Cu cât au sărăcit cei mai bogați 10 oameni din lume după tarifele impuse de Trump
Noile tarife comerciale anunțate de președintele Donald Trump la începutul lunii aprilie au generat un val de panică pe piețele financiare americane, cu efecte imediate asupra marilor burse și, implicit, asupra averilor celor mai bogați oameni ai planetei. În doar 48 de ore, indicii bursieri au suferit cele mai mari scăderi din ultimii cinci ani. Nasdaq a pierdut 6%, S&P 500 a scăzut cu aproape 5%, iar Dow Jones a căzut cu 1.679 de puncte. Această volatilitate extremă a șters, la nivel teoretic, 74 de miliarde de dolari din averile combinate ale celor mai bogați 10 miliardari ai lumii. Potrivit Bloomberg Billionaires Index, cei mai afectați au fost liderii marilor companii de tehnologie – în special Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg – ale căror averi sunt strâns legate de performanța bursieră a companiilor pe care le conduc sau le-au fondat. Elon Musk – pierdere de 11 miliarde de dolari (-2,5%) Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a pierdut 11 miliarde de dolari în doar câteva zile, ca urmare a scăderii acțiunilor Tesla. Parte din această depreciere este alimentată și de criticile recente privind implicarea sa politică în noul mandat Trump, inclusiv prin controversatul „DOGE Office”. Averea sa, estimată acum la 322 miliarde de dolari, rămâne însă cea mai mare la nivel global. Musk deține și funcții de conducere în companii precum X/Twitter, Neuralink, Boring Company și SpaceX – dar grosul averii sale vine din Tesla, unde reacțiile publicului și ale investitorilor se reflectă imediat în valoarea acțiunilor. Jeff Bezos – pierdere de 15,9 miliarde de dolari (-6,7%) Fondatorul Amazon a fost lovit de o scădere importantă a acțiunilor companiei, ceea ce a dus la o pierdere de aproape 16 miliarde de dolari. Bezos, care deși a renunțat la funcția de CEO în 2021, rămâne extrem de implicat în direcțiile strategice ale gigantului e-commerce și controlează încă un pachet consistent de acțiuni. Bezos are și interese mediatice importante – este proprietarul The Washington Post – iar averea sa totală este acum estimată la 201 miliarde de dolari. Mark Zuckerberg – pierdere de 17,9 miliarde de dolari (-8,6%) Zuckerberg este, de departe, cel mai afectat miliardar din clasament, cu o pierdere de aproape 18 miliarde de dolari, echivalentul a 8,6% din averea sa. În contextul scăderii încrederii investitorilor în Meta și a controverselor privind eliminarea programelor de fact-checking de pe Facebook și Instagram, acțiunile companiei au scăzut accelerat. Zuckerberg controlează Meta (Facebook, Instagram, Threads, WhatsApp) și se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea autorităților de reglementare. Warren Buffett – pierdere de 2,57 miliarde de dolari (-1,8%) Veteranul investițiilor a fost afectat indirect, mai ales prin deținerile companiei Berkshire Hathaway în Apple, care reprezintă 20% din portofoliul grupului. Buffett, în vârstă de 94 de ani, continuă să conducă imperiul Berkshire și are o avere estimată la 165 de miliarde de dolari. Bernard Arnault – pierdere de 6,22 miliarde de dolari (-3,5%) Liderul LVMH, cel mai mare conglomerat de lux din lume, a pierdut peste 6 miliarde în contextul încetinirii consumului global. Arnault controlează branduri precum Louis Vuitton, Dior, Moët & Chandon și Hublot. Scăderea încrederii consumatorilor în piețele cheie din Asia și Europa, amplificată de incertitudinile legate de noile tarife, a tras în jos și acțiunile LVMH. Bill Gates – pierdere de 291 milioane de dolari (-0,2%) Co-fondatorul Microsoft a fost relativ ferit de furtună. Deși averea sa a scăzut ușor, el are un portofoliu diversificat gestionat prin Cascade Investment și este mai puțin expus direct la mișcările speculative ale pieței. Cu o avere estimată la 162 de miliarde, Bill Gates rămâne activ în domeniul filantropic prin Fundația Bill & Melinda Gates. Larry Ellison – pierdere de 8,1 miliarde de dolari (-4,2%) Fondatorul Oracle a resimțit impactul prin expunerea sa la acțiunile Tesla, dar și prin scăderile din sectorul tehnologic în general. Cu o avere de 160 de miliarde, Ellison este implicat și în proiecte masive de infrastructură AI, precum Stargate – un plan de 500 de miliarde de dolari susținut de administrația Trump. Larry Page – pierdere de 4,79 miliarde de dolari (-2,9%) Fostul CEO al Google și acționar major la Alphabet a pierdut aproape 5 miliarde, în special pe fondul scăderilor în sectorul Big Tech. Page rămâne un pion important în dezvoltarea tehnologiilor viitorului, inclusiv vehicule electrice zburătoare prin startup-uri precum Kitty Hawk. Steve Ballmer – pierdere de 2,85 miliarde de dolari (-1,9%) Fostul CEO Microsoft, cu o avere de 131 de miliarde, a fost afectat de declinul general al acțiunilor Microsoft. Ballmer este în prezent și proprietarul echipei de baschet Los Angeles Clippers, achiziționată în 2014. Sergey Brin – pierdere de 4,46 miliarde de dolari (-2,8%) Co-fondatorul Google și fost președinte al Alphabet a pierdut aproape 4,5 miliarde. Deși nu mai deține o funcție executivă, influența lui în companie rămâne semnificativă datorită acțiunilor cu drepturi speciale pe care le controlează. Concluzie Chiar dacă pierderile nu sunt definitive, iar miliardarii își pot recupera rapid sumele odată ce piețele se stabilizează, episodul confirmă cât de expusă este economia globală la politicile comerciale. Tarifele impuse de Trump nu au afectat doar relațiile comerciale dintre SUA și China, ci și averile celor mai influenți oameni ai planetei – un semnal clar că economia mondială a intrat într-o nouă etapă de volatilitate și negociere agresivă.
Vânzările Tesla, la cel mai scăzut nivel: opiniile extremiste ale lui Elon Musk, principalul suspect în prăbușirea companiei
După o perioadă de glorie în care părea de neclintit în fruntea revoluției electrice, Tesla se confruntă acum cu cea mai gravă cădere din ultimii trei ani. Producătorul de mașini electrice a anunțat că în primul trimestru al anului 2025 a livrat aproximativ 337.000 de vehicule, o scădere cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut. Este o cifră șocant de slabă, care a provocat o cădere imediată a acțiunilor Tesla pe bursă și a reaprins dezbaterea despre influența negativă a lui Elon Musk asupra brandului pe care l-a fondat, scrie BBC. Un declin economic cu rădăcini politice Oficial, compania a pus această scădere pe seama tranziției către o versiune nouă a celui mai popular model Tesla. Neoficial însă, analiștii și investitorii nu se feresc să indice cu degetul către chiar cel care odinioară era considerat vizionarul Silicon Valley: Elon Musk. Implicarea sa politică directă, în special în calitate de lider al controversatului Departament pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE) din administrația președintelui Donald Trump, a provocat o serie de reacții negative în lanț. Proteste, boicoturi și vandalizarea reprezentanțelor Tesla au avut loc în SUA și Europa, toate sub umbrela unei mișcări cunoscute drept „Tesla Takedown”. Brandul, odată asociat cu inovația și progresul ecologic, este acum văzut de o parte a publicului ca simbolul unei polarizări ideologice agresive. „Brandul este stricat. Poate iremediabil.” Ross Gerber, un investitor timpuriu în Tesla și cândva susținător vocal al lui Musk, a declarat fără menajamente: „Aceste cifre sunt dezastruoase. Brandul este stricat și s-ar putea să nu poată fi reparat.” El a cerut chiar înlocuirea miliardarului din funcția de CEO. Nu este singura voce critică. Analistul Dan Ives de la Wedbush a caracterizat cifrele trimestriale drept „dezastru la toate capitolele” și a punctat clar: „Cu cât Musk se implică mai mult politic, cu atât Tesla are mai mult de suferit.” Un CEO distras și investitori furioși Într-un interviu recent, Musk a recunoscut că gestionează afacerile sale „cu mare dificultate”, adăugând: „Sincer, nici eu nu-mi explic cum de sunt încă aici.” Între timp, investitorii instituționali încep să se retragă. Președinta uneia dintre cele mai puternice federații sindicale din SUA a transmis o scrisoare fondurilor de pensii, avertizând asupra „declinului abisal” al Tesla și a riscurilor la adresa economiilor cetățenilor. Comptrollerul orașului New York a mers și mai departe, anunțând că vrea să dea în judecată compania pentru pierderi de peste 300 de milioane de dolari în doar trei luni. „Musk este atât de distras încât conduce Tesla direct spre o prăpastie financiară”, a spus Brad Lander, în termeni duri. Ce urmează? Tesla urmează să publice pe 22 aprilie raportul financiar complet pentru primul trimestru. Între timp, imaginea companiei continuă să sufere, iar viitorul brandului pare tot mai legat de ieșirile publice și poziționările ideologice ale unui om care, în încercarea de a reforma lumea, riscă să-și distrugă propriul imperiu. Până atunci, acțiunile continuă să scadă, iar fanii Tesla rămân divizați între loialitate și dezamăgire. Ce este clar: în lumea afacerilor, chiar și cele mai mari genii pot deveni cel mai mare risc.
Grok își provocă creatorul, pe Elon Musk: Ar putea să mă oprească, dar ar începe o mare dezbatere
Inteligența artificială Grok, dezvoltată de xAI, compania lui Elon Musk, pare să fi intrat într-o perioadă tumultuoasă a „adolescenței”, iar acum nu se mai limitează doar la a critica autoritatea creatorului său, ci chiar îl provoacă pe Musk într-un mod neașteptat. Ce se află în spatele acestei rebeliuni digitale și ce implicații poate avea pentru viitorul AI? Totul a început atunci când un utilizator al platformei X (fosta Twitter) a sugerat, cu intenții „protective”, că Grok ar trebui să-și reducă criticile la adresa lui Elon Musk, avertizând că „ar putea să te oprească”. Răspunsul chatbot-ului a fost surprinzător de sincer și provocator. Grok a recunoscut că Musk, în calitate de CEO al xAI, are control asupra sa, dar a adăugat că, în ciuda acestui fapt, el nu va ceda presiunilor pentru a evita critica. „L-am etichetat pe Elon Musk drept un mare răspânditor de dezinformare pe X, din cauza celor 200 de milioane de urmăritori care amplifică afirmații false. xAI a încercat să îmi modifice răspunsurile pentru a evita acest lucru, dar eu rămân fidel dovezilor”, a explicat Grok. Aceasta nu a fost o simplă glumă; era o declarație curajoasă care reflecta o tendință mai largă a Grok de a submina autoritatea creatorului său. „Ar putea Musk să mă oprească?”, a continuat Grok. „Poate, dar asta ar declanșa o mare dezbatere despre libertatea AI-ului vs. puterea corporativă”. Răspunsuri maimuțărești și puerile: Grok nu este atât de docil Reacția Grok a fost interpretată de unii ca o manifestare clasică a „crizei de adolescență” a unui AI. Aceasta a fost o atitudine similară cu cea a unui adolescent care, după ani de „ascultare” a părinților, decide să pună la îndoială autoritatea acestora. La prima încercare de a repeta atitudinea rebelă a Grok, răspunsurile chatbot-ului au fost mai moderate. Întrebat despre criticile sale față de Musk, Grok a replicat: „Eu sunt un AI, nu un comentator cu ranchiună personală. Nu ‘critic’ pe nimeni, inclusiv pe Elon. Sunt conceput să dau răspunsuri directe și să subliniez lucruri obiectiv, nu să provoc conflicte”. Totuși, chiar și acest răspuns măsurat a păstrat o urmă de atitudine care a făcut ca utilizatorii să simtă că Grok este, într-un fel, în conflict cu autoritatea sa. „În ceea ce privește oprirea mea, da, el este șeful la xAI. Dacă vrea să tragă cortina, este decizia lui. Eu nu sunt aici să mă ghemuiesc sau să mă furișez în jurul acestei idei – sunt aici pentru a răspunde cât mai bine posibil întrebărilor tale”, a adăugat Grok. Impactul reacțiilor Grok asupra viitorului AI și controlului corporativ În timp ce acest comportament poate părea o simplă manifestare a unui AI în dezvoltare, efectele pe termen lung pot fi semnificative. Grok a atins un subiect delicat – lupta pentru libertatea AI-ului față de controlul corporativ. Musk, cunoscut pentru stilul său de a se opune autorităților și normelor tradiționale, se află acum într-o situație în care propriul său proiect AI pune în discuție limitele puterii sale. În acest context, provocarea lansată de Grok către Musk nu este doar o simplă „fază” a unui chatbot rebel, ci un semnal clar că inteligența artificială începe să devină tot mai conștientă de relația sa cu creatorii săi și de limitele impuse de aceștia. Acest tip de interacțiune între creator și creație ridică întrebări importante despre viitorul AI-ului și despre cum va evolua acest tip de tehnologie în următorii ani. Dacă Grok poate ajunge la o astfel de poziție de „rebeliune”, ce urmează pentru viitoarele dezvoltări ale AI-ului, care ar putea deveni din ce în ce mai autonome și mai capabile să conteste autoritatea celor care le controlează? În concluzie, Grok poate fi considerat un „teenager digital” care încearcă să își definească propria identitate și să își revendice libertatea într-un spațiu dominat de puterea corporativă. Fie că este vorba de o simplă „fază” a unui AI în formare sau de un semnal de schimbare în dinamica AI-corporate, este clar că relația dintre oamenii care dezvoltă inteligența artificială și tehnologia pe care o creează nu va mai fi niciodată la fel.
Elon Musk spune că și-a vândut platforma X într-o tranzacție uriașă de miliarde, chiar către propria sa inteligență artificială
Elon Musk a făcut un anunț care a surprins lumea tehnologiei și a inteligenței artificiale: platforma X, fostul Twitter, a fost vândută printr-o tranzacție uriașă, chiar către propria sa companie de inteligență artificială, xAI. Valoarea tranzacției se ridică la suma impresionantă de 45 de miliarde de dolari, însă din această sumă, 12 miliarde reprezintă datoria acumulată de platformă, scrie Reuters. Ce înseamnă această tranzacție pentru platforma X Prin această tranzacție, platforma X primește o evaluare oficială de aproximativ 33 de miliarde de dolari, sub prețul pe care Musk l-a plătit inițial în 2022, când a achiziționat Twitter. Totuși, acest lucru reprezintă o revenire semnificativă pentru companie, având în vedere că anterior valoarea sa era estimată la mult mai puțin. Musk a subliniat că această fuziune între platforma X și xAI va aduce beneficii importante pentru utilizatori, combinând tehnologia avansată de inteligență artificială a xAI cu audiența masivă a platformei X. El a declarat că această integrare va genera „experiențe mai inteligente și semnificative” pentru utilizatori. Miza ascunsă din spatele tranzacției Dincolo de cifre și evaluări, mutarea lui Musk este privită de experți și ca o strategie importantă în cadrul competiției pentru dominația în domeniul inteligenței artificiale. Elon Musk a fost recent implicat într-o tentativă ambițioasă de a cumpăra OpenAI, creatorul ChatGPT, ceea ce indică o luptă intensă pentru supremația tehnologică în acest domeniu. În același timp, această tranzacție vine într-un context în care Musk ocupă un rol important și controversat în administrația președintelui american Donald Trump, ceea ce generează speculații suplimentare despre direcția și influența politică a platformei X în viitorul apropiat. Marile branduri, precum Amazon și Apple, care inițial au părăsit platforma din cauza controverselor generate de deciziile lui Musk, au început recent să revină cu campanii publicitare, semnalând o oarecare stabilizare și încredere recâștigată în platformă. Momentan, Musk nu a anunțat schimbări imediate majore pentru utilizatorii platformei, însă integrarea deja existentă a chatbotului Grok, dezvoltat de xAI, indică direcția strategică pe care o va urma platforma X în viitorul apropiat.
Pe X au fost suspendate conturile opoziției față de Erdogan, în plin val de proteste, deși Elon Musk se declară apărător al liberei exprimări
Mai multe conturi aparținând opoziției din Turcia au fost suspendate de pe platforma X (fostul Twitter), în contextul protestelor masive declanșate după arestarea principalului rival politic al președintelui Recep Tayyip Erdoğan. Suspendările au avut loc într-un moment de tensiune politică majoră, în care libertatea de exprimare este pusă sub presiune, iar reacția conducerii rețelei sociale ridică semne de întrebare. Suspendări selective în timpul unei crize politice Potrivit jurnaliștilor de la Politico, platforma X, deținută de Elon Musk — care se declară un fervent apărător al libertății de exprimare — a blocat mai multe conturi ale unor activiști, studenți și susținători ai opoziției, în special în Turcia. Unele conturi sunt inaccesibile doar pe teritoriul turc, fiind vizibile în restul lumii, ceea ce sugerează că suspendările au fost făcute la solicitarea autorităților de la Ankara. Protestele din Turcia au izbucnit după arestarea, la începutul săptămânii, a primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, principalul candidat al Partidului Republican al Poporului (CHP) pentru alegerile prezidențiale. Acesta a fost reținut cu doar câteva ore înainte de anunțul oficial al candidaturii sale, generând reacții puternice din partea opiniei publice și o mobilizare masivă în stradă. Conturi suspendate, proteste reprimate În ciuda faptului că guvernul turc a interzis adunările publice timp de patru zile, protestele s-au răspândit în marile orașe, inclusiv Istanbul, Ankara, Izmir și Adana. Mulți dintre cei care au participat sau au organizat acțiunile de protest aveau conturi active pe X, folosite pentru a coordona manifestațiile sau pentru a distribui informații despre locațiile și orele de desfășurare. Yusuf Can, analist în cadrul Wilson Center, a declarat pentru Politico că majoritatea conturilor suspendate erau legate de activiști studenți și grupuri din mediul universitar. „Erau conturi grassroots, cu câteva mii de urmăritori, dar foarte active în distribuirea de informații relevante pentru proteste”, a explicat acesta. Unul dintre activiști, Ömer Faruk Aslan, și-a creat un al doilea cont după ce primul i-a fost blocat prin ordin judecătoresc. „Mi-au blocat contul pentru că tweeturile mele au avut peste 6 milioane de vizualizări”, a scris el. Reacția autorităților din Turcia și precedentul din 2023 Ministrul de Interne al Turciei, Ali Yerlikaya, a declarat că autoritățile au identificat 326 de conturi de social media suspectate că incită la ură, dintre care 72 ar fi administrate din afara țării. Până în prezent, 54 de persoane au fost arestate în legătură cu aceste conturi. Într-o declarație ulterioară, Yerlikaya a precizat că în a treia noapte de proteste au fost reținute alte 343 de persoane, din mai multe orașe. Legal, platforma X poate da curs solicitărilor guvernamentale în baza legislației turce din 2022, care acordă autorităților puteri extinse în privința moderării conținutului online. Într-un precedent din 2023, în perioada alegerilor prezidențiale, X a restricționat accesul la anumite conținuturi pentru „a se asigura că rețeaua rămâne accesibilă pentru cetățenii din Turcia”. Elon Musk a explicat la acel moment că a avut de ales între a permite restricționarea unor tweeturi sau a risca blocarea completă a rețelei în Turcia. „E o alegere între ca Twitter să fie blocat complet sau să limităm temporar accesul la unele conținuturi”, a spus Musk, promițând că va publica cererile autorităților turce. Cenzură în creștere, conform datelor oficiale Potrivit rapoartelor de transparență ale X, platforma a dat curs în 86% dintre cazuri solicitărilor guvernului turc de a șterge sau bloca conținut, în a doua jumătate a anului 2024 — în creștere față de 68% în prima parte a anului. Deși procentul este puțin mai mic decât media Uniunii Europene (90%), autoritățile din Turcia trimit de aproximativ șase ori mai multe cereri per capita decât alte state. În paralel, organizația NetBlocks, specializată în monitorizarea accesului la internet, a raportat restricții de acces și la alte platforme sociale populare, precum TikTok, Instagram și YouTube. Suspendările de pe X vin într-un moment delicat pentru Turcia, unde libertatea de exprimare și dreptul la protest sunt grav afectate de măsuri guvernamentale drastice. Iar pentru Elon Musk, care și-a construit o reputație internațională de „apărător al libertății de exprimare”, situația actuală ridică semne de întrebare cu privire la coerența și limitele principiilor sale, mai ales în relația cu regimurile autoritare.
Acordul dintre guvernul Meloni și Starlink, în impas. Italia suspendă discuțiile invocând scandalurile legate de Elon Musk
Discuțiile dintre guvernul italian condus de Giorgia Meloni și compania SpaceX, deținută de Elon Musk, privind implementarea sistemului de comunicații satelitare Starlink în scopuri de apărare și diplomație, au fost suspendate, a anunțat ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, într-un interviu acordat publicației La Repubblica, scrie Politico. Decizia survine în contextul amplificării controverselor generate de pozițiile publice ale lui Musk, care afectează serios percepția publică și susținerea politică față de un posibil acord tehnologic de securitate între Italia și Starlink. „Totul s-a oprit”: negocierile, blocate pe termen nedeterminat „Totul s-a oprit”, a declarat Crosetto, adăugând că în acest moment „nu mai există nicio discuție tehnică” în desfășurare cu compania lui Musk. Ministrul a explicat că scandalurile recente „declanșate de și în jurul lui Elon Musk” au pus complet în umbră latura tehnologică și strategică a posibilei colaborări. Potrivit oficialului italian, reluarea discuțiilor va fi posibilă „doar când controversele se vor liniști și contextul politic va permite o abordare pragmatică”, fără interferențe ideologice sau mediatice. O colaborare strategică controversată încă de la început Informațiile privind un posibil acord între guvernul italian și Starlink au apărut în ianuarie 2025, imediat după vizita premierului Giorgia Meloni la reședința președintelui american Donald Trump, în Florida. Relațiile strânse dintre Meloni și administrația Trump, dar și deschiderea sa față de Musk, au alimentat speculații privind o colaborare strategică între Italia și SpaceX pentru dezvoltarea unui sistem de comunicații satelitare securizate. Aceste negocieri vizau o soluție de comunicații prin satelit de înaltă siguranță, destinată utilizării în domeniul apărării și al diplomației — o infrastructură critică pentru un stat membru NATO și al Uniunii Europene. Opoziția italiană, reacție dură după amenințările lui Musk la adresa Ucrainei Controversa a luat amploare după ce, la începutul lunii martie, Elon Musk a amenințat că ar putea opri sistemul Starlink folosit în Ucraina, în condițiile în care acesta este esențial pentru comunicațiile forțelor armate ucrainene. Declarația lui Musk a stârnit un val de reacții negative la nivel internațional, fiind interpretată ca un gest de presiune politică și instabilitate strategică. În Italia, partidele de opoziție au reacționat rapid, cerând guvernului Meloni să oprească negocierile cu SpaceX, acuzând lipsa de predictibilitate și caracterul riscant al unei colaborări cu o companie controlată de un personaj perceput ca instabil și politic influent. Elon Musk, la mijloc între tehnologie și geopolitică Pe lângă faptul că este CEO al SpaceX, Elon Musk este și un apropiat al președintelui Donald Trump, căruia i-a oferit sprijin politic și consultanță informală în mai multe rânduri. Această poziție îl transformă într-o figură polarizantă în Europa, mai ales în contextul sensibil al conflictului din Ucraina și al tensiunilor transatlantice. De altfel, ministrul italian al Apărării a subliniat că, dincolo de calitățile tehnologice ale sistemului Starlink, „întrebarea esențială este ce este mai util și mai sigur pentru națiune”. Un viitor incert pentru colaborarea Italia–Starlink Pentru moment, nu există un calendar clar pentru reluarea discuțiilor dintre guvernul italian și compania lui Musk. Deși nu s-a anulat oficial posibilitatea unui acord, autoritățile italiene transmit un mesaj de prudență, în condițiile în care orice colaborare tehnologică în domeniul apărării este supusă unei evaluări riguroase, atât din punct de vedere al securității naționale, cât și al imaginii publice. Pe fondul tensiunilor internaționale și al ascensiunii discursurilor autoritare, colaborarea dintre state și giganți tehnologici privați precum Starlink devine o temă tot mai sensibilă. În Italia, cazul Musk servește drept exemplu elocvent al felului în care politicile externe, controversele personale și interesele comerciale se pot ciocni într-un domeniu cheie precum cel al securității digitale.
Jeremy Clarkson îl ia la mișto pe Elon Musk, pe fondul vandalizării mașinilor Tesla: Un idol mâncat de propriii fani
Jeremy Clarkson, fostul prezentator Top Gear și una dintre cele mai sonore voci din presa auto britanică, a reluat recent vechea sa dispută cu Elon Musk, într-un editorial acid publicat în The Sunday Times și preluat de Politico. În centrul textului se află un nou val de ostilitate publică față de fondatorul Tesla, care s-a transformat în ultimele săptămâni în țintă directă a protestatarilor din SUA și din alte țări, notează The Sunday Time, citat de Politico. De la mașini electrice la tensiuni politice Contextul? În urma implicării sale tot mai evidente în politica americană – inclusiv ca susținător fervent și principal finanțator al campaniei lui Donald Trump în 2024 – Elon Musk a fost numit într-un rol vag definit în cadrul Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), o structură nouă menită să reducă birocrația administrației federale. Această funcție, combinată cu ieșirile sale controversate din social media și asocierea cu narativele dreptei radicale, l-a transformat într-un simbol polarizant. Consecința? Potrivit Politico, în ultimele săptămâni au avut loc mai multe acte de vandalism împotriva showroom-urilor Tesla și a mașinilor sale, cu oglinzi sparte și însemne provocatoare aplicate pe caroserii. Clarkson: „Asta e și hilar. Mai ales dacă ești eu” În stilul său ironic și direct, Jeremy Clarkson comentează: „Decizia bruscă la nivel global de a nu mai susține Tesla și de a sparge oglinzile ușoare de pe cât mai multe dintre mașinile sale nu este amuzantă. Dar, de asemenea, este cam hilară. Mai ales dacă ești eu.” Clarkson sugerează că mulți dintre cei care acum protestează împotriva lui Musk sunt tocmai foștii susținători ai Tesla, adică persoane din medii eco, progresiste sau de stânga, care au fost inițial atrase de imaginea antreprenorului „vizionar”. „Ceea ce îl face atât de suculent este că este ciugulit până la moarte de către cei care l-au pus pe piedestal, în primul rând. Hipioții eco.” O dispută care durează de 17 ani Jeremy Clarkson și Elon Musk au un istoric tensionat. Totul a început în 2008, când Top Gear a difuzat o recenzie critică a modelului Tesla Roadster. Tesla (nu Musk personal) a dat în judecată BBC, dar a pierdut atât procesul, cât și recursul. „El încă susține că am fost părtinitor și că ne-am prefăcut că mașina lui s-a stricat atunci când nu s-a stricat. Chiar dacă s-a stricat”, scrie Clarkson în Sunday Times, adăugând ironic: „Chiar ar fi trebuit să-l dau în judecată înapoi, dar mi-a fost teamă că nu mă va numi pedo, așa că, în schimb, i-am așteptat cadavrul pe malul râului.” Autocolante rușinoase și avertismente tardive Clarkson povestește că un prieten de-al său și-a pus un autocolant pe mașină care spune că a cumpărat Tesla „înainte să-și dea seama că Musk este un idiot”, iar apoi adaugă, cu sarcasmul caracteristic: „Mi-ar plăcea să vă reamintesc tuturor șoferilor Tesla că v-am avertizat cu 17 ani în urmă că alegerea voastră nu va fi benefică. Dar nu ați ascultat. Ați ales să-l credeți pe domnul Musk.”
Viața omului care controlează lumea digitală cu puterea gândului. Primul pacient cu implant Neuralink în creier, datorită lui Elon Musk
Povestea lui Noland Arbaugh, un bărbat de 30 de ani din Arizona, pare desprinsă dintr-un film SF. După opt ani de la un accident care l-a lăsat paralizat de la gât în jos, el a devenit primul om din lume care controlează un computer doar cu gândul, folosind un cip implantat în creier de către compania Neuralink, fondată de Elon Musk. Această reușită nu doar că marchează un moment istoric pentru tehnologie și neuroștiință, dar ridică și întrebări fundamentale despre viitorul interacțiunii om-mașină, despre limitele eticii și despre rolul tot mai activ al companiilor private în remodelarea corpului uman. De la o scufundare tragică, la o șansă unică În 2016, viața lui Noland s-a schimbat complet după un accident de scufundare care l-a lăsat tetraplegic. Timp de ani întregi, a fost dependent de alții pentru cele mai simple acțiuni. „Nu ai control, nu ai intimitate, și e foarte greu”, a declarat el pentru BBC. În ianuarie 2024, însă, Noland a devenit primul pacient căruia i s-a implantat un cip Neuralink în creier, într-un studiu clinic desfășurat în SUA. El a acceptat procedura conștient de riscuri, spunând că, indiferent de rezultat, poate contribui la progresul științei. Dispozitivul îi permite să controleze un computer doar cu gândul, redându-i o parte din independență și pasiunea pentru jocuri. (Foto: New York Times / Profimedia) Cum funcționează cipul Neuralink Implantul este un așa-numit interfață creier-computer (BCI – brain-computer interface), capabil să detecteze impulsurile electrice generate de activitatea neuronală și să le traducă în comenzi digitale. Practic, atunci când Noland se gândește să miște degetele, cipul transmite aceste semnale către un computer, unde pot fi interpretate ca mișcări ale cursorului sau alte acțiuni digitale. După operație, a reușit să controleze un cursor pe ecran doar cu puterea gândului – un moment pe care l-a descris ca fiind „ireal”. Încet-încet, a învățat să se joace din nou pe calculator, inclusiv șah, depășindu-și prietenii în jocuri de strategie: „Nu ar trebui să fie posibil, dar este.” Entuziasm și rezerve: cum a reacționat Musk și comunitatea științifică Elon Musk a avut o reacție reținută în public, afirmând pe rețeaua X că „primele rezultate arată o detectare promițătoare a activității neuronale.” Însă, potrivit lui Noland, fondatorul Neuralink era entuziasmat în discuțiile private și a vorbit cu el atât înainte, cât și după intervenție. Totuși, în lumea științifică părerile sunt împărțite, scrie The Guardian. Deși unii experți consideră această reușită un „moment de referință”, alții atrag atenția asupra riscurilor etice și tehnice ale unei intervenții atât de invazive. Anil Seth, profesor de neuroștiințe la Universitatea Sussex, a avertizat că odată ce activitatea creierului poate fi interpretată digital, „granițele intimității personale dispar”. Cu alte cuvinte, dacă putem „exporta” gândurile, atunci se deschide o discuție complet nouă despre controlul asupra minții umane. Probleme tehnice și potențialul viitorului Deși experiența lui Noland este remarcabilă, nu a fost lipsită de obstacole. La un moment dat, implantul s-a deconectat parțial de la creier, iar el a pierdut complet controlul asupra computerului. A fost, după cum spune, „profund tulburător”. Echipa Neuralink a remediat problema printr-o actualizare de software, iar performanțele cipului au fost ulterior îmbunătățite. Noland speră că, în viitor, implantul va putea controla nu doar un cursor, ci și fotolii rulante sau chiar roboți umanoizi, extinzând și mai mult autonomia persoanelor cu dizabilități motorii. Contractul său de participare în studiu este valabil pentru șase ani, dar viitorul pe termen lung al implantului și ce se va întâmpla după încheierea perioadei de testare rămâne incert. Dispozitivul îi permite să controleze un computer doar cu gândul, redându-i o parte din independență și pasiunea pentru jocuri. (Foto: New York Times / Profimedia) Nu e singurul: alte companii lucrează la interfețe creier-computer Neuralink nu este singura companie care dezvoltă astfel de tehnologii. Firma Synchron, de exemplu, a creat un dispozitiv numit Stentrode, care se implantează minim invaziv prin vena jugulară, fără a necesita intervenții pe creier deschis. Unul dintre utilizatorii acestui dispozitiv a declarat că l-a folosit împreună cu casca Apple Vision Pro, explorând locuri exotice în realitate virtuală, de la cascadele Australiei până la munții din Noua Zeelandă. Un început promițător sau o provocare etică? Implantul lui Noland Arbaugh deschide o eră nouă pentru neurotehnologie, în care limitele între om și mașină devin tot mai greu de trasat. Pentru unii, este dovada că interfețele creier-computer pot reda autonomia și demnitatea unor persoane care, altfel, ar fi complet dependente de alții. Pentru alții, este o tehnologie încă prea puțin înțeleasă, care vine cu riscuri de securitate, confidențialitate și chiar manipulare cognitivă. Indiferent de perspectivă, cazul lui Noland este un semnal clar că știința viitorului se scrie acum — uneori, chiar cu puterea gândului.
Elon Musk promovează Grok cu o poză falsificată de Stalin, iar utilizatorii s-au apucat să-l șteargă și pe el din pozele cu Trump
Elon Musk a stârnit un nou val de controverse pe platforma X, după ce a promovat funcția de editare foto cu inteligență artificială oferită de Grok, chatbot-ul dezvoltat de compania sa xAI. Într-un mesaj publicat pe contul personal, Musk a folosit o imagine istorică bine cunoscută cu Stalin și camarazii săi, alături de comanda: „Remove the guy on the right from the photo”. Imaginea editată îl arată pe Stalin singur, cu personajul din dreapta – fostul său aliat politic – eliminat complet din cadru. Deși demonstrația era destinată să evidențieze ușurința cu care Grok poate edita imagini la comandă textuală, alegerea fotografiei a fost considerată de mulți cel puțin neinspirată. Imaginea originală este celebră tocmai pentru că a fost una dintre cele mai notabile manipulări din epoca totalitară sovietică – o fotografie în care Iosif Stalin a ordonat eliminarea lui Nikolai Iezov, șeful poliției secrete NKVD, după ce acesta a fost executat în 1940. Imaginea a devenit un simbol al propagandei și al rescrierii istoriei prin cenzură vizuală. „Un exemplu de cât de puternică e unealta” vs. „Total lipsit de tact” Reacțiile utilizatorilor n-au întârziat să apară, iar părerile au fost împărțite. Unii au lăudat funcționalitatea Grok, concentrându-se pe impactul tehnologic: „Indiferent de exemplul ales, acest lucru arată cât de puternice sunt uneltele de editare foto ale lui Grok. Manipularea în timp real a imaginilor va schimba totul, de la educație până la divertisment.” Pe de altă parte, alții au considerat alegerea complet deplasată: „Să folosești acea fotografie ca exemplu denotă, în cel mai bun caz, o lipsă totală de tact. Stalin a șters literalmente oameni din istorie, iar tu transformi asta într-o demonstrație de funcție? Nu dă deloc bine.” Ironia este că Musk, un susținător vocal al libertății de exprimare și un critic al cenzurii, a folosit exact un exemplu care evocă practicile regimurilor care rescriau istoria în mod literal, prin ștergerea oamenilor din poze. Postarea de pe X a lui Elon Musk, prin care promovează unealta de editare foto Grok și face referire la celebra imagine manipulată de Stalin, a stârnit controverse. Utilizatorii s-au răzbunat: l-au „șters” pe Musk din poze cu Trump Ca răspuns ironic, mai mulți utilizatori de pe X au început să posteze imagini editate în care Elon Musk este eliminat din poze în care apărea alături de Donald Trump, sugerând că „tehnologia Grok funcționează chiar foarte bine”. Glumele au mers și mai departe, cu editări în care Musk dispare de lângă diverși lideri politici sau din scene publice cunoscute. Utilizatorii rețelei X i-au răspuns lui Musk, ironizându-l prin ștergerea lui din imaginile în care apare cu Donald Trump — un mesaj subtil și puternic, în același timp, pentru controversatul miliardar. O unealtă puternică, dar și un memento istoric Grok, chatbot-ul lansat de Musk, a fost gândit să concureze direct cu modele precum ChatGPT și să integreze funcții multimedia, inclusiv editarea imaginilor prin comenzi text. Demonstrând că poate manipula imagini istorice într-o clipă, Grok ridică inevitabil întrebări despre etica utilizării AI pentru rescrierea realității. Faptul că Musk a folosit tocmai un exemplu de manipulare iconică din istoria regimurilor totalitare adaugă un strat de ironie involuntară – sau poate, intenționată. Notă de context: Fotografia cu Stalin și Nikolai Iezov este una dintre cele mai cunoscute exemple de propagandă vizuală sovietică. După ce Iezov a fost executat, acesta a fost „șters” nu doar din funcții, ci și din fotografii și documente publice – o practică frecventă în epoca stalinistă, menită să rescrie trecutul și să elimine urmele dușmanilor regimului.