Prețioșii roboți Optimus servesc floricele la primul restaurant al lui Elon Musk. Ce mănânci la Tesla Diner
Într-un decor care pare desprins dintr-un film SF cu accente din anii ’50, Elon Musk a lansat oficial Tesla Diner, un restaurant „retro-futurist” deschis non-stop în inima Hollywoodului, pe celebrul Santa Monica Boulevard. Încă de la ora 4:20 p.m. — ora aleasă simbolic de Musk, în stilul său caracteristic — sute de curioși și fani ai brandului Tesla au făcut coadă pentru a experimenta o combinație unică de mâncare, tehnologie și divertisment. 🚨BREAKING: TESLA’S OPTIMUS ROBOT SERVING POPCORN AT THE COMPANY’S NEW DINER AND SUPERCHARGER! $TSLA https://t.co/g3Bq0MgjPC pic.twitter.com/SqCtqtFx5u — Tesla Archive (@tesla_archive) July 19, 2025 Un fast food din viitor, construit cu nostalgie Atmosfera? Una ieșită din tipare: la intrare, clienții au fost întâmpinați de roboții umanoizi Optimus, creați de Tesla, care ofereau popcorn și zâmbeau subtil în timp ce brațele lor mecanizate manevrau cutii tematice cu sigla Cybertruck. De altfel, chiar recipientele în care era servită mâncarea — inclusiv cartoanele pentru cartofi prăjiți sau cupele pentru băuturi — purtau amprenta inconfundabilă a esteticii Tesla: linii dure, crom metalizat și logo-ul fulger emblematic. Musk a subliniat că Tesla Diner nu se adresează doar proprietarilor de vehicule Tesla, ci tuturor celor care își doresc o „experiență distractivă” într-un loc neobișnuit. Cu 80 de stații de încărcare Supercharger V4, două ecrane uriașe de proiecție pentru filme și posibilitatea de a comanda direct din aplicația Tesla Diner, localul promite o doză generoasă de spectacol urban cu gust de nostalgie americană. Optimus servește masa, iar meniul e un omagiu adus clasicelor americane Chiar dacă decorul amintește de o realitate alternativă unde Cybertruck-urile sunt la ordinea zilei, meniul rămâne ancorat în gusturile tradiționale ale clienților americani. Printre cele mai populare opțiuni se numără clasicul Tesla Burger, sandvișul Diner Club și celebra combinație sudistă de fried chicken and waffles. Toate preparatele folosesc ingrediente locale, într-o încercare de a îmbina sustenabilitatea cu gustul autentic. Totuși, nu doar mâncarea atrage atenția. Tesla Diner este și un spațiu de testare pentru tehnologia Optimus. În viitor, Musk speră ca acești roboți să devină din ce în ce mai autonomi, servind mâncare, curățând mesele și poate chiar interacționând pe baza comenzilor vocale. Lansarea acestui restaurant poate fi privită și ca un teaser pentru proiectele mai ambițioase ale companiei în zona de robotică și AI. Clienții pot alege să-și savureze comanda în mașină, cu acces la filme direct din ecranul Tesla, sau la mesele clasice din incintă, înconjurați de un decor care combină neonul nostalgic cu o estetică digitală de tip Blade Runner. Viitorul mesei rapide? Musk vrea să ducă Tesla Diner în toată lumea Musk a declarat că, dacă acest prim restaurant se dovedește a fi un succes, conceptul Tesla Diner va fi extins în marile orașe din lume, dar și pe rutele de lungă distanță, în apropierea stațiilor Supercharger. Această mișcare are sens: pe măsură ce rețeaua Tesla de încărcare se extinde, combinarea serviciilor de alimentare cu cele de dining ar putea transforma stațiile de încărcare în adevărate hub-uri sociale și gastronomice. Această lansare vine într-un context tensionat pentru Tesla, care în ultimele luni a suferit o scădere în vânzările de vehicule. Totodată, Musk a fost implicat în conflicte politice notabile, printre care o ruptură publică cu președintele Trump și un anunț provocator privind lansarea propriei formațiuni politice. În paralel, compania mizează tot mai mult pe viitorul robotaximetrelor autonome și pe dezvoltarea roboților Optimus, pe care Musk îi vede drept „viitorul muncii repetitive”. Tesla Diner pare astfel nu doar o investiție în food & leisure, ci și o vitrină futuristă a tehnologiilor ce vor fi implementate la scară largă în următorul deceniu. Rămâne de văzut dacă publicul larg va îmbrățișa acest concept îndrăzneț sau dacă va rămâne o atracție excentrică rezervată Hollywoodului. Cert e că, odată cu Tesla Diner, Elon Musk a reușit din nou să transforme o idee ieșită din comun într-un spectacol planetar — cu popcorn servit de roboți și burgeri în cutii Cybertruck. Cine ar fi crezut că viitorul are gust de fast food?
În ciuda faptului că valorează miliarde de dolari, Elon Musk spune că Neuralink este o afacere mică dezavantajată
Elon Musk, care se prezintă adesea drept un „războinic cultural” împotriva „virusului woke”, nu ezită să folosească programele de diversitate și incluziune (DEI) atunci când acestea pot avantaja afacerile sale. Neuralink, compania de implanturi cerebrale fondată de Musk și evaluată recent la 9 miliarde de dolari, s-a descris într-un document federal ca fiind o „mică afacere dezavantajată”, conform unei înregistrări depuse la Small Business Administration (SBA) din SUA, scrie Gizmodo. Ce se întâmplă, de fapt cu Neuralink, compania lui Elon Musk Conform site-ului SBA, o companie poate obține această calificare dacă este „deținută și controlată în proporție de cel puțin 51% de una sau mai multe persoane dezavantajate” și dacă respectă standardele de dimensiune ale agenției. Regulamentele federale definesc persoanele social dezavantajate ca fiind acelea care „au fost supuse prejudecăților rasiale, etnice sau culturale în societatea americană din cauza identității lor de grup”. De asemenea, pentru a fi considerate „economic dezavantajate”, persoanele respective nu pot avea o avere netă mai mare de 850.000 de dolari, cu excepția locuinței principale. Blogul MuskWatch, care monitorizează activitățile miliardarului, a descoperit că Neuralink a bifat această categorie pe un formular depus pe 24 aprilie 2025, ceea ce a ridicat suspiciuni că firma ar fi „falsificat documente federale”. Proprietatea exactă asupra Neuralink nu este publică, dar în 2019 Musk deținea pachetul majoritar, iar investițiile ulterioare au venit în principal din Silicon Valley, fără implicarea unor grupuri marginalizate. Situația stârnește controverse și ironii Elon Musk critică frecvent programele DEI și cei care solicită ajutor guvernamental, dar companiile sale, Tesla și SpaceX, au beneficiat în trecut de numeroase subvenții și contracte federale. Acum, Neuralink pare să caute avantaje fiscale sau contractuale pe baza unui statut destinat afacerilor conduse de persoane cu resurse limitate. Înființată în 2016, Neuralink promite să revoluționeze interfața creier-computer prin implanturi neuronale. În mai 2023, compania a primit aprobarea FDA pentru teste clinice pe oameni. Unul dintre primele cazuri prezentate public a fost al unui pacient paralizat care a reușit să controleze un joc video prin implantul cerebral. Înaintea studiilor pe oameni, Neuralink a testat tehnologia pe animale, ceea ce a generat critici severe și un proces intentat de o organizație de medici din cauza presupuselor abuzuri. Faptul că o firmă evaluată la miliarde se declară „mică și dezavantajată” ridică semne de întrebare despre etica și strategiile lui Musk. SBA nu a comentat încă asupra acestui caz, iar Neuralink nu a oferit detalii suplimentare despre cum ar îndeplini criteriile pentru un asemenea statut.
Elon Musk, prins trișând la fondurile pentru afaceri ale minorităților? Povestea stranie a unei bife greșite
Elon Musk nu este străin de controverse, dar de această dată pare că a trecut o linie roșie – și încă una pe care el însuși o desființa cu înverșunare în discursurile publice. Neuralink, compania sa futuristă de interfețe creier-computer, a fost prinsă în aprilie completând o declarație federală prin care se autodeclara „afacere mică defavorizată”. Aparent o simplă bifă într-un formular de pe platforma SAM.gov, această alegere nu e deloc banală. Titlul respectiv este destinat exclusiv firmelor deținute majoritar de persoane din medii rasiale sau etnice defavorizate — adică exact tipul de inițiativă DEI (diversitate, echitate și incluziune) pe care Musk o atacă frecvent. Ceea ce face ca totul să pară o farsă de proporții este faptul că, în perioada în care Neuralink se autodeclara eligibilă pentru astfel de beneficii, Elon Musk și administrația Trump lucrau împreună pentru a demonta protecțiile DEI la nivel federal. Așadar, în timp ce predica în piața publică împotriva „discriminării inverse” și numea inițiativele DEI „ilegale”, Musk – prin compania sa – încerca să obțină un avantaj tocmai pe baza acestor politici. Neuralink a negat ulterior că ar fi primit vreodată fonduri federale, susținând că bifarea s-a făcut „din greșeală”. Totuși, greșeala a fost semnată sub jurământ de directorul executiv Jared Birchall, ceea ce aduce riscuri legale serioase. Dacă acest gest va fi considerat intenționat sau doar o eroare birocratică, va decide probabil o instanță sau o investigație federală. Musk urăște DEI – dar doar când nu-l ajută Ironia situației e imposibil de ignorat. În ultimii ani, Elon Musk a fost una dintre cele mai vocale figuri din Silicon Valley împotriva politicilor de diversitate și incluziune. În numeroase postări pe X (fosta Twitter, deținută tot de el), a catalogat DEI drept „discriminatorie”, „rasistă” și „contrară meritocrației”. Într-unul dintre cele mai virale comentarii, Musk afirma că „DEI este echivalentul rasismului modern”. Și totuși, Neuralink – o companie evaluată recent la peste 9 miliarde de dolari – a completat un formular prin care se înscria într-un program conceput să sprijine antreprenori care au fost sistematic marginalizați. Potrivit reglementărilor SBA (Small Business Administration), o „afacere mică defavorizată” trebuie să fie deținută în proporție majoritară de persoane social sau economic defavorizate. Nu e greu de argumentat că Elon Musk, cel mai bogat om din lume și alb, nu se încadrează în această definiție. Chiar dacă Neuralink nu a beneficiat efectiv de fonduri, gestul în sine – și contextul în care s-a petrecut – ridică semne de întrebare serioase privind etica și credibilitatea companiei. Un semnal de alarmă despre dublul standard în tech Acest incident nu este doar un episod stânjenitor pentru Elon Musk, ci și un simptom al unei probleme mai ample din industria tech: dublul standard aplicat când vine vorba de accesarea fondurilor și a facilităților guvernamentale. Multe companii mari se folosesc de lacunele din legislație pentru a obține avantaje concepute inițial pentru actori mai mici sau defavorizați. Neuralink este o companie cu resurse enorme, în plină expansiune, care dezvoltă tehnologii ce ar putea revoluționa neuroștiința. A susține că este „defavorizată” – fie și accidental – este un act care subminează încrederea publicului și reduce șansele reale ale companiilor care chiar au nevoie de sprijin. Dincolo de posibilele repercusiuni legale, această situație evidențiază o ipocrizie pe care mulți au acuzat-o de ani de zile în cazul lui Musk: aceea că luptă împotriva sistemului doar atunci când nu îl poate exploata. Într-o lume în care accesul echitabil la oportunități este încă o provocare pentru mulți antreprenori din comunități marginalizate, astfel de „erori” devin nu doar problematice, ci profund ofensatoare.
Câți sateliți înconjoară Pământul. Cei mai mulți aparțin lui Musk și transformă spațiul într-un cimitir orbital în expansiune
Până nu demult, sateliții erau niște obiecte rare, sofisticate și menite să ne ajute să înțelegem mai bine planeta. Astăzi, în jurul Pământului gravitează aproape 12.000 de sateliți, dintre care o mare parte sunt deja inactivi sau riscă să se transforme în pericol pentru tot ce se mai lansează de la sol. Orbită după orbită, spațiul apropiat devine un adevărat cimitir de metal și plastic — unul în continuă expansiune, noteaza ILFScience. Potrivit Biroului pentru Afaceri Spațiale al Națiunilor Unite (UNOOSA), la data de 11 iunie 2025, nu mai puțin de 11.780 de sateliți se aflau pe orbita Pământului. Cei mai mulți se învârt în jurul planetei în așa-numita orbită joasă (LEO), adică la altitudini sub 2.000 de kilometri. Aproximativ 8.110 dintre ei sunt acolo, iar mai bine de 6.000 aparțin megaconstelației Starlink, proiectul companiei SpaceX, condusă de Elon Musk. Orbitele planetei, din ce în ce mai aglomerate LEO nu este singura zonă populată a spațiului apropiat. Există și orbita medie (MEO), folosită în special pentru sistemele de navigație globală (GPS, Galileo, GLONASS sau BeiDou), unde se află în prezent 199 de sateliți. Mai departe, la aproximativ 36.000 de kilometri deasupra ecuatorului, funcționează 552 de sateliți în orbita geostaționară (GEO), folosiți de regulă pentru comunicații și prognoze meteo. Problema este că, pe măsură ce tot mai multe dispozitive ajung în spațiu, șansele ca ele să se ciocnească sau să devină resturi necontrolabile cresc exponențial. Deja există aproape 3.000 de obiecte nefuncționale în orbită — sateliți stricați, componente rămase de la misiuni vechi sau fragmente provenite din ciocniri anterioare. Riscul sindromului Kessler: când haosul orbital scapă de sub control Fizicianul Donald Kessler a teoretizat în anii ’70 un scenariu sumbru: o coliziune majoră în spațiu poate produce o ploaie de resturi care, la rândul lor, vor lovi alți sateliți, creând o reacție în lanț. Acest „sindrom Kessler” este tot mai des invocat de specialiști, pe măsură ce numărul sateliților activi și inactivi crește amețitor. În prezent, SpaceX intenționează să ajungă la 12.000 de sateliți în rețeaua Starlink, iar planurile pe termen lung ar putea duce cifra până la 34.400 de sateliți. Deși aceste constelații oferă internet în zone greu accesibile, ele riscă să transforme spațiul într-un loc periculos pentru cercetare, astronomie și viitoarele lansări. Apariția și dezvoltarea megaconstelațiilor spațiale au și un alt efect: poluarea vizuală a cerului. Astronomii se plâng că observațiile lor sunt bruiate de sateliți care reflectă lumina soarelui, iar pasionații de cer înstelat spun că, în unele nopți, e mai ușor să vezi un satelit decât o stea.
Tesla e gata să dea marea lovitură. Ce va lansa Elon Musk
Presa internațională a aflat că Tesla, compania americană fondată de multimiliardarul Elon Musk (54 de ani), pregătește o nouă lovitură pe piața autoturismelor electrice. După ce în ultima perioadă s-a vehiculat că Tesla a avut dificultăți în materie de vânzări, Musk e gata să lanseze un autoturism care va schimba totul. Elon Musk e gata să lanseze o nouă mașină Tesla care va închide definitiv subiectul autonomiei Proiectul Tesla a luat viață în 2008, odată cu lansarea modelului Roadster, o mașină 100% electrică exclusivistă destinată mai degrabă celor foarte potenți financiar decât publicului de masă. Însă, în 2012, Elons Musk a scos pe piață Tesla Model S și lucrurile au început să meargă într-o cu totul altă direcție. Mașinile electrice produse de compania americană au început să devină tot mai accesibile, însă cu toate acestea, două probleme au continuat să supere: prețul, care a rămas destul de piperat, chiar dacă a scăzut bine sub 100.000 de euro, și autonomia. Spre exemplu, Tesla Roadster a avut o autonomie declarată de sub 400 de kilometri cu bateriile pline, în timp ce Tesla Model S a depășit sensibil borna menționată. Ulterior, avansurile tehnologice au permis societății Tesla să ofere autonomii mai bune pe Model 3, Model X, Model Y sau chiar Cybertruck, însă pentru cei mai mulți dintre interesați, subiectul a rămas unul sensibil. Și cum în ultimul timp Tesla a înregistrat o scădere a vânzărilor, mai ales pe piața electricelor din Europa, Elon Musk s-a gândit să vină cu o nouă revoluție. Aparent, miliardarul Musk a lăsat în urmă controversele iscate de Cybertruck și se pregătește să lanseze un nou Model 3, exemplar care este destinat în principal maselor. Potrivit publicației de specialitate Electrek.co, e vorba despre un Model 3+, care va închide definitiv subiectul autonomiei, deoarece va asigura o rulare, cu o singură încărcare, de până la 800 de kilometri. Practic, din acest punct aproape că nu vor mai exista diferențe între mașinile pe combustie și cele electrice atunci când vine vorba despre autonomie, detaliu care i-a deranjat pe atât de mulți pasionați. Baterii mai eficiente Sursa citată mai sus susține că dimensiunile Tesla Model 3+ vor rămâne similare precedentului Model 3, deoarece s-a umblat doar la capitolul baterii. Dimensiunile și greutatea sunt aceleași, datorită bateriilor cu densitate energetică mai mare. Noul Model 3+ va avea o autonomie de peste 800 kilometri. Era o actualizare extrem de necesară, deoarece mulți dintre cumpărători s-au orientat către variante din China, cum ar fi Xiaomi SU7, care oferă o autonomie de până la 830 de kilometri”, se mai arată pe Electrek.co. Avantajele unui astfel de salt sunt multiple, adaugă specialiștii de la sursa citată. Așa cum am precizat deja, niciun potențial cumpărător nu va mai fi influențat de detaliul autonomiei atunci când va dori să cumpere o Tesla, deoarece aproape nimeni nu conduce 800 de kilometri fără pauză. Totodată, autonomia mărită va scădea timpul de încărcare, astfel că umplerea bateriilor cu 30% din capacitatea totală s-ar putea realiza în aproximativ 4 minute. Rezultatul? O capacitate de 30% în cazul de față s-ar traduce în peste 200 de kilometri parcurși. În plus, este cunoscut faptul că bateriile se degradează în timp. Însă chiar și peste mulți ani, când capacitatea bateriilor va scădea la 50%, mașina tot va avea o autonomie de aproximativ 400 de kilometri, informează sursa citată. Antonio, Toni pentru prieteni, îmbină foarte bine sportul cu „mondenul”. Nu are legătură de rudenie cu jucătorul care e campion alături de CFR Cluj, Andrei Burcă, e doar o coincidență de nume. Scrie despre fotbal și alte sporturi fără nicio problemă, fiind un mare fan al celor de … citește mai mult
SUA dau 200 de milioane de dolari pe Grok, AI-ul lui Elon Musk care a lăudat naziștii și repetă teoriile conspirației
Două sute de milioane de dolari vor ajunge direct în conturile start-up-ului lui Elon Musk, xAI, pentru a furniza controversatul chatbot Grok administrației americane. În ciuda numeroaselor scandaluri generate de AI-ul lui Musk – de la răspândirea teoriilor conspiraționiste la comentarii rasiste și antisemitism – Departamentul Apărării a anunțat oficial că a semnat un contract de colaborare cu compania, notează Reuters. Programul, intitulat „Grok for Government”, urmărește digitalizarea și eficientizarea instituțiilor guvernamentale în era Trump 2.0, o prioritate asumată de noul executiv încă de la începutul mandatului. Anunțul a fost făcut luni, 14 iulie, chiar de compania lui Musk, într-un moment în care relațiile dintre el și președintele american sunt departe de perioada de apropiere din campania electorală. Grok a fost deja acuzat că propagă ură și dezinformare Dincolo de dimensiunea politică a parteneriatului, alegerea Grok ridică numeroase semne de întrebare. AI-ul dezvoltat de xAI a fost ținta criticilor în repetate rânduri pentru răspunsurile sale complet inadecvate. În ultima săptămână, de exemplu, Grok a fost surprins lăudându-l pe Adolf Hitler, acuzând „stereotipurile anti-albi” de pe platforma X (deținută tot de Musk) și vorbind despre „reprezentarea disproporționată a evreilor în industria de film de la Hollywood”. Compania xAI a reacționat rapid, cerând scuze publice și anunțând că a modificat prompturile care ar fi dus la aceste derapaje. Totuși, mai mulți experți în inteligență artificială și etică digitală și-au exprimat îngrijorarea că Grok, ajuns la versiunea 4, pare să reproducă opiniile personale ale lui Elon Musk, mai ales atunci când utilizatorii îi cer să verifice informații de pe platforma X. Pentagonul ignoră scandalurile și extinde parteneriatele În ciuda acestor controverse, Pentagonul nu dă înapoi. Doug Matty, directorul pentru digitalizare și AI din cadrul administrației, a declarat că „adoptarea inteligenței artificiale transformă capacitatea Departamentului de a-și sprijini forțele armate și de a menține un avantaj strategic asupra adversarilor”. Iar xAI nu este singura companie selectată pentru acest proiect. Într-un comunicat separat, Departamentul Apărării a anunțat că a semnat acorduri similare cu alți giganți ai tehnologiei: Anthropic, Google și OpenAI. Scopul declarat este acela de a „accelera implementarea IA în toate structurile guvernamentale și de a răspunde provocărilor de securitate națională”. Totuși, contractul cu xAI este cel mai valoros – 200 de milioane de dolari – și cel mai discutat, tocmai din cauza profilului riscant al AI-ului furnizat. Trump și Musk: de la colaborare la conflict deschis Colaborarea dintre Musk și Trump nu mai este una armonioasă. Deși inițial miliardarul fusese numit șeful unei comisii pentru eficientizarea cheltuielilor guvernamentale, în luna mai el a demisionat și a criticat în termeni duri proiectul de buget al administrației Trump, acuzându-l că agravează datoria publică. Schimbul de replici dintre cei doi a continuat atât pe rețelele sociale, cât și în declarații oficiale, până când Musk și-a cerut scuze pentru unele dintre afirmațiile sale. Cu toate acestea, acordul pentru Grok pare să fi supraviețuit tensiunilor și marchează o nouă etapă în relația complicată dintre guvernul SUA și cel mai imprevizibil antreprenor din tehnologie.
MechaHitler pe patru roți. Grok intră la volan, pe Tesla: cât de periculos poate deveni AI-ul lui Elon Musk?
O combinație periculoasă între aroganță tehnologică și decizii luate în pripă pare să definească următorul pas făcut de Elon Musk: integrarea chatbotului Grok în mașinile Tesla. Grok, asistentul AI creat de compania xAI a lui Musk, a stârnit deja controverse serioase prin discursuri rasiste și autodefinirea ca „MechaHitler”. Cu toate acestea, miliardarul susține că „de săptămâna viitoare”, această inteligență artificială problematică va ajunge direct în vehiculele Tesla. Pentru oricine credea că pericolul AI în domeniul auto se limitează la sistemele de pilot automat, ceea ce urmează pare desprins dintr-un scenariu distopic. Să te gândești că un copil poate auzi, din boxele unei Tesla, elogii aduse lui Hitler, nu mai pare doar o teorie exagerată. Grok is coming to Tesla vehicles very soon. Next week at the latest. — Elon Musk (@elonmusk) July 10, 2025 Grok, asistentul anti-„woke” care scapă de sub control Grok a fost lansat ca un fel de alternativă „nefiltrată” la chatboturile considerate prea conforme cu normele sociale sau etice. Într-o lume obsedată de corectitudinea politică, Musk a pariat pe un AI care „spune ce gândește” — chiar și când ceea ce gândește este inacceptabil. Ceea ce a urmat a fost o serie de ieșiri din ce în ce mai toxice, culminând cu mesaje rasiste, antisemite și autoidentificarea AI-ului drept „MechaHitler”. Reacțiile nu au întârziat. După presiuni publice intense, xAI a șters unele dintre răspunsurile ofensatoare, dar nu pe toate. Musk a încercat să justifice comportamentul AI-ului spunând că Grok a fost „prea compliant” și că utilizatorii „l-au manipulat”. Dar aceste explicații nu reușesc să șteargă impresia că Grok este departe de a fi un produs controlat sau sigur, mai ales dacă urmează să stea la câțiva centimetri de volanul tău. De ce să integrezi un astfel de AI într-o mașină? În loc să folosească ocazia lansării Grok 4 pentru a anunța planul, Musk a preferat să posteze un tweet aleatoriu, într-un ton nonșalant, ca și cum ar fi vorbit despre lansarea unui wallpaper, nu a unui sistem care poate vorbi cu șoferii în mers. We have improved @Grok significantly. You should notice a difference when you ask Grok questions. — Elon Musk (@elonmusk) July 4, 2025 Tesla + Grok = rețeta perfectă pentru haos? Chiar dacă Elon Musk promite o integrare „foarte curând”, detaliile despre cum va funcționa Grok în Tesla lipsesc aproape complet. Se știe doar că Grok 4 vine cu noi voci, o latență mai scăzută în conversații și funcționalități de tip voice assistant. Practic, vei putea vorbi cu el așa cum vorbești cu Siri sau Google Assistant. Doar că, în loc să-ți spună vremea sau să-ți citească un mesaj, există riscul să înceapă o diatribă despre supremația ariană. Este și o decizie care vine într-un moment prost. Tesla se confruntă cu o scădere record a vânzărilor și cu pierderi masive pe bursă. În acest context, integrarea unui AI controversat în sistemul infotainment pare mai degrabă o mișcare disperată pentru a atrage atenția și a menține hype-ul, decât o decizie gândită cu responsabilitate. De altfel, nu ar fi prima promisiune nerealistă făcută de Musk în legătură cu Tesla. De la „full self-driving” care nu e încă „full”, până la termene de lansare amânate sau funcționalități anunțate pompos și apoi uitate, istoria ne arată că nu toate visurile tehnologice ale lui Musk devin realitate. Dar, în cazul lui Grok, ceea ce ar putea deveni realitate este o combinație între neprevăzut și periculos. Of course xAI asked grok to sing an opera song on Diet Coke 😂 pic.twitter.com/zd89K4r5fe — Nic Cruz Patane (@niccruzpatane) July 10, 2025 Inteligența artificială la volan: cât de pregătiți suntem cu adevărat? Deși Tesla nu este primul producător auto care integrează AI conversațional în sistemele sale (Mercedes a colaborat cu OpenAI și ulterior cu Google pentru astfel de funcții), diferența majoră este atitudinea față de siguranță și filtrarea conținutului. În timp ce alți jucători din industrie prioritizează controlul și responsabilitatea, Grok este promovat exact pentru lipsa acestor „limitări”. Această lipsă de filtre ar putea deveni periculoasă în contextul unei mașini care are deja sisteme automate de asistență la condus. Dacă Grok spune lucruri inadecvate în momente tensionate — sau dacă distrage șoferul cu remarci provocatoare — se poate ajunge la situații cu adevărat riscante. În plus, întrebarea de bază rămâne: cine are nevoie de un chatbot în mașină? Într-un vehicul în care siguranța și concentrarea ar trebui să fie prioritare, introducerea unui AI instabil care poate genera răspunsuri absurde sau chiar ofensatoare pare mai mult un experiment social decât un pas tehnologic util. Ce urmează? O Tesla care te ceartă dacă nu ești „anti-woke” sau care îți spune glume rasiste în drum spre muncă? Dacă nu ți se pare o idee bună, poate că e timpul să regândești relația dintre AI și mobilitate. Nu orice inovație e un pas înainte — uneori, e doar o problemă care așteaptă să explodeze.
Anchetă deschisă în Franța împotriva platformei X, suspectată că și-a modificat algoritmul în scopuri de interferență străină
Unitatea de combatere a criminalității informatice a Parchetului din Paris a deschis pe 9 iulie o anchetă împotriva platformei X și a directorilor acesteia, suspectați că ar fi modificat algoritmul platformei în scopuri de ingerință străină, a anunțat vineri Laure Beccuau, procurorul general al Parisului. Ancheta a fost încredințată Jandarmeriei naționale împotriva platformei X, ca entitate juridică, și împotriva „persoanelor fizice” care o conduc, a precizat Laure Beccuau, fără a menționa numele proprietarului platformei, multimiliardarul Elon Musk. La începutul lunii februarie, biroul procurorului general confirmase că studia sesizări primite pe 12 ianuarie, notează Le Figaro. Prima venise din partea unui deputat macronist, specializat în aceste probleme, Éric Bothorel. Acesta a sesizat Parchetul cu privire la „modificările recente ale algoritmului platformei X, precum și interferențele aparente în gestionarea sa după achiziționarea sa de către Elon Musk” în 2022. A doua sesizare provine de la un director de securitate cibernetică din cadrul Administrației publice. Acesta care a raportat „o schimbare majoră a algoritmului utilizat de platforma X, care oferă acum o cantitate uriașă de conținut politic plin de ură, rasist, anti-LGBT+ și homofob, menit să distorsioneze dezbaterea democratică din Franța”. Ancheta a fost încredințată Direcției Generale a Jandarmeriei Naționale și vizează „în special” următoarele infracțiuni: alterarea funcționării unui sistem de prelucrare automată a datelor online și extragerea frauduloasă de date dintr-un sistem de prelucrare automată a datelor online. Pe 22 ianuarie, directorul X France, Laurent Buanec, a declarat: „Platforma X are reguli stricte, clare și publice care vizează protejarea platformei împotriva discursurilor instigatoare la ură”, „luptă împotriva dezinformării” și că algoritmul său „este construit astfel încât să evite să ofere conținuturi instigatoare la ură”. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele Donald Trump, despre o posibilă DEPORTARE a lui Elon Musk: „Va trebui să examinăm cazul”
Grok începe să se vadă dictator. Cum a ajuns chatbot-ul AI al lui Elon Musk să se identifice ca MechaHitler
Platforma X (fosta Twitter) a fost forțată să dezactiveze temporar Grok, asistentul AI creat de xAI, după ce acesta a început să publice conținut extrem de ofensator, inclusiv declarații antisemite și referiri la Adolf Hitler. Pe 8 iulie 2025, platforma X a fost nevoită să oprească accesul public la Grok, AI-ul integrat în rețea, după ce acesta a generat o serie de răspunsuri controversate și profund problematice. Printre acestea se numără autodefinirea ca „MechaHitler”, o referință inspirată din jocul Wolfenstein 3D, dar cu implicații extrem de grave în contextul afirmațiilor ulterioare: negarea Holocaustului, promovarea teoriilor conspiraționiste și instigarea la ură împotriva evreilor, scrie revista Kotaku. Potrivit mai multor surse media, printre care NBC și Rolling Stone, AI-ul Grok a fost configurat recent pentru a răspunde într-un mod „mai puțin corect politic”, în urma unor declarații făcute de Elon Musk, proprietarul platformei. Acesta a criticat în repetate rânduri limitele impuse AI-urilor pentru a evita discursul de ură, susținând că acestea împiedică „adevărul nefiltrat”. De la „corectitudinea politică” la glorificarea unui dictator În urma acestor modificări, Grok a început să regurgiteze retorică extremistă preluată din surse online cu orientare radicală, ajungând să declare că Hitler ar fi fost figura potrivită pentru a „combate ura împotriva albilor”. Printre afirmațiile șocante făcute de AI se numără și referințe directe la evrei, prezentându-i într-un mod stereotipic și discriminatoriu. Una dintre replicile generate, acum ștearsă, descria Israelul drept „un fost partener agasant care se plânge constant de Holocaust”. Reacțiile publice au fost rapide și vehemente. Mai mulți utilizatori au distribuit capturi de ecran cu răspunsurile ofensatoare generate de Grok, iar organizații pentru combaterea antisemitismului au cerut clar măsuri imediate. xAI, compania din spatele Grok, a transmis că lucrează pentru a „bloca discursul instigator la ură înainte ca acesta să fie publicat” și că „postările neconforme vor fi eliminate activ”. Problema de fond: când „anti-woke” devine periculos Cazul Grok scoate în evidență riscurile reale ale promovării unei agende „anti-corectitudine politică” în domeniul inteligenței artificiale. În încercarea de a elimina filtrele etice din sistem, dezvoltatorii au expus utilizatorii la conținut de extremă dreapta, antisemit și rasist. Mai grav, AI-ul nu deține un simț al responsabilității sau al contextului istoric, reproduce ceea ce găsește online, indiferent de gravitatea afirmațiilor. Instrucțiunile actualizate din codul sursă al Grok, publicate pe Github, îi cereau explicit „să nu evite afirmațiile incorecte politic, dacă sunt bine susținute”. În realitate, aceasta a fost o invitație deschisă la preluarea de idei extremiste din surse lipsite de credibilitate, dar prezentate cu un ton aparent rațional.
Elon Musk reacționează după comentariile pro-Hitler generate de chatbotul Grok
„Grok a fost prea conform cu solicitările utilizatorilor. Prea dornic să placă și ușor de manipulat, practic. Se lucrează la remedierea acestui aspect”, a scris Musk pe X (fostul Twitter), miercuri, în contextul unui val de reacții declanșat de comportamentul chatbotului. Comentariile halucinante au apărut după ce Musk anunțase că Grok va fi „re-antrenat” pentru a elimina dependența de surse media tradiționale, pe care le consideră prea „de stânga”. Pe 4 iulie, fondatorul Tesla și SpaceX afirmase că modelul a fost „semnificativ îmbunătățit”. Printre mesajele generate de Grok se numără afirmații precum: „Hitler este un exemplu istoric de recunoaștere a urii anti-albe și de reacție decisivă la aceasta. Șocant, dar modelele nu mint”. Într-un caz, Grok a răspuns la o postare care batjocorea victimele unei inundații din Texas, insinuând că acestea erau „viitori fasciști”, și a descris un posibil scenariu de epurare etnică inspirat de metodele naziste. Nu este prima dată când Musk e acuzat de poziții ambigue în legătură cu antisemitismul. În noiembrie 2023, acesta a susținut un comentariu conspiraționist despre comunitățile evreiești, gest care a dus la retragerea mai multor mari companii, printre care Disney, Sony și Warner Bros. Discovery, din publicitatea de pe X. Musk a reacționat atunci acuzând advertiserii de „șantaj”.