Președintele Belarusului a grațiat 28 de deținuți politici pentru a relaxa legăturile cu Occidentul
Decretul lui Lukașenko care marchează Ziua Independenței Belarusului, celebrată vineri, a anunțat că 28 de condamnați care execută pedepse cu închisoarea pentru „infracțiuni extremiste”, un termen folosit de autorități în reprimarea amplă a disidenței, au fost grațiați din motive „umanitare”, potrivit AP. Lukașenko a condus națiunea cu 9,5 milioane de locuitori cu o mână de fier timp de peste trei decenii, iar țara a fost sancționată în mod repetat de țările occidentale – atât pentru reprimarea drepturilor omului, cât și pentru că a permis Moscovei să-i folosească teritoriul în invazia la scară largă a Ucrainei din 2022. Regimul din Belarus, contestat în stradă Regimul lui Lukașenko a fost contestat după alegerile prezidențiale din 2020, când sute de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva unui vot pe care l-au considerat trucat. Într-o represiune ulterioară, zeci de mii de persoane au fost reținute, multe dintre ele bătute de poliție. Figuri proeminente ale opoziției au fugit din țară sau au fost închise. La cinci ani după demonstrațiile de masă, Lukașenko a câștigat un al șaptelea mandat anul trecut, în urma unor alegeri pe care opoziția le-a numit o farsă. De când președintele american Donald Trump s-a întors la Casa Albă, Lukașenko a eliberat sute de prizonieri politici într-o serie de acorduri mediate de SUA, care au ridicat și unele sancțiuni americane. Sute de alți prizonieri politici sunt încă în închisori Ca parte a unui acord din martie, negociat de Washington, Lukașenko a ordonat eliberarea a 250 de prizonieri politici, în timp ce SUA au fost de acord să ridice sancțiunile impuse de două bănci de stat din Belarus și de Ministerul Finanțelor al țării și să elimine principalii producători de potasiu din Belarus de pe lista de sancțiuni. O altă înțelegere din aprilie l-a eliberat pe renumitul jurnalist Andrzej Poczobut, într-un schimb cu Polonia, care a dus la eliberarea a 10 persoane în total. Cu toate acestea, Belarus are încă 864 de prizonieri politici, inclusiv 21 de jurnaliști, potrivit centrului pentru drepturile omului Viasna.
87 de deținuți politici au fost eliberați în Venezuela
Comitetul Mamelor pentru Apărarea Adevărului a emis o declarație în care raportează 87 de eliberări, potrivit Le Figaro. „În această dimineață, 1 ianuarie, mamele și rudele au raportat noi eliberări de prizonieri politici din închisoarea Tocoron (la 100 km vest de Caracas)”, a postat pe rețelele de socializare Comitetul pentru Libertatea Deținuților Politici (CLIPVE). Eliberarea deținuților, care „ne umple de bucurie”, este totuși insuficientă. Este o libertate limitată” sub supraveghere judiciară, „și mulți alții dintre cei dragi ai noștri continuă să fie privați arbitrar de libertate”, scrie ONG-ul. „Nedreptatea continuă să afecteze sute de familii din întreaga țară. De aceea, insistăm că țara are nevoie de o amnistie generală care să acorde libertate deplină și completă tuturor celor deținuți arbitrar din motive politice ”, se arată în text. Peste 2 000 de deținuți eliberați în săptămânile viitoare Represiunea tulburărilor post-electorale care a urmat proclamării realegerii președintelui Nicolas Maduro a dus la 2.400 de arestări și 28 de decese, conform cifrelor oficiale. Autoritățile au anunțat eliberarea a peste 2.000 de persoane în săptămânile următoare. Până la Crăciun, autoritățile anunțaseră 99 de eliberări, în timp ce ONG-ul Foro Penal înregistrase 61. ONG-ul, care oferă reprezentare juridică multor deținuți, subliniază că eliberarea de miercuri îi include și pe doi „prizonieri politici” de la închisoarea Rodeo I, situată în statul Miranda (Caracas). Potrivit ONG-ului, în țară există aproximativ 700 de prizonieri politici. Presiune din partea SUA O misiune ONU a subliniat recent că represiunea s-a intensificat în ultimele luni. Aceste eliberări din timpul sărbătorilor au loc în contextul în care guvernul venezuelean se află sub o presiune intensă din partea Statelor Unite, care au desfășurat o flotilă de nave de război în Caraibe și au înăsprit sancțiunile petroliere împotriva țării, confiscând cel puțin două nave care transportau țiței venezuelean.