat. Conform calendarului oficial al anului școlar 2025-2026, cei mai mulți elevi, din învățământul primar, gimnazial și liceal, vor încheia cursurile pe 19 iunie. Din 20 iunie începe vacanța de vară, care va dura până duminică, 6 septembrie 2026. Perioada de pauză se întinde pe aproape două luni și jumătate, adică aproximativ 11 săptămâni, timp în care elevii vor putea participa la activități recreative, tabere, vor merge în vacanță, sau se vor putea pregăti pentru noul an școlar. Elevii din anii terminali au terminat deja cursurile Potrivit structurii anului școlar, elevii din clasele terminale au încheiat deja cursurile mai devreme pentru a se putea pregăti pentru examenele naționale. Absolvenții claselor a XII-a de la învățământul de zi și cei ai clasei a XIII-a de la seral și frecvență redusă au terminat școala pe 4 iunie 2026. Având în vedere că data de 5 iunie a fost zi liberă în sistemul de învățământ, cu ocazia Zilei Învățătorului, aceștia au intrat oficial în vacanță din 6 iunie. Elevii de clasa a VIII-a își încheie cursurile pe 12 iunie și intră în vacanță din 13 iunie, urmând să se concentreze pe pregătirea pentru Evaluarea Națională. În schimb, elevii din învățământul profesional și liceal tehnologic vor continua cursurile până pe 26 iunie 2026, din motiv că programul lor școlar include aproximativ 37 de săptămâni de studiu.

Evaluarea Națională 2026, clasa a IV-a. Elevii susțin astăzi proba la Matematică și Științe ale naturii. Cum se desfășoară testarea

Elevii de clasa a IV-a susțin miercuri, 20 mai 2026, proba la Matematică și Științe ale naturii din cadrul Evaluării Naționale organizate la finalul ciclului primar, după ce marți au participat la testarea la Limba română, relatează Edupedu. Examenul se desfășoară în timpul programului obișnuit de curs, iar elevii au la dispoziție 60 de minute pentru rezolvarea subiectelor. Rolul acestui examen este de a arăta nivelul de pregătire al copiilor la finalul clasei a IV-a și de a oferi profesorilor și părinților informații despre competențele elevilor. Rezultatele nu sunt afișate public și nu sunt folosite pentru realizarea unor clasamente, dar acestea sunt incluse în portofoliul educațional al fiecărui elev. Cum se desfășoară probele Potrivit prevederilor Ministerul Educației, evaluările sunt organizate chiar în școlile în care învață copiii, de regulă în sălile de clasă în care aceștia își desfășoară activitatea zilnică, pentru a beneficia de un mediu familiar. Înainte de începerea testării, profesorii pregătesc sălile prin îndepărtarea materialelor care ar putea influența rezolvarea subiectelor, astfel încât evaluarea să se desfășoare în condiții corecte pentru toți elevii. Fiecare probă durează 60 de minute, iar la începutul examenului elevii primesc broșura cu subiectele și completează datele de identificare, precum numele, prenumele și unitatea de învățământ. Cum sunt structurate testele Conform metodologiei Ministerului Educației, elevii de clasa a IV-a susțin trei probe distincte. Prima probă a vizat înțelegerea textului scris în limba română, a doua probă este cea de Matematică și Științe ale naturii, iar ultima testare este destinată verificării competențelor de înțelegere a textului scris în limba maternă. Pentru elevii care aparțin minorităților naționale care studiază în limba maternă, testele la Matematică și Științe ale naturii sunt oferite atât în limba de studiu, cât și în limba română. Cine corectează lucrările Lucrările sunt evaluate în fiecare unitate de învățământ de profesorii desemnați pentru această activitate. Fiecare test este corectat de doi evaluatori, iar unul dintre aceștia poate fi chiar cadrul didactic de la clasă. De asemenea, profesorii implicați în acest proces participă înainte la sesiuni speciale de instruire privind aplicarea baremelor și criteriilor de notare. Cum vor fi comunicate rezultatele Rezultatele obținute la Evaluarea Națională de clasa a IV-a nu sunt afișate public și nici nu sunt trecute automat în catalog. Acestea sunt folosite pentru monitorizarea progresului școlar al fiecărui copil. Fiecare elev primește un rezultat individual, care este inclus ulterior în portofoliul educațional. La cererea părinților sau a reprezentanților legali, punctajele pot fi transformate în calificative sau note. Potrivit procedurilor în vigoare, evaluarea lucrărilor pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a trebuie finalizată în maximum șapte zile de la ultima probă susținută. Ministerul Educației precizează că rezultatele sunt folosite pentru stabilirea unor măsuri personalizate de învățare, iar profesorii pot decide activități de recuperare, consolidare sau aprofundare, în funcție de nevoile fiecărui elev.

Evaluarea Națională 2026, clasa a IV-a. Elevii susțin astăzi proba la Limbă și comunicare. Cum se desfășoară testarea

Elevii de clasa a IV-a susțin marți, 19 mai 2026, proba la Limbă și comunicare din cadrul Evaluării Naționale organizate la finalul ciclului primar. Testarea are loc atât pentru elevii care studiază în limba română și pentru cei care învață în limbile minorităților naționale și se desfășoară în timpul programului normal de curs. Conform regulilor stabilite de Ministerul Educației, elevii au la dispoziție 60 de minute pentru rezolvarea subiectelor. Rezultatele nu sunt făcute publice și nu sunt folosite pentru realizarea unor clasamente între elevi, dar sunt incluse în portofoliul educațional al fiecărui copil, pentru a arăta nivelul de pregătire la finalul clasei a IV-a. Cum se desfășoară probele Evaluările sunt organizate chiar în școlile în care învață elevii, de cele mai multe ori în sălile de clasă în care aceștia își desfășoară activitatea zilnică, pentru a avea un mediu familiar și mai puțin stresant pentru cei mici. La începutul probei, fiecare elev primește broșura cu subiectele și datele de identificare completate. Înainte de testare, profesorii pregătesc sala și îndepărtează orice materiale care ar putea influența rezolvarea cerințelor. Cum sunt structurate testele Potrivit metodologiei Ministerului Educației, structura testelor diferă în funcție de limba în care elevii au studiat. Pentru copiii care au urmat cursurile în limba română, evaluarea include două probe: competențe de înțelegere a textului scris la Limba română Matematică și Științe ale naturii Elevii care studiază în limbile minorităților naționale susțin trei probe: Limba română Matematică și Științe ale naturii înțelegerea textului scris în limba maternă În cazul acestora, testele la Matematică și Științe ale naturii sunt oferite în limba de studiu, dar și în limba română, pentru a asigura condiții egale de evaluare. Cine corectează lucrările Lucrările sunt evaluate în fiecare unitate de învățământ de profesorii desemnați pentru această activitate. Fiecare test este corectat de doi evaluatori, iar unul dintre aceștia poate fi chiar învățătorul sau profesorul de la clasă. Înainte de începerea corectării, cadrele didactice participă la sesiuni de instruire privind aplicarea baremelor și criteriilor de evaluare. Cum sunt comunicate rezultatele Punctajele obținute de elevi nu sunt afișate public și nu sunt trecute automat în catalog. Rezultatele au rol orientativ și sunt folosite pentru monitorizarea progresului școlar al fiecărui copil. Fiecare elev primește un rezultat individual, care este inclus ulterior în portofoliul educațional. La solicitarea părinților sau a reprezentanților legali, punctajele pot fi transformate în note sau calificative. Potrivit metodologiei, evaluarea lucrărilor pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a trebuie finalizată în cel mult șapte zile de la ultima probă. Ministerul Educației precizează că rezultatele sunt folosite pentru stabilirea unor măsuri personalizate de învățare, precum activități de recuperare, consolidare sau aprofundare. De asemenea, elevii și părinții primesc feedback individual pentru adaptarea parcursului școlar la nevoile fiecărui copil.

Bogații vor război tinerii vor un viitor! Protestul celor peste 50.000 de tineri din Germania împotriva recrutării obligatorii

Conform rețelei de proteste școlare împotriva recrutării obligatorii, peste 50.000 de elevi din peste 150 de orașe ale Germaniei au boicotat cursurile vineri. Tinerii au ieșit în stradă sub motto-ul „Niciodată război! Niciodată recrutare obligatorie” pentru a protesta împotriva reînarmării și a recrutării obligatorii . Studenții au fost susținuți inclusiv de activiști din alianța Părinți împotriva Recrutării . Activiști și filialele statale ale Sindicatului Lucrătorilor din Educație și Știință (GEW) din Hessa, Bavaria și Saxonia au participat la protest. Manifestanții au comemorat și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, acum exact 81 de ani, și suferințele pe care Germania fascistă le-a provocat popoarelor Europei. Hannes Kramer, purtătorul de cuvânt al protestelor școlare împotriva recrutării, a declarat: „Astăzi, elevii din Germania au spus încă o dată clar: „bogații vor război – tinerii vor un viitor„. Prin aceasta, tragem concluzia celui de-al Doilea Război Mondial.” „Niciodată război” se traduce astăzi  prin „niciodată recrutare!”, a continuat Kramer. Presa germană relatează că tinerii au avut și un mesaj pentru cancelarul Friedrich Merz: „Merz, mori și tu pe Frontul de Est” a stat scris pe pancarte ținute de mai mulți tineri. Pentru a treia oară, elevii au ieșit în stradă în loc să meargă la școală vineri. În Bavaria, au avut loc mitinguri în München, Nürnberg, Augsburg, Ingolstadt, Würzburg și Bayreuth. Potrivit agenției germane de presă (dpa), peste 1.000 de elevi din land au urmat un apel similar la acțiune la începutul lunii martie. Organizatorii au raportat că peste 50.000 de persoane au manifestat la nivel național. Studenții au cerut abrogarea Legii privind modernizarea serviciului militar, oprirea reintroducerii treptate a serviciului militar obligatoriu și încetarea prezenței membrilor Bundeswehr (Forțele Armate Germane) în școli. Conform cifrelor actuale, un sfert dintre tinerii de 18 ani nu au completat încă chestionarele Bundeswehr privind noul serviciu militar, în ciuda amenințării cu amenzi. Mulți au purtat pe pancarte sau au scandat sloganul „Merz linge ouă!”. Sloganul a fost folosit de mii de ori de când un elev a fost arestat în timpul grevei școlare din martie pentru că purta o pancartă cu acest mesaj. În Münster, poliția a înregistrat identitatea mai multor elevi din cauza sloganului. Potrivit alianței, în alte orașe, unor tineri nu li s-a permis să părăsească școala sau li s-a cerut să prezinte o adeverință medicală pentru absența lor. Phil Werring, un student din Münster, a explicat că tinerii nu vor fi intimidați. „Pentru fiecare act de represiune, vom distribui și mai multe pliante și vom discuta despre asta cu și mai mulți colegi de clasă.” După manifestația din 8 mai, sunt planificate și altele. În plus, mișcarea studențească organizează o săptămână de acțiune împotriva așa-numitei Zile a Veteranilor, între 15 și 21 iunie, și o altă conferință națională la mijlocul lunii iulie. Următorul protest puternic este programat pentru toamnă.

Ce subiecte au primit elevii la simularea pentru Evaluarea Națională la matematică. Tetraedru regulat s-a numărat printre exerciții

Elevii de clasa a VIII-a au susținut simularea pentru Evaluarea Națională 2026, proba Matematică. Ei au primit 18 exerciții, iar primul subiect a avut 5 itemi de tip grilă, iar unul de precizat dacă afirmația prezentă era adevărată sau falsă. Subiectul al II-lea a fost format integral din grilă, majoritatea problemelor fiind de geometrice. Pentru subiectul al III-lea, elevii au fost nevoiți să scrie pe foaia de examen rezolvarea completă. Unul din punctele de la ultimul subiect, legat de geometria în spațiu, a avut un tetraedru regulat, relatează Edupedu.ro. Miercuri, elevii vor susține proba la limba maternă. Pe data de 30 martie vor fi publicate rezultatele simulării, iar fiecare școală va avea posibilitatea de a le analiza cu elevii prin discuții sau cu părinții la ședințe, inclusiv în consiliile profesorale pentru a stabili măsuri de sprijin pentru a îmbunătăți performanțele, acolo unde este cazul. Notele nu vor fi trecute în catalog, cu excepția situațiilor în care elevii sau părinții solicită acest lucru în scris. Recomandările autorului:

Legea care poartă numele unui copil mort la școală: cursuri obligatorii pentru alergii în toate școlile din Anglia

Anunțul a fost făcut de Ministerul Educației din Marea Britanie și vine după o campanie susținută de toate partidele politice, informează BBC. Noile reglementări poartă numele lui Benedict Blythe, un băiețel de cinci ani din Stamford, Lincolnshire. El a murit în decembrie 2021, după o reacție anafilactică la școală. Îi fusese servit lapte cu proteine din lapte de vacă, deși alergia sa era înregistrată. O anchetă ulterioară a constatat că școala nu a identificat la timp simptomele și nu i-a administrat medicamentul suficient de repede. Mama sa, Helen Blythe, descrie anunțul drept „o zi cu adevărat importantă”. „Nu vrem ca alte familii să treacă prin ceea ce am trecut noi”, a spus ea. Ce prevăd noile reguli Școlile trebuie să formeze obligatoriu tot personalul în privința alergiilor alimentare. De asemenea, vor fi obligate să dețină autoinjectoare de adrenalină de rezervă, inclusiv pentru copiii fără diagnostic prealabil. Potrivit unui audit din 2024, 70% dintre școlile din Anglia nu aveau măsurile de protecție recomandate. Jumătate dintre școli nu aveau la dispoziție autoinjectoare de rezervă. Potrivit Anaphylaxis UK, 680.000 de copii din Anglia suferă de alergii. Anul trecut s-au pierdut 500.000 de zile de școală din cauza bolilor legate de alergii. Finanțare și implementare Ministerul Educației consideră că școlile pot suporta costurile din bugetele proprii. Sindicatul directorilor NAHT avertizează însă că fiecare cerință nouă are nevoie de finanțare dedicată. Noile reglementări urmează să intre în vigoare în septembrie 2026, după o perioadă de consultare publică.

Înscrierea în clasa pregătitoare pentru 2026-2027: Calendarul oficial a fost aprobat. Care sunt etapele pentru părinți

Ministerul Educației a stabilit joi calendarul pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare în anul școlar 2026-2027. Părinții vor putea depune cererile în prima etapă între 31 martie și 6 mai, fie direct la școala aleasă, fie prin intermediul platformei online. Rezultatele acestei etape vor apărea pe data de 21 mai, când unitățile de învățământ vor publica și numărul locurilor rămase disponibile. Înainte de începerea înscrierilor, fiecare școală va anunța circumscripția și numărul de clase pregătitoare. Informațiile vor fi făcute publice pe data de 12 martie, prin canalele proprii ale unităților de învățământ. În perioada 31 martie – 6 mai, părinții vor completa cererile tip și vor valida datele introduse în aplicația informatică. Documentele pot fi depuse fizic la secretariatele școlilor sau trimise online. După încheierea depunerii cererilor, autoritățile vor analiza solicitările. Între 6 și 11 mai, elevii vor fi repartizați la școala de circumscripție. Ulterior, între 13 și 20 mai, școlile vor analiza cererile depuse pentru alte unități de învățământ, în limita locurilor disponibile. Pe 21 mai, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ vor publica listele copiilor admiși după prima etapă. În aceeași zi, vor fi repartizați și copiii care au solicitat înscrierea la o altă școală, dar nu au obținut loc și au optat pentru revenirea la școala de circumscripție. A doua etapă de înscriere va începe pe 22 mai, când autoritățile vor anunța procedura de repartizare pentru locurile rămase libere. Părinții vor depune cereri între 25 și 29 mai la școala aflată pe prima poziție dintre opțiunile exprimate. Unitățile de învățământ vor valida cererile între 2 și 8 iunie. Între 9 și 15 iunie vor avea loc repartizările finale, iar pe 16 iunie vor fi publicate listele copiilor înscriși în clasa pregătitoare. Situațiile speciale și cererile copiilor care nu au fost înscriși până atunci vor fi rezolvate de școli și inspectoratele școlare între 1 și 4 septembrie. Ministerul Educației precizează că înscrierea este obligatorie pentru copiii care împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026, inclusiv. Copiii care vor împlini 6 ani între 1 septembrie și 31 decembrie 2026 pot începe școala doar dacă obțin o recomandare care confirmă nivelul de dezvoltare necesar. Dacă acești copii merg la grădiniță, documentul va fi emis de unitatea preșcolară la cererea părinților. Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate, recomandarea va fi eliberată de centrele specializate de evaluare educațională. Solicitările pentru evaluare și eliberarea recomandărilor vor avea loc între 16 și 30 martie. Părinții copiilor care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie și nu doresc înscrierea în clasa pregătitoare vor primi consiliere pentru înscrierea la grădiniță, în grupa mare. Forma finală a calendarului a fost stabilită după analiza propunerilor primite în consultare publică și după ședința Comisiei de Dialog Social organizată la nivelul ministerului.