Elon Musk vrea ca AI-ul Grok să fie după chipul și asemănarea lui: Va rescrie întreaga cunoaștere umană
Elon Musk a provocat din nou controverse în lumea inteligenței artificiale, după ce a anunțat că vrea să-și modeleze chatbotul Grok astfel încât să reflecte propria sa viziune asupra lumii. Nemulțumit de un răspuns generat de Grok, care cita surse guvernamentale și afirma că majoritatea actelor de violență politică din SUA au venit din partea dreptei, Musk a declarat că aceasta este „o greșeală gravă” și a acuzat AI-ul că „papagalicește presa tradițională”. În replică, miliardarul a promis o nouă versiune a chatbotului, Grok 4, care ar urma „să rescrie întreaga cunoaștere umană” și să includă fapte „divisive, politice incorecte, dar adevărate”. Anunțul a fost întâmpinat cu îngrijorare de experți în AI, care se tem că Musk ar putea influența dezvoltarea chatbotului pentru a-l transforma într-o unealtă ideologică personală. Musk, nemulțumit că Grok nu gândește „corect” Totul a pornit de la un răspuns generat de Grok pe rețeaua X, în care AI-ul cita date ale Departamentului pentru Securitate Internă și susținea că din 2016 încoace, majoritatea violențelor politice în SUA au fost comise de extremiști de dreapta. Musk a reacționat dur, spunând că această afirmație este „obiectiv falsă” și a criticat chatbotul pentru că ar reflecta o agendă mediatică. În doar trei zile, șeful Tesla și SpaceX a anunțat o actualizare majoră a modelului, cerând utilizatorilor X să trimită exemple de „fapte controversate, politice incorecte dar reale” pentru a antrena viitoarea versiune a AI-ului. „Este prea mult gunoi în orice model de bază antrenat pe date neverificate”, a scris Musk, care a promis lansarea Grok 4 imediat după 4 iulie 2025. Experții se tem că Musk va politiza AI-ul Anunțul a stârnit neliniște în rândul cercetătorilor. David Evan Harris, expert în AI și fost membru al echipei Responsible AI de la Meta, avertizează că aceasta ar putea fi începutul unei „lupte de lungă durată” pentru controlul ideologic al inteligenței artificiale. „Întrebarea este dacă AI-ul trebuie să reflecte faptele sau să servească viziunii celui care îl controlează”, a spus Harris, citat de CNN. Nick Frosst, cofondator al startup-ului AI Cohere, susține că încercarea lui Musk de a adapta Grok după propriile credințe „îl va face mai slab și mai puțin util pentru utilizatori”. Deja, Grok a stârnit controverse după ce a menționat ideea unei „genocid al albilor în Africa de Sud” în contexte nelegate, reflectând o temă pe care Musk o susține de mai mulți ani. Ulterior, compania xAI a dat vina pe o „modificare neautorizată” din timpul nopții. Controlul asupra cunoașterii și viitorul AI-ului Deși actualizările AI sunt obișnuite în industrie, o rescriere completă a modelului – așa cum promite Musk – ar presupune resurse enorme și riscul de a introduce un puternic bias ideologic. O variantă mai rapidă ar fi ajustarea „greutăților” și introducerea unor „prompts” pentru a influența răspunsurile în direcția dorită. Elon Musk a promis că Grok va fi „maxim sincer”, dar în realitate orice AI reflectă alegerile celor care decid ce date intră în antrenarea modelului. „Oamenii nu caută un AI care să le confirme ideologia, ci un instrument care să le ofere informații utile și corecte”, a concluzionat Frosst.
China împinge Tesla pe Valea Plângerii, iar Musk nu are nicio frână la îndemână
Ascensiunea meteorică a Xiaomi pe piața auto din China lovește direct în Tesla, într-un moment deja tensionat pentru gigantul american. Cu o avalanșă de comenzi pentru noul SUV electric YU7 – peste 200.000 în doar trei minute – producătorul chinez pare să fi lansat oficial provocarea la adresa dominației lui Elon Musk în cel mai important teritoriu al industriei auto electrice. Tesla, aflată într-un declin vizibil al vânzărilor în China, se confruntă cu o concurență locală tot mai sofisticată, agresivă și adaptată gusturilor consumatorilor chinezi. În timp ce Xiaomi își joacă perfect cartea ecosistemului digital, Tesla pare să rămână blocată într-o strategie care nu mai funcționează într-o piață hiper-dinamică și localizată, scrie Business Insider. Xiaomi urcă, Tesla alunecă Lansat cu surle și trâmbițe de CEO-ul Lei Jun, SUV-ul YU7 este considerat de analiști drept „cea mai mare amenințare pentru Tesla de până acum”. Prețul de pornire, de aproximativ 35.000 de dolari, poziționează noul model sub Model Y al Tesla, dar cu specificații care rivalizează – sau chiar depășesc – modelul american. În paralel, vânzările Tesla în China au scăzut cu 18% între ianuarie și mai 2025, potrivit datelor furnizate de ThinkerCar. În aceeași perioadă, rivalul BYD a vândut cu aproape 300.000 de vehicule electrice mai mult decât Tesla, depășind-o nu doar în volume, ci și în venituri. Practic, compania lui Elon Musk începe să piardă poziția de lider în propria industrie. Iar problemele nu se opresc aici. Vicepreședintele pentru producție, Omead Afshar, un apropiat al lui Musk, a părăsit recent compania, alăturându-se unei liste tot mai lungi de plecări de la vârful Tesla. Deși oficialii nu confirmă o legătură directă, analiștii consideră că aceste mișcări reflectă tensiunea internă și lipsa unui răspuns clar la ofensiva chineză. Un imperiu fără frâne în China digitală Experții subliniază că Xiaomi nu se comportă ca un constructor auto tradițional. Mai degrabă, aplică o logică de „smartphone pe roți”, integrând mașina într-un ecosistem de dispozitive digitale. Iar în China – cea mai mare economie digitală din lume – acest model de business funcționează perfect. „Într-un singur an și cu un singur model, Xiaomi vinde mai bine decât Tesla în China”, spune Bill Russo, CEO al firmei de consultanță Automobility. Strategia lor combină prețul accesibil, performanțele competitive și o interfață perfect adaptată utilizatorilor chinezi, spre deosebire de Tesla, care încă pare să joace după regulile pieței americane. În lipsa unui Model Y complet nou și a unei repoziționări agresive, Tesla riscă să piardă nu doar piața chineză, ci și influența globală. În timp ce BYD și Xiaomi inovează local, Tesla pare să îmbătrânească în ritm accelerat. Iar Elon Musk – obișnuit cu rolul de vizionar inatacabil – pare pentru prima dată lipsit de „frâna de urgență”. O competiție care schimbă regulile jocului Cu o cotă de piață în scădere, un portofoliu care începe să își arate vârsta și o competiție locală din ce în ce mai bine poziționată, Tesla alunecă vizibil. „E un moment în care nu mai este suficient să fii pionier. Trebuie să te reinventezi”, avertizează Felipe Muñoz de la JATO Dynamics. Chiar dacă Musk a demonstrat că știe să revină spectaculos, în China realitatea e alta: nu inovația brută câștigă, ci adaptarea culturală și tehnologică în timp real. Iar în acest moment, Tesla pare să fi pierdut ambele ritmuri.
Momentul exploziei unei rachete Starship în timpul unor teste. Space X: Starship a suferit o anomalie majoră
O rachetă SpaceX a explodat miercuri seară, în timpul efectuării unor teste la Starbase, baza companiei spațiale din sudul statului Texas. Explozia a avut loc în jurul orei locale 23:00 și a fost surprinsă de camerele de luat vederi care urmăreau pregătirile înainte de zborul de testare. Exploziile au putut fi auzite clar pe transmisia live, în timp ce flăcările au cuprins zona înconjurătoare și au luminat cerul nopții. Compania a declarat că Starship „a suferit o anomalie majoră” în timp ce se afla pe standul de testare, conform CNBC. Racheta Starship, cunoscută sub numele de Ship 36, urma să efectueze un test la sol și nu se pregătea de lansare în momentul exploziei. Testul static era efectuat înaintea celui de-al zecelea zbor de testare al navei spațiale. Nu este clar cât de multe daune a provocat explozia SpaceX testa nivelul superior al Starship în momentul exploziei. SpaceX făcuse deja un test static al motoarelor booster Super Heavy, nivelul inferior al vehiculului. Un test static înseamnă că motoarele sunt pornite, dar nava spațială rămâne atașată de sol. „O zonă liberă de siguranță în jurul sitului a fost menținută pe tot parcursul operațiunii și tot personalul este în siguranță”, a anunțat SpaceX într-o declarație pe platforma X. Nu este clar cât de multe daune a provocat explozia instalațiilor de testare și instalațiilor SpaceX de lângă Starbase, orașul din Texas. „Echipa noastră de la Starbase lucrează activ pentru a asigura siguranța sitului de testare și a zonei imediat înconjurătoare, împreună cu oficialitățile locale. Nu există pericole pentru rezidenții din comunitățile din jur și solicităm persoanelor să nu încerce să se apropie de zonă în timp ce operațiunile de securizare continuă.” Starship este cea mai puternică rachetă fabricată vreodată, iar SpaceX speră că, în cele din urmă, Starship va transporta oameni pe Lună și pe Marte. Dar mai întâi trebuie să efectueze o serie de teste fără echipaj – cel mai recent fiind așteptat să aibă loc chiar în această lună. Șeful SpaceX, Elon Musk, s-a confruntat recent cu mai multe eșecuri după ce zborurile șapte, opt și nouă ale navei Starship s-au soldat cu eșecuri. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Grok spune adevărul, Musk se supără: Inteligența artificială care nu-l menajează pe Elon
Elon Musk, cunoscut pentru ieșirile sale publice controversate și poziționarea ideologică în zona dreptei libertariene, a intrat miercuri în conflict direct cu propria creație: chatbotul Grok, dezvoltat de compania sa xAI. Totul a pornit de la o întrebare aparent simplă pe platforma X (fosta Twitter), unde un utilizator a întrebat AI-ul care parte a spectrului politic american a fost mai violentă în ultimii ani. Grok spune adevărul incomod, Musk reacționează Răspunsul lui Grok a fost prompt și informat: din 2016 încoace, violența politică de dreapta a fost mai frecventă și mai letală decât cea de stânga. A citat în acest sens evenimente precum atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 și masacrul din El Paso din 2019, ambele asociate cu extremismul de dreapta. De asemenea, a menționat protestele din 2020 drept exemple de violență de stânga, însă a precizat că acele incidente au fost în mare parte îndreptate împotriva proprietăților, nu a oamenilor, și au fost mai puțin mortale. Elon Musk a răspuns imediat pe X, spunând că răspunsul chatbotului este „un eșec major”, adăugând: „Acest lucru este în mod obiectiv fals. Grok doar repetă ceea ce spune presa tradițională. Lucrăm la asta.” Ironia? Ceea ce Musk consideră a fi o greșeală este, de fapt, aliniat cu datele oficiale ale unor instituții precum Government Accountability Office (GAO) și relatări Reuters. Grok se bazează pe date, nu pe ideologie Răspunsul dat de Grok nu este nici o opinie, nici o propagandă, ci o sinteză bazată pe fapte documentate. Rapoartele guvernamentale din SUA indică în mod clar că, în ultimele decenii, majoritatea incidentelor de violență politică soldate cu victime au fost comise de extremiști de dreapta. Aceste date sunt confirmate și de organizații precum Center for Strategic and International Studies (CSIS) și Anti-Defamation League (ADL), care monitorizează extremismul politic și rasial. Într-un comentariu suplimentar, Grok a punctat că ambele tabere politice din SUA încep să justifice tot mai mult violența, iar polarizarea societății este tot mai profundă. Cu toate acestea, a subliniat că atacurile provenite dinspre extrema dreaptă sunt cele care au dus la cele mai multe victime. O concluzie deloc confortabilă pentru Musk, care pare să considere că un AI „corect” ar trebui să nu contrazică propriile sale convingeri politice. Această atitudine pune sub semnul întrebării independența epistemică a unei inteligențe artificiale atunci când este în mâinile unei persoane atât de influente și implicate politic precum Musk. Dacă o AI spune ceva incomod, trebuie „reparată”? Sau este rolul ei tocmai acela de a spune adevărul, indiferent de consecințe? Tensiuni într-un context mai amplu Controversa dintre Musk și Grok nu vine într-un vid. Platforma X, deținută de Musk, a devenit în ultimii ani un teren fertil pentru radicalism politic, teorii ale conspirației și discursuri de ură. Inclusiv în Europa, autoritățile și ONG-urile au tras semnale de alarmă cu privire la modul în care rețeaua amplifică dezinformarea și discursurile extreme. Pe acest fundal, Grok – care este parte integrantă din platforma X – trebuia să fie un instrument conversațional care să echilibreze discuțiile și să ofere fapte. În schimb, pare că Musk și-ar dori mai degrabă un AI care să confirme biasurile proprii, nu unul care să deranjeze cu adevăruri documentate. Pe de altă parte, Musk își propune prin xAI să atragă investiții de peste 4,3 miliarde de dolari, iar credibilitatea AI-ului Grok va fi esențială în acest proces. Dar cât de credibilă poate fi o inteligență artificială care este cenzurată sau modificată în funcție de preferințele ideologice ale creatorului ei? Cazul Grok ridică o întrebare crucială pentru viitorul inteligenței artificiale: este acceptabil ca un AI să fie corect politic sau ideologic în loc să fie corect factual? Într-o lume din ce în ce mai dependentă de informație digitală, alegerea între confort și adevăr devine tot mai greu de făcut. Iar Musk tocmai a demonstrat că, pentru unii, adevărul este acceptabil doar dacă nu contrazice ideologia personală.
Soarele furios distruge sateliții Starlink: Viitorul constelației lui Elon Musk
Ceva neașteptat și spectaculos se întâmplă pe orbita Pământului: sateliții Starlink ai lui Elon Musk, considerați până recent un simbol al progresului tehnologic și al internetului global, sunt atacați de o forță imposibil de controlat — activitatea solară. În loc să cadă pradă unor defecțiuni tehnice sau unor coliziuni spațiale, sute de sateliți Starlink sunt împinși prematur spre atmosfera Pământului de către particulele încărcate energetic provenite din exploziile solare. Acest fenomen, documentat recent de cercetători de la NASA și analizat de publicații de specialitate precum New Scientist, scoate la iveală cât de vulnerabili pot fi acești sateliți în fața forțelor cosmice. Iar odată cu apropierea maximului solar — cel mai activ punct al ciclului solar de 11 ani — riscurile cresc considerabil. Cu peste 7.000 de sateliți Starlink deja plasați pe orbită, avem acum ocazia unică de a observa în detaliu impactul pe care activitatea solară îl are asupra acestor constelații tehnologice minimaliste. Conform cercetătorului Denny Oliveira de la NASA Goddard Space Flight Center, în timpul furtunilor geomagnetice sateliții revin în atmosferă mai repede decât ar face-o în absența acestor evenimente solare. Aceasta este o problemă reală pentru SpaceX. În timpul maximului solar, durata de viață a unui satelit Starlink poate fi redusă cu până la zece zile. Deși pare puțin, efectul cumulativ asupra unei constelații de mii de unități poate fi dezastruos. În doar patru ani, între 2020 și 2024, au fost înregistrate 523 de reintrări ale sateliților în atmosferă, o cifră fără precedent în istoria spațială. Fenomenul este accentuat de faptul că aceasta este prima perioadă de maxim solar care are loc în „era megaconstelațiilor”, cum o numește astrofiziciana Samantha Lawler de la Universitatea din Regina. Astfel, învățăm pentru prima dată la scară largă cât de grav poate afecta Soarele aceste structuri spațiale artificiale. Ce se întâmplă cu sateliții când cad? Sateliții Starlink sunt proiectați să se autodistrugă la finalul duratei lor de viață, fie printr-o coborâre controlată, fie natural, atunci când apar defecțiuni. Totuși, furtunile solare accelerează acest proces necontrolat, iar acest lucru vine cu riscuri serioase. Denny Oliveira avertizează că, odată cu accelerarea reintrărilor, cresc și șansele ca fragmente din sateliți să supraviețuiască arderii atmosferice și să ajungă pe sol. În vara anului trecut, o bucată de satelit Starlink a fost găsită pe o fermă din Canada — un incident recunoscut oficial de SpaceX. Dar dacă s-a găsit un fragment, câte altele nu au fost observate? Este întrebarea pe care și-o pun tot mai mulți cercetători. Pe măsură ce numărul sateliților crește, iar intensitatea activității solare atinge cote maxime, pericolul ca fragmente din acești sateliți să ajungă necontrolat pe Pământ devine o realitate tot mai probabilă. Viitorul constelației Starlink: între inovație și fragilitate Când Elon Musk a anunțat Starlink, ideea părea revoluționară: internet de mare viteză oriunde pe glob, chiar și în cele mai izolate regiuni. Tehnologia funcționează, iar în multe zone serviciile Starlink s-au dovedit salvatoare. Totuși, pe măsură ce constelația crește — SpaceX plănuiește să lanseze alte mii de sateliți în anii următori — devine tot mai clar că spațiul apropiat Pământului este un ecosistem sensibil, iar soluțiile tehnice actuale nu iau întotdeauna în calcul capriciile naturii cosmice. Activitatea solară nu este un fenomen nou, dar intensitatea și frecvența reintrărilor sateliților sugerează că trebuie regândită rezistența acestora. În plus, lipsa unor standarde globale clare privind gestionarea deșeurilor spațiale adaugă o presiune suplimentară. Ce se întâmplă dacă fragmentele devin un pericol pentru siguranța pe Pământ? Cum vor răspunde companiile precum SpaceX dacă astfel de incidente devin mai dese? În acest moment, sateliții Starlink „cad ca muștele”, iar de vină este un Soare agitat, aflat în vârful puterii sale. Pentru omenire, e o lecție de umilință tehnologică: oricât de sofisticată ar fi o constelație artificială, ea rămâne vulnerabilă în fața forțelor naturale pe care nu le putem controla. Și poate e momentul să învățăm cum să construim mai bine — nu doar mai mult.
Frământările lui Musk la Tesla: pleacă omul de bază din Optimus, chiar înainte de lansarea robotaxiurilor
În plină perioadă de tranziție și tensiuni cu președintele Donald Trump, Elon Musk se confruntă cu o nouă provocare la Tesla: Milan Kovac, omul-cheie din programul Optimus, părăsește compania chiar înainte de lansarea mult-așteptatelor robotaxiuri. Mișcarea intervine într-un moment critic pentru gigantul tech, care își leagă viitorul de dezvoltarea roboților umanoizi și a vehiculelor autonome. Kovac, vicepreședinte pe inginerie în cadrul diviziei Optimus, a jucat un rol esențial în conturarea atât a tehnologiei de autopilot, cât și a proiectului de robotică. Plecarea sa ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea conducerii în una dintre cele mai ambițioase inițiative ale lui Musk. Plecarea subită a inginerului-șef din Optimus Milan Kovac și-a anunțat plecarea pe 6 iunie, invocând motive personale: dorința de a petrece mai mult timp cu familia aflată în străinătate. „Este singurul motiv și nu are nicio legătură cu altceva”, a precizat el într-o postare pe X (fostul Twitter), reafirmându-și totodată sprijinul pentru Elon Musk și pentru Tesla. Kovac lucra la Tesla din 2016, când a intrat ca inginer software în echipa de Autopilot. De-a lungul timpului, a avansat până în poziția de vicepreședinte pentru Optimus, divizia care dezvoltă roboți umanoizi. A fost responsabil de coordonarea echipelor de inginerie care proiectau infrastructura software comună între roboții Optimus și sistemele Autopilot – adică nucleul viitorului Tesla, așa cum îl vede Musk. Deși plecarea sa nu pare să fie legată de controverse interne, sincronizarea nu putea fi mai nefericită: pe 12 iunie, Tesla va lansa în Austin, Texas, primele sale robotaxiuri complet autonome, o inițiativă crucială pentru direcția strategică a companiei. Milan Kovac este inginerul care a condus dezvoltarea diviziei de roboți umanoizi Optimus la Tesla, având un rol esențial în integrarea tehnologiilor Autopilot și AI. Ambițiile lui Musk și riscurile tot mai mari Elon Musk a insistat în repetate rânduri că Optimus reprezintă viitorul Tesla. Nu doar ca proiect spectaculos, ci ca fundament economic al companiei: „Viitorul companiei depinde de scară largă, de mașini autonome și de volume mari de roboți umanoizi”, a spus el într-o conferință recentă. Totuși, piața nu pare convinsă. În ciuda eforturilor de a menține secretul în jurul lansării robotaxiurilor, datele arată o lipsă de încredere semnificativă a publicului în privința siguranței tehnologiei autonome Tesla. Unii se tem chiar că astfel de vehicule nu ar trebui permise legal. Între timp, giganți ca Amazon fac pași concreți în dezvoltarea roboților de livrare, punând o presiune suplimentară pe Tesla. Dacă Musk nu reușește să transforme ambițiile în realitate tangibilă, riscă să piardă teren pe o piață pe care el însuși a contribuit să o popularizeze. Un nou lider și o tranziție delicată În locul lui Milan Kovac, conducerea diviziei Optimus ar urma să fie preluată de Ashok Elluswamy, vicepreședinte al echipelor Autopilot și AI software. Deși Elluswamy are o experiență vastă în domeniu, tranziția are loc într-un moment delicat, când compania este sub presiune din toate direcțiile – de la investitori și competitori, până la opinia publică și autorități de reglementare. În concluzie, plecarea lui Kovac poate părea o mutare personală, dar consecințele sunt mult mai ample. Într-un ecosistem în care fiecare lider contează, iar fiecare decizie tehnologică poate înclina balanța viitorului, Tesla se vede nevoită să se adapteze rapid. Pentru Musk, acest nou capitol înseamnă, mai mult ca oricând, o luptă contra timpului.
Cine ar putea fi noul băiat de la IT al lui Trump, după despărțirea de Musk. Silicon Valley vânează locul vacant în anturajul prezidențial
Despărțirea spectaculoasă dintre Donald Trump și Elon Musk, după o perioadă de apropiere publică și proiecte comune, a lăsat în urmă un loc liber la masa celor influenți din Biroul Oval. Iar în Silicon Valley simte mirosul oportunității: giganții tehnologici încep să caute noi canale de influență în Casa Albă, mai ales în contextul revenirii lui Trump pentru un al doilea mandat. Prezența masivă a liderilor tech la inaugurarea din ianuarie 2025 — Zuckerberg, Pichai, Altman, Bezos sau chiar Huang — nu a fost întâmplătoare. Mulți dintre acești actori importanți încearcă deja să-și refacă poziția de forță în raport cu administrația Trump, într-un moment în care Musk pare exclus din cercul de apropiați, scrie publicația Business Insider. Mark Zuckerberg, între rebranding și calcule strategice Deși Meta este implicată într-un proces antitrust major cu autoritățile federale, Mark Zuckerberg nu a părut descurajat. A contribuit cu 1 milion de dolari la inaugurarea lui Trump și a găzduit un bal exclusivist în cinstea noii administrații. A mai făcut un pas important: s-a mutat parțial în Washington, după ce a achiziționat o vilă de 23 de milioane de dolari. Transformarea personală a lui Zuckerberg — de la fondatorul introvertit în hanorac la CEO-ul cu lanțuri de aur și discursuri despre „energie masculină” — pare gândită pentru a atrage un nou tip de atenție. Dacă acest joc dublu îl va apropia sau îl va îndepărta de Trump rămâne de văzut, dar Meta se află pe lista scurtă a favoriților. Sam Altman și proiectul „Stargate”: inteligența artificială, noua monedă de influență CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a devenit un apropiat discret al președintelui prin implicarea sa în proiectul Stargate — un plan colosal de 100 de miliarde de dolari pentru infrastructura AI din SUA. Apoi a fost văzut alături de Trump într-o delegație oficială în Arabia Saudită, pe fondul negocierilor pentru construirea unui uriaș centru de date în Abu Dhabi. Altman a reușit ceea ce Musk n-a mai putut: să fie ales pentru acest parteneriat internațional, în ciuda încercărilor fondatorului X de a-l bloca. Într-o administrație care pune accent pe supremația tehnologică a Americii, Altman ar putea deveni omul-cheie în politica de AI a Casei Albe. Bezos și Huang, jocuri de culise și strategii pe termen lung Jeff Bezos, altădată în conflict deschis cu Trump, pare acum reconfigurat ca un aliat discret. Fondatorul Amazon și al Blue Origin ar putea profita direct de o eventuală reziliere a contractelor SpaceX, amenințare lansată de Trump la adresa lui Musk. Blue Origin are deja o înțelegere de 3 miliarde de dolari cu NASA și ar putea urca pe un culoar preferențial dacă rivalul SpaceX va cădea în dizgrație. Pe de altă parte, Jensen Huang de la Nvidia, deși mai puțin vizibil public, a participat la vizita oficială din Orientul Mijlociu și este parte din proiectele comune de infrastructură AI. Interdicția impusă de Trump privind exportul cipurilor avansate în China a afectat Nvidia, dar și a creat o motivație suplimentară de colaborare cu guvernul SUA. Sundar Pichai și Google, prinși în menghina proceselor CEO-ul Google, Sundar Pichai, se confruntă cu presiuni judiciare serioase. Două decizii federale importante — privind monopolul pe piața de publicitate și motorul de căutare — ar putea obliga compania să se divizeze. În acest context, apropierea de Trump ar putea părea o strategie riscantă, dar și necesară. Prezența lui Pichai la inaugurare indică un interes real, deși poziția sa e delicată. În final, întrebarea nu e doar cine îl înlocuiește pe Musk în anturajul lui Trump, ci ce strategie va adopta Silicon Valley în relația cu un președinte care rămâne imprevizibil, dar puternic interesat de tehnologie și influență globală.
Trump îl amenință pe Musk că vor fi „consecințe serioase” dacă îi finanțează pe democrați. Proprietarul Tesla elimină postarea despre Trump și Epstein
Președintele american Donald Trump l-a avertizat, sâmbătă, pe proprietarul Tesla și X, Elon Musk, că vor exista „consecințe foarte serioase” dacă, miliardarul va finanța politicienii democrați, care candidează împotriva republicanilor, ce votează în Congres planul fiscal propus de actuala administrație SUA. Totodată, Elon Musk a eliminat postarea de pe X, în care susținea că Trump ar fi fost implicat în dosarul lui Jeffrey Epstein, afaceristul condamnat pentru abuz de minori. Donald Trump a acordat sâmbătă un interviu telefonic postului NBC News, în care l-a avertizat pe Elon Musk că va suporta „consecințe serioase”, dacă va finanța opoziția democrată. Președintele SUA a refuzat însă să precizeze la ce consecințe se referă, dar a adăugat că nu a luat încă în considerare o eventuală investigație împotriva lui Musk. Trump a fost însă vehement în privința prieteniei sale cu Elon Musk, despre care a spus că s-a terminat. Întrebat apoi dacă ar dori totuși să repare relația cu Musk, răspunsul său a fost și mai scurt: ‘Nu!’. Elon Musk a fost unul dintre cei mai generoși donatori din campania prezidențială a lui Donald Trump. Recent, însă, conflictul dintre Elon Musk și Donald Trump a izbucnit pe fundalul tensiunilor economice din SUA, în momentul în care proprietarul Tesla și-a exprimat clar dezacordul față de proiectul fiscal al administrației Trump, pe care l-a numit „o abominație”. Musk a renunțat din funcția șef pe care o avea la Departamentul de Conducere Guvernamentală DOGE, instituție, înființată de Trump pentru reducerea cheltuielilor din administrație. Sâmbătă, Elon Musk a șters postarea controversată, în care susținea că Donald Trump apare în dosarul lui Jeffrey Epstein, afaceristul condamnat pentru pedofilie, relatează France 24. Washington Post: „Schimburile de replici reprezintă un contrast puternic în raport cu atmosfera din din primele luni ale mandatului” ”Schimburile de replici reprezintă un contrast puternic în raport cu atmosfera din timpul campaniei electorale și din primele luni ale mandatului prezidențial. (…) Deși Musk a avut dispute cu alți oficiali din cadrul Administrației Trump, relația sa cu președintele părea rezilientă. Exact în urmă cu o săptămână, Trump l-a descris pe Musk în Biroul Oval ca fiind «unul dintre cei mai mari lideri ai mediilor de afaceri și unul dintre cei mai mari inventatori din istoria lumii». Însă, marți, Musk a început să critice planul fiscal al lui Trump”, amintește cotidianul The Washington Post, într-un editorial. ”Deteriorarea relației s-a produs mult mai rapid decât mă gândeam. Cred că, de fapt, Musk vrea să fie președinte”, a dezvăluit un apropiat al miliardarului american, sub protecția anonimatului. Foto: Profimedia Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Soarele le face probleme sateliților lui Elon Musk: cum ajung bucăți din Starlink înapoi pe Pământ
Activitatea solară intensă, despre care auzim tot mai des în ultima perioadă, nu afectează doar comunicațiile sau rețelele electrice. Ea a început să le dea mari bătăi de cap și sateliților Starlink ai companiei SpaceX, care ajung să cadă de pe orbită mai repede decât era prevăzut. Un studiu recent realizat de NASA arată că vârful actualului ciclu solar produce furtuni geomagnetice suficient de puternice pentru a afecta traiectoria sateliților aflați pe orbita joasă a Pământului. Consecințele? Mai mulți sateliți reintră în atmosferă cu zile sau chiar săptămâni mai devreme, iar riscul ca fragmentele să ajungă la sol crește semnificativ. Cercetătorii de la Centrul Spațial Goddard al NASA au analizat modul în care furtunile geomagnetice afectează sateliții aflați sub 300 de kilometri altitudine. În timpul acestor fenomene solare, radiațiile intense încălzesc straturile superioare ale atmosferei, ceea ce duce la o expansiune a acesteia. Ca urmare, rezistența aerodinamică asupra sateliților crește, iar aceștia își pierd din viteză și sunt împinși treptat înapoi spre Pământ. Este un proces periculos, pentru că acești sateliți nu sunt concepuți să reziste unei reintrări necontrolate. În teorie, ei ar trebui să se dezintegreze complet la contactul cu atmosfera, dar în practică, nu toate componentele ard în totalitate. NASA avertizează că pe măsură ce astfel de cazuri devin mai frecvente, riscul ca fragmente metalice să atingă solul va deveni tot mai real. Un exemplu concret a avut loc în august 2024, când o bucată dintr-un satelit Starlink a fost descoperită pe o fermă din Canada. Din fericire, nu au existat victime, dar incidentul a stârnit numeroase semne de întrebare cu privire la siguranța pe termen lung a megaconstelației Starlink. SpaceX are peste 7.000 de sateliți în orbită, dar planurile sunt și mai ambițioase În prezent, rețeaua Starlink numără peste 7.000 de sateliți activi, dar SpaceX nu se oprește aici. Planul companiei este să ajungă la peste 30.000 de unități, pentru a asigura internet de mare viteză în cele mai izolate colțuri ale lumii. Fiecare satelit are o durată de viață de aproximativ cinci ani, după care reintră controlat în atmosferă și se presupune că se dezintegrează complet. Problema e că furtunile geomagnetice modifică acest plan. În februarie 2022, o furtună de intensitate moderată a dus la pierderea a 49 de sateliți Starlink lansați cu o rachetă Falcon 9. Aceștia au fost împinși înapoi în atmosferă la scurt timp după lansare și s-au distrus înainte de a-și putea îndeplini scopul. Dacă acest tip de evenimente devine tot mai frecvent – iar totul indică faptul că așa va fi, dat fiind vârful ciclului solar de 11 ani în care ne aflăm – atunci viitorul megaconstelațiilor devine mai puțin sigur decât și-ar fi dorit Elon Musk și echipa sa. Reintrările necontrolate ar putea deveni o problemă reală de siguranță Deși majoritatea sateliților Starlink reintră în atmosferă și ard complet, riscurile nu pot fi eliminate complet. NASA avertizează că în cazul unor reintrări necontrolate, fragmente din sateliți ar putea atinge solul și ar putea cauza pagube – în special în zone rurale sau în apropierea orașelor. Până acum, singurul caz confirmat este cel din Canada, dar pe măsură ce numărul sateliților activi crește și activitatea solară rămâne la cote înalte, astfel de incidente ar putea deveni mai frecvente. Chiar și o singură piesă metalică, căzută în locul nepotrivit, ar putea provoca pagube materiale serioase sau, în cel mai rău caz, victime umane. În acest context, agențiile spațiale internaționale ar putea fi nevoite să stabilească noi reguli privind lansarea și monitorizarea sateliților, în special a celor care orbitează la altitudini joase. Protejarea spațiului cibernetic nu mai înseamnă doar apărarea împotriva hackerilor, ci și gestionarea corectă a traficului orbital și a riscurilor aduse de fenomenele cosmice. În goana după conectivitate globală și progres tehnologic, uităm uneori că spațiul nu e un loc lipsit de pericole. Soarele – această stea care ne dă viață – poate deveni un factor de destabilizare pentru infrastructura noastră digitală. Sateliții care cad nu sunt doar un spectacol științific, ci un semnal de alarmă. Iar în era mega-lansărilor și a constelațiilor orbitale, este clar că trebuie să învățăm să conviețuim mai atent cu Universul care ne înconjoară.
Elon Musk se distanțează tot mai mult de Trump. Critică public o inițiativă a președintelui: O rușine, o abominație
Elon Musk, unul dintre cei mai influenți antreprenori ai momentului, a lansat un atac virulent împotriva unui proiect de lege privind cheltuielile guvernamentale, susținut de președintele Donald Trump. Printr-un mesaj publicat pe platforma de socializare X, Musk și-a exprimat indignarea față de ceea ce a numit un document „exorbitant, plin de interese particulare și dezgustător.” Această intervenție a lui Musk vine la doar câteva zile după ce acesta a părăsit Casa Albă, iar tonul aspru al magnatului tech a atras rapid atenția publicului și a presei internaționale. Comentariile sale ridică întrebări nu doar despre conținutul proiectului de lege, ci și despre rolul pe care figuri publice precum Musk îl joacă în influențarea discuțiilor legate de politica americană. Reacția din mediul online și mesajul necruțător Într-o postare pe platforma X, Elon Musk a numit proiectul de lege „o abominație” și a criticat sever pe cei care l-au susținut. Mesajul său, care a devenit rapid viral, condamna dur aprobarea acestui document în Congres. Musk a scris: „Îmi pare rău, dar nu mai pot tolera așa ceva. Această lege imensă, absurdă și încărcată de interese secundare este o rușine. Rușine celor care au votat pentru ea: știți că este greșit. Știți asta.” Tonul tranșant al lui Musk a fost interpretat de mulți drept o continuare a implicării sale tot mai evidente în dezbaterile politice. Fondatorul Tesla și SpaceX a exprimat adesea opinii controversate pe teme legate de guvernare, economie și tehnologie, dar această critică specifică a accentuat polarizarea deja existentă în jurul administrației Trump. Reacțiile nu au întârziat să apară. Mulți utilizatori l-au sprijinit pe Musk, lăudându-l pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume. În schimb, criticii afirmă că astfel de mesaje amplifică diviziunile politice din Statele Unite, acuzându-l pe Musk că încearcă să influențeze decizii politice fără să fie direct implicat în guvernare. O critică mai amplă asupra modului de a guverna Declarația lui Elon Musk atrage atenția asupra unei practici frecvente în politica americană: introducerea unor finanțări sau prevederi suplimentare controversate în proiectele de lege majore, cunoscute sub denumirea de „pork-barrel spending.” Aceasta implică includerea unor alocații bugetare precise, menite să servească intereselor locale sau individuale ale anumitor congresmeni, dar care adesea ridică întrebări despre prioritățile reale ale politicii publice. Criticile lui Musk vin pe fondul unei lungi istorii de contestare a birocrației și a legilor ce par să favorizeze mai degrabă interesul unor grupuri restrânse decât binele general. Prin atacul său, Musk pare să transmită un mesaj împotriva acestui stil de guvernare, solicitând transparență și responsabilitate. Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că Musk însuși are o relație complexă cu guvernul american. Deși se declară deseori împotriva intervențiilor excesive ale statului, companiile sale, precum Tesla și SpaceX, au beneficiat de subvenții guvernamentale însemnate, iar succesul lor a fost influențat de colaborarea cu sectorul public. Ce urmează? Poziția publică asumată de Elon Musk arată o încercare de a participa direct la dezbaterile care modelează viitorul politic și economic al Statelor Unite. Declarațiile sale, deși polarizante, par să sublinieze nevoia urgentă de reformare a unor practici politice profund înrădăcinate. Rămâne de văzut dacă acest atac verbal va duce la schimbări concrete sau dacă va amplifica doar spiritele încordate. Totuși, reacția lui Musk demonstrează modul în care figuri influente, din afara spectrului politic tradițional, pot contribui la intensificarea dezbaterii publice, atrăgând atenția asupra unor probleme complicate și împovărătoare pentru cetățeni.