Soarele furios distruge sateliții Starlink: Viitorul constelației lui Elon Musk
Ceva neașteptat și spectaculos se întâmplă pe orbita Pământului: sateliții Starlink ai lui Elon Musk, considerați până recent un simbol al progresului tehnologic și al internetului global, sunt atacați de o forță imposibil de controlat — activitatea solară. În loc să cadă pradă unor defecțiuni tehnice sau unor coliziuni spațiale, sute de sateliți Starlink sunt împinși prematur spre atmosfera Pământului de către particulele încărcate energetic provenite din exploziile solare. Acest fenomen, documentat recent de cercetători de la NASA și analizat de publicații de specialitate precum New Scientist, scoate la iveală cât de vulnerabili pot fi acești sateliți în fața forțelor cosmice. Iar odată cu apropierea maximului solar — cel mai activ punct al ciclului solar de 11 ani — riscurile cresc considerabil. Cu peste 7.000 de sateliți Starlink deja plasați pe orbită, avem acum ocazia unică de a observa în detaliu impactul pe care activitatea solară îl are asupra acestor constelații tehnologice minimaliste. Conform cercetătorului Denny Oliveira de la NASA Goddard Space Flight Center, în timpul furtunilor geomagnetice sateliții revin în atmosferă mai repede decât ar face-o în absența acestor evenimente solare. Aceasta este o problemă reală pentru SpaceX. În timpul maximului solar, durata de viață a unui satelit Starlink poate fi redusă cu până la zece zile. Deși pare puțin, efectul cumulativ asupra unei constelații de mii de unități poate fi dezastruos. În doar patru ani, între 2020 și 2024, au fost înregistrate 523 de reintrări ale sateliților în atmosferă, o cifră fără precedent în istoria spațială. Fenomenul este accentuat de faptul că aceasta este prima perioadă de maxim solar care are loc în „era megaconstelațiilor”, cum o numește astrofiziciana Samantha Lawler de la Universitatea din Regina. Astfel, învățăm pentru prima dată la scară largă cât de grav poate afecta Soarele aceste structuri spațiale artificiale. Ce se întâmplă cu sateliții când cad? Sateliții Starlink sunt proiectați să se autodistrugă la finalul duratei lor de viață, fie printr-o coborâre controlată, fie natural, atunci când apar defecțiuni. Totuși, furtunile solare accelerează acest proces necontrolat, iar acest lucru vine cu riscuri serioase. Denny Oliveira avertizează că, odată cu accelerarea reintrărilor, cresc și șansele ca fragmente din sateliți să supraviețuiască arderii atmosferice și să ajungă pe sol. În vara anului trecut, o bucată de satelit Starlink a fost găsită pe o fermă din Canada — un incident recunoscut oficial de SpaceX. Dar dacă s-a găsit un fragment, câte altele nu au fost observate? Este întrebarea pe care și-o pun tot mai mulți cercetători. Pe măsură ce numărul sateliților crește, iar intensitatea activității solare atinge cote maxime, pericolul ca fragmente din acești sateliți să ajungă necontrolat pe Pământ devine o realitate tot mai probabilă. Viitorul constelației Starlink: între inovație și fragilitate Când Elon Musk a anunțat Starlink, ideea părea revoluționară: internet de mare viteză oriunde pe glob, chiar și în cele mai izolate regiuni. Tehnologia funcționează, iar în multe zone serviciile Starlink s-au dovedit salvatoare. Totuși, pe măsură ce constelația crește — SpaceX plănuiește să lanseze alte mii de sateliți în anii următori — devine tot mai clar că spațiul apropiat Pământului este un ecosistem sensibil, iar soluțiile tehnice actuale nu iau întotdeauna în calcul capriciile naturii cosmice. Activitatea solară nu este un fenomen nou, dar intensitatea și frecvența reintrărilor sateliților sugerează că trebuie regândită rezistența acestora. În plus, lipsa unor standarde globale clare privind gestionarea deșeurilor spațiale adaugă o presiune suplimentară. Ce se întâmplă dacă fragmentele devin un pericol pentru siguranța pe Pământ? Cum vor răspunde companiile precum SpaceX dacă astfel de incidente devin mai dese? În acest moment, sateliții Starlink „cad ca muștele”, iar de vină este un Soare agitat, aflat în vârful puterii sale. Pentru omenire, e o lecție de umilință tehnologică: oricât de sofisticată ar fi o constelație artificială, ea rămâne vulnerabilă în fața forțelor naturale pe care nu le putem controla. Și poate e momentul să învățăm cum să construim mai bine — nu doar mai mult.
Frământările lui Musk la Tesla: pleacă omul de bază din Optimus, chiar înainte de lansarea robotaxiurilor
În plină perioadă de tranziție și tensiuni cu președintele Donald Trump, Elon Musk se confruntă cu o nouă provocare la Tesla: Milan Kovac, omul-cheie din programul Optimus, părăsește compania chiar înainte de lansarea mult-așteptatelor robotaxiuri. Mișcarea intervine într-un moment critic pentru gigantul tech, care își leagă viitorul de dezvoltarea roboților umanoizi și a vehiculelor autonome. Kovac, vicepreședinte pe inginerie în cadrul diviziei Optimus, a jucat un rol esențial în conturarea atât a tehnologiei de autopilot, cât și a proiectului de robotică. Plecarea sa ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea conducerii în una dintre cele mai ambițioase inițiative ale lui Musk. Plecarea subită a inginerului-șef din Optimus Milan Kovac și-a anunțat plecarea pe 6 iunie, invocând motive personale: dorința de a petrece mai mult timp cu familia aflată în străinătate. „Este singurul motiv și nu are nicio legătură cu altceva”, a precizat el într-o postare pe X (fostul Twitter), reafirmându-și totodată sprijinul pentru Elon Musk și pentru Tesla. Kovac lucra la Tesla din 2016, când a intrat ca inginer software în echipa de Autopilot. De-a lungul timpului, a avansat până în poziția de vicepreședinte pentru Optimus, divizia care dezvoltă roboți umanoizi. A fost responsabil de coordonarea echipelor de inginerie care proiectau infrastructura software comună între roboții Optimus și sistemele Autopilot – adică nucleul viitorului Tesla, așa cum îl vede Musk. Deși plecarea sa nu pare să fie legată de controverse interne, sincronizarea nu putea fi mai nefericită: pe 12 iunie, Tesla va lansa în Austin, Texas, primele sale robotaxiuri complet autonome, o inițiativă crucială pentru direcția strategică a companiei. Milan Kovac este inginerul care a condus dezvoltarea diviziei de roboți umanoizi Optimus la Tesla, având un rol esențial în integrarea tehnologiilor Autopilot și AI. Ambițiile lui Musk și riscurile tot mai mari Elon Musk a insistat în repetate rânduri că Optimus reprezintă viitorul Tesla. Nu doar ca proiect spectaculos, ci ca fundament economic al companiei: „Viitorul companiei depinde de scară largă, de mașini autonome și de volume mari de roboți umanoizi”, a spus el într-o conferință recentă. Totuși, piața nu pare convinsă. În ciuda eforturilor de a menține secretul în jurul lansării robotaxiurilor, datele arată o lipsă de încredere semnificativă a publicului în privința siguranței tehnologiei autonome Tesla. Unii se tem chiar că astfel de vehicule nu ar trebui permise legal. Între timp, giganți ca Amazon fac pași concreți în dezvoltarea roboților de livrare, punând o presiune suplimentară pe Tesla. Dacă Musk nu reușește să transforme ambițiile în realitate tangibilă, riscă să piardă teren pe o piață pe care el însuși a contribuit să o popularizeze. Un nou lider și o tranziție delicată În locul lui Milan Kovac, conducerea diviziei Optimus ar urma să fie preluată de Ashok Elluswamy, vicepreședinte al echipelor Autopilot și AI software. Deși Elluswamy are o experiență vastă în domeniu, tranziția are loc într-un moment delicat, când compania este sub presiune din toate direcțiile – de la investitori și competitori, până la opinia publică și autorități de reglementare. În concluzie, plecarea lui Kovac poate părea o mutare personală, dar consecințele sunt mult mai ample. Într-un ecosistem în care fiecare lider contează, iar fiecare decizie tehnologică poate înclina balanța viitorului, Tesla se vede nevoită să se adapteze rapid. Pentru Musk, acest nou capitol înseamnă, mai mult ca oricând, o luptă contra timpului.
Cine ar putea fi noul băiat de la IT al lui Trump, după despărțirea de Musk. Silicon Valley vânează locul vacant în anturajul prezidențial
Despărțirea spectaculoasă dintre Donald Trump și Elon Musk, după o perioadă de apropiere publică și proiecte comune, a lăsat în urmă un loc liber la masa celor influenți din Biroul Oval. Iar în Silicon Valley simte mirosul oportunității: giganții tehnologici încep să caute noi canale de influență în Casa Albă, mai ales în contextul revenirii lui Trump pentru un al doilea mandat. Prezența masivă a liderilor tech la inaugurarea din ianuarie 2025 — Zuckerberg, Pichai, Altman, Bezos sau chiar Huang — nu a fost întâmplătoare. Mulți dintre acești actori importanți încearcă deja să-și refacă poziția de forță în raport cu administrația Trump, într-un moment în care Musk pare exclus din cercul de apropiați, scrie publicația Business Insider. Mark Zuckerberg, între rebranding și calcule strategice Deși Meta este implicată într-un proces antitrust major cu autoritățile federale, Mark Zuckerberg nu a părut descurajat. A contribuit cu 1 milion de dolari la inaugurarea lui Trump și a găzduit un bal exclusivist în cinstea noii administrații. A mai făcut un pas important: s-a mutat parțial în Washington, după ce a achiziționat o vilă de 23 de milioane de dolari. Transformarea personală a lui Zuckerberg — de la fondatorul introvertit în hanorac la CEO-ul cu lanțuri de aur și discursuri despre „energie masculină” — pare gândită pentru a atrage un nou tip de atenție. Dacă acest joc dublu îl va apropia sau îl va îndepărta de Trump rămâne de văzut, dar Meta se află pe lista scurtă a favoriților. Sam Altman și proiectul „Stargate”: inteligența artificială, noua monedă de influență CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a devenit un apropiat discret al președintelui prin implicarea sa în proiectul Stargate — un plan colosal de 100 de miliarde de dolari pentru infrastructura AI din SUA. Apoi a fost văzut alături de Trump într-o delegație oficială în Arabia Saudită, pe fondul negocierilor pentru construirea unui uriaș centru de date în Abu Dhabi. Altman a reușit ceea ce Musk n-a mai putut: să fie ales pentru acest parteneriat internațional, în ciuda încercărilor fondatorului X de a-l bloca. Într-o administrație care pune accent pe supremația tehnologică a Americii, Altman ar putea deveni omul-cheie în politica de AI a Casei Albe. Bezos și Huang, jocuri de culise și strategii pe termen lung Jeff Bezos, altădată în conflict deschis cu Trump, pare acum reconfigurat ca un aliat discret. Fondatorul Amazon și al Blue Origin ar putea profita direct de o eventuală reziliere a contractelor SpaceX, amenințare lansată de Trump la adresa lui Musk. Blue Origin are deja o înțelegere de 3 miliarde de dolari cu NASA și ar putea urca pe un culoar preferențial dacă rivalul SpaceX va cădea în dizgrație. Pe de altă parte, Jensen Huang de la Nvidia, deși mai puțin vizibil public, a participat la vizita oficială din Orientul Mijlociu și este parte din proiectele comune de infrastructură AI. Interdicția impusă de Trump privind exportul cipurilor avansate în China a afectat Nvidia, dar și a creat o motivație suplimentară de colaborare cu guvernul SUA. Sundar Pichai și Google, prinși în menghina proceselor CEO-ul Google, Sundar Pichai, se confruntă cu presiuni judiciare serioase. Două decizii federale importante — privind monopolul pe piața de publicitate și motorul de căutare — ar putea obliga compania să se divizeze. În acest context, apropierea de Trump ar putea părea o strategie riscantă, dar și necesară. Prezența lui Pichai la inaugurare indică un interes real, deși poziția sa e delicată. În final, întrebarea nu e doar cine îl înlocuiește pe Musk în anturajul lui Trump, ci ce strategie va adopta Silicon Valley în relația cu un președinte care rămâne imprevizibil, dar puternic interesat de tehnologie și influență globală.
Trump îl amenință pe Musk că vor fi „consecințe serioase” dacă îi finanțează pe democrați. Proprietarul Tesla elimină postarea despre Trump și Epstein
Președintele american Donald Trump l-a avertizat, sâmbătă, pe proprietarul Tesla și X, Elon Musk, că vor exista „consecințe foarte serioase” dacă, miliardarul va finanța politicienii democrați, care candidează împotriva republicanilor, ce votează în Congres planul fiscal propus de actuala administrație SUA. Totodată, Elon Musk a eliminat postarea de pe X, în care susținea că Trump ar fi fost implicat în dosarul lui Jeffrey Epstein, afaceristul condamnat pentru abuz de minori. Donald Trump a acordat sâmbătă un interviu telefonic postului NBC News, în care l-a avertizat pe Elon Musk că va suporta „consecințe serioase”, dacă va finanța opoziția democrată. Președintele SUA a refuzat însă să precizeze la ce consecințe se referă, dar a adăugat că nu a luat încă în considerare o eventuală investigație împotriva lui Musk. Trump a fost însă vehement în privința prieteniei sale cu Elon Musk, despre care a spus că s-a terminat. Întrebat apoi dacă ar dori totuși să repare relația cu Musk, răspunsul său a fost și mai scurt: ‘Nu!’. Elon Musk a fost unul dintre cei mai generoși donatori din campania prezidențială a lui Donald Trump. Recent, însă, conflictul dintre Elon Musk și Donald Trump a izbucnit pe fundalul tensiunilor economice din SUA, în momentul în care proprietarul Tesla și-a exprimat clar dezacordul față de proiectul fiscal al administrației Trump, pe care l-a numit „o abominație”. Musk a renunțat din funcția șef pe care o avea la Departamentul de Conducere Guvernamentală DOGE, instituție, înființată de Trump pentru reducerea cheltuielilor din administrație. Sâmbătă, Elon Musk a șters postarea controversată, în care susținea că Donald Trump apare în dosarul lui Jeffrey Epstein, afaceristul condamnat pentru pedofilie, relatează France 24. Washington Post: „Schimburile de replici reprezintă un contrast puternic în raport cu atmosfera din din primele luni ale mandatului” ”Schimburile de replici reprezintă un contrast puternic în raport cu atmosfera din timpul campaniei electorale și din primele luni ale mandatului prezidențial. (…) Deși Musk a avut dispute cu alți oficiali din cadrul Administrației Trump, relația sa cu președintele părea rezilientă. Exact în urmă cu o săptămână, Trump l-a descris pe Musk în Biroul Oval ca fiind «unul dintre cei mai mari lideri ai mediilor de afaceri și unul dintre cei mai mari inventatori din istoria lumii». Însă, marți, Musk a început să critice planul fiscal al lui Trump”, amintește cotidianul The Washington Post, într-un editorial. ”Deteriorarea relației s-a produs mult mai rapid decât mă gândeam. Cred că, de fapt, Musk vrea să fie președinte”, a dezvăluit un apropiat al miliardarului american, sub protecția anonimatului. Foto: Profimedia Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Soarele le face probleme sateliților lui Elon Musk: cum ajung bucăți din Starlink înapoi pe Pământ
Activitatea solară intensă, despre care auzim tot mai des în ultima perioadă, nu afectează doar comunicațiile sau rețelele electrice. Ea a început să le dea mari bătăi de cap și sateliților Starlink ai companiei SpaceX, care ajung să cadă de pe orbită mai repede decât era prevăzut. Un studiu recent realizat de NASA arată că vârful actualului ciclu solar produce furtuni geomagnetice suficient de puternice pentru a afecta traiectoria sateliților aflați pe orbita joasă a Pământului. Consecințele? Mai mulți sateliți reintră în atmosferă cu zile sau chiar săptămâni mai devreme, iar riscul ca fragmentele să ajungă la sol crește semnificativ. Cercetătorii de la Centrul Spațial Goddard al NASA au analizat modul în care furtunile geomagnetice afectează sateliții aflați sub 300 de kilometri altitudine. În timpul acestor fenomene solare, radiațiile intense încălzesc straturile superioare ale atmosferei, ceea ce duce la o expansiune a acesteia. Ca urmare, rezistența aerodinamică asupra sateliților crește, iar aceștia își pierd din viteză și sunt împinși treptat înapoi spre Pământ. Este un proces periculos, pentru că acești sateliți nu sunt concepuți să reziste unei reintrări necontrolate. În teorie, ei ar trebui să se dezintegreze complet la contactul cu atmosfera, dar în practică, nu toate componentele ard în totalitate. NASA avertizează că pe măsură ce astfel de cazuri devin mai frecvente, riscul ca fragmente metalice să atingă solul va deveni tot mai real. Un exemplu concret a avut loc în august 2024, când o bucată dintr-un satelit Starlink a fost descoperită pe o fermă din Canada. Din fericire, nu au existat victime, dar incidentul a stârnit numeroase semne de întrebare cu privire la siguranța pe termen lung a megaconstelației Starlink. SpaceX are peste 7.000 de sateliți în orbită, dar planurile sunt și mai ambițioase În prezent, rețeaua Starlink numără peste 7.000 de sateliți activi, dar SpaceX nu se oprește aici. Planul companiei este să ajungă la peste 30.000 de unități, pentru a asigura internet de mare viteză în cele mai izolate colțuri ale lumii. Fiecare satelit are o durată de viață de aproximativ cinci ani, după care reintră controlat în atmosferă și se presupune că se dezintegrează complet. Problema e că furtunile geomagnetice modifică acest plan. În februarie 2022, o furtună de intensitate moderată a dus la pierderea a 49 de sateliți Starlink lansați cu o rachetă Falcon 9. Aceștia au fost împinși înapoi în atmosferă la scurt timp după lansare și s-au distrus înainte de a-și putea îndeplini scopul. Dacă acest tip de evenimente devine tot mai frecvent – iar totul indică faptul că așa va fi, dat fiind vârful ciclului solar de 11 ani în care ne aflăm – atunci viitorul megaconstelațiilor devine mai puțin sigur decât și-ar fi dorit Elon Musk și echipa sa. Reintrările necontrolate ar putea deveni o problemă reală de siguranță Deși majoritatea sateliților Starlink reintră în atmosferă și ard complet, riscurile nu pot fi eliminate complet. NASA avertizează că în cazul unor reintrări necontrolate, fragmente din sateliți ar putea atinge solul și ar putea cauza pagube – în special în zone rurale sau în apropierea orașelor. Până acum, singurul caz confirmat este cel din Canada, dar pe măsură ce numărul sateliților activi crește și activitatea solară rămâne la cote înalte, astfel de incidente ar putea deveni mai frecvente. Chiar și o singură piesă metalică, căzută în locul nepotrivit, ar putea provoca pagube materiale serioase sau, în cel mai rău caz, victime umane. În acest context, agențiile spațiale internaționale ar putea fi nevoite să stabilească noi reguli privind lansarea și monitorizarea sateliților, în special a celor care orbitează la altitudini joase. Protejarea spațiului cibernetic nu mai înseamnă doar apărarea împotriva hackerilor, ci și gestionarea corectă a traficului orbital și a riscurilor aduse de fenomenele cosmice. În goana după conectivitate globală și progres tehnologic, uităm uneori că spațiul nu e un loc lipsit de pericole. Soarele – această stea care ne dă viață – poate deveni un factor de destabilizare pentru infrastructura noastră digitală. Sateliții care cad nu sunt doar un spectacol științific, ci un semnal de alarmă. Iar în era mega-lansărilor și a constelațiilor orbitale, este clar că trebuie să învățăm să conviețuim mai atent cu Universul care ne înconjoară.
Elon Musk se distanțează tot mai mult de Trump. Critică public o inițiativă a președintelui: O rușine, o abominație
Elon Musk, unul dintre cei mai influenți antreprenori ai momentului, a lansat un atac virulent împotriva unui proiect de lege privind cheltuielile guvernamentale, susținut de președintele Donald Trump. Printr-un mesaj publicat pe platforma de socializare X, Musk și-a exprimat indignarea față de ceea ce a numit un document „exorbitant, plin de interese particulare și dezgustător.” Această intervenție a lui Musk vine la doar câteva zile după ce acesta a părăsit Casa Albă, iar tonul aspru al magnatului tech a atras rapid atenția publicului și a presei internaționale. Comentariile sale ridică întrebări nu doar despre conținutul proiectului de lege, ci și despre rolul pe care figuri publice precum Musk îl joacă în influențarea discuțiilor legate de politica americană. Reacția din mediul online și mesajul necruțător Într-o postare pe platforma X, Elon Musk a numit proiectul de lege „o abominație” și a criticat sever pe cei care l-au susținut. Mesajul său, care a devenit rapid viral, condamna dur aprobarea acestui document în Congres. Musk a scris: „Îmi pare rău, dar nu mai pot tolera așa ceva. Această lege imensă, absurdă și încărcată de interese secundare este o rușine. Rușine celor care au votat pentru ea: știți că este greșit. Știți asta.” Tonul tranșant al lui Musk a fost interpretat de mulți drept o continuare a implicării sale tot mai evidente în dezbaterile politice. Fondatorul Tesla și SpaceX a exprimat adesea opinii controversate pe teme legate de guvernare, economie și tehnologie, dar această critică specifică a accentuat polarizarea deja existentă în jurul administrației Trump. Reacțiile nu au întârziat să apară. Mulți utilizatori l-au sprijinit pe Musk, lăudându-l pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume. În schimb, criticii afirmă că astfel de mesaje amplifică diviziunile politice din Statele Unite, acuzându-l pe Musk că încearcă să influențeze decizii politice fără să fie direct implicat în guvernare. O critică mai amplă asupra modului de a guverna Declarația lui Elon Musk atrage atenția asupra unei practici frecvente în politica americană: introducerea unor finanțări sau prevederi suplimentare controversate în proiectele de lege majore, cunoscute sub denumirea de „pork-barrel spending.” Aceasta implică includerea unor alocații bugetare precise, menite să servească intereselor locale sau individuale ale anumitor congresmeni, dar care adesea ridică întrebări despre prioritățile reale ale politicii publice. Criticile lui Musk vin pe fondul unei lungi istorii de contestare a birocrației și a legilor ce par să favorizeze mai degrabă interesul unor grupuri restrânse decât binele general. Prin atacul său, Musk pare să transmită un mesaj împotriva acestui stil de guvernare, solicitând transparență și responsabilitate. Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că Musk însuși are o relație complexă cu guvernul american. Deși se declară deseori împotriva intervențiilor excesive ale statului, companiile sale, precum Tesla și SpaceX, au beneficiat de subvenții guvernamentale însemnate, iar succesul lor a fost influențat de colaborarea cu sectorul public. Ce urmează? Poziția publică asumată de Elon Musk arată o încercare de a participa direct la dezbaterile care modelează viitorul politic și economic al Statelor Unite. Declarațiile sale, deși polarizante, par să sublinieze nevoia urgentă de reformare a unor practici politice profund înrădăcinate. Rămâne de văzut dacă acest atac verbal va duce la schimbări concrete sau dacă va amplifica doar spiritele încordate. Totuși, reacția lui Musk demonstrează modul în care figuri influente, din afara spectrului politic tradițional, pot contribui la intensificarea dezbaterii publice, atrăgând atenția asupra unor probleme complicate și împovărătoare pentru cetățeni.
Motivul pentru care a renunțat Shaquille O’Neal la Cybertruck-ul lui Elon Musk. De ce a vândut maşina care a ajuns la un alt cumpărător celebru
O nouă lovitură încasată în plin de Elon Musk, după ce legendarul Shaquille O’Neal și-a vândut Cybertruck-ul Tesla celebrului baschetbalist Trendon Watford. „Shaq” a decis să renunțe la bolidul său electric, nemulțumit de autonomia acestuia, și și-a achiziționat un altul mult mai performant. Până și Shaquille O’Neal a renunțat la Cybertruck-ul lui Elon Musk. De ce a ales să vândă mașina electrică Tesla Elon Musk primește o nouă lovitură de proporții. Legenda Shaquille O’Neal a decis să-și vândă Cybertruck-ul Tesla faimosului baschetbalist Trendon Watford de la Brooklyn Nets, scrie benzinga.com. Fostul superstar din NBA a renunțat la bolidul său futurist electric, personalizat, vopsit maro, nemulțumit de autonomia scăzută a acestuia, de doar 483 de kilometri, și și-a cumpărat o altă mașină electrică, mult mai performantă, cu o baterie de 200 kWh și cu autonomie de 740 de kilometri. Shaq, renumit pentru vasta sa colecție de mașini, a ales să se despartă de unul dintre cele trei vehicule Tesla Cybertruck ale sale. Vehiculul, care fusese personalizat și vopsit într-un într-o nuanță de maro lucios, a fost vândut lui Trendon Watford de la echipa Brooklyn Nets. Chiar dacă își declarase admirația pentru Cybertruck, Shaq a renunțat a unul dintre mașinile sale Tesla și a trecut la un Cadillac Escalade IQ, care dispune de o autonomie net superioară. Tendință. Consumatorii se îndreaptă spre vehicule electrice cu autonomie mult mai mare Tranzacția a fost gestionată de firma Effortless Motors, care scosese mașina la vânzare cu aproximativ o lună în urmă. Încă nu este clar deocamdată dacă Shaq își va vinde Cybertruck-urile rămase, în urma recentei sale schimbări de macaz față de Tesla. Anul trecut, proprietarul Tesla, Elon Musk, a răspuns la o postare în care prezenta Cybertruck-ul lui Shaq cu un simplu cuvânt, „Frumos”, recunoscând modificarea caroseriei late și luminile roșii de fundal care îl fac unul dintre cele mai atrăgătoare vehicule. Decizia lui Shaq de a-și vinde Cybertruck-ul ar putea reflecta o tendință mai largă în rândul consumatorilor care caută vehicule electrice cu autonomie mai mare. Autonomia superioară a lui Cadillac Escalade IQ ar putea să-l facă o opțiune mai atractivă pentru consumatorii care călătoresc frecvent pe distanțe lungi. Această schimbare de preferințe a lui Saquille O’Neal ar putea afecta cota de piață a Tesla în industria vehiculelor electrice, și așa într-o prăbușire continuă în ultimele luni. Absolvent al Facultății de Filosofie și Jurnalism, și-a început cariera în presa sportivă scrisă și on-line în urmă cu două decenii la săptămânalul Fanatik, unde și-a făcut ucenicia și apoi a prins experiență în domeniul sportului rege și nu numai. A urmat în 2008 „transferul” … citește mai mult
Cu eșecul DOGE și Tesla în plină desfășurare, Elon Musk prinde aripi. Dacă pe Pământ nu-i bine, spațiul devine ultima frontieră
Într-un interviu acordat pentru CBS Sunday Morning, Elon Musk a evitat să discute despre politica administrației Trump, preferând să se concentreze pe activitatea sa în domeniul spațial. CEO-ul SpaceX a fost întrebat de jurnalistul David Pogue despre opiniile sale legate de politicile fostului președinte, în special cele care afectează studenții internaționali, însă Musk a dorit să rămână pe subiectul principal: navele spațiale. Musk evită comentariile politice, dar admite dificultăți legate de guvern La începutul interviului, când Pogue l-a întrebat despre opiniile sale privind restricțiile impuse de administrația Trump, Musk a replicat că preferă să se axeze pe „subiectul zilei, adică navele spațiale”, sugerând că discuțiile politice nu sunt pe agenda sa, potrivit TechCrunch. Jurnalistul a fost surprins, afirmând că i s-a spus că poate aborda orice temă, însă Musk a fost ferm: „Nu.” Cu toate acestea, Musk a făcut unele comentarii despre controversa legată de Departamentul pentru Eficiența Guvernamentală (DOGE), instituția pe care o conduce și care a fost criticată pentru reducerile agresive din agențiile federale. El a spus că DOGE a devenit „țapul ispășitor” pentru multe probleme și că orice tăiere, reală sau imaginară, este pusă pe seama acestui departament. Musk a recunoscut că se află într-o poziție delicată în relația cu administrația Trump: „Nu vreau să vorbesc împotriva administrației, dar nici nu vreau să îmi asum responsabilitatea pentru toate deciziile ei”. Focus pe companii și tehnologie, mai puțin pe politică În cadrul interviului, realizat înainte de testul de zbor al navei Starship, Musk a fost întrebat dacă există o legătură între diversele sale companii, SpaceX, Tesla, xAI, X (fost Twitter), Neuralink și The Boring Company. Răspunsul său a fost că toate aceste afaceri au scopul de a „îmbunătăți traiectoria probabilă a civilizației”. Deși se retrage treptat din activitatea guvernamentală, Musk a declarat că va rămâne implicat câteva zile pe săptămână în cadrul DOGE. El a precizat că acest proiect „va continua ca un stil de viață”, dar că atenția sa principală trebuie să fie asupra companiilor sale. După difuzarea interviului, o secvență în care Musk critica proiectul de buget susținut de Trump a generat un val de știri, iar ulterior Musk a anunțat că își încheie colaborarea ca angajat special al guvernului. Cu toate acestea, Trump a sugerat că Musk nu pleacă cu adevărat din acest rol.
Ai fi zis că-i invers – Elon Musk, dator vândut lui Donald Trump. Suma colosală de bani pe care are să i-o dea președintelui american
Relația dintre Elon Musk și Donald Trump pare să fi ajuns într-un punct de ruptură, după luni de cooperare tensionată în culisele Casei Albe. Potrivit unui material publicat de Wall Street Journal, citat de revista Futurism, Elon Musk ar mai datora 100 de milioane de dolari dintr-un angajament total de 300 de milioane făcut pentru susținerea campaniei de realegere a fostului președinte. Lipsa plății este interpretată de consilierii lui Trump drept un semnal clar al deteriorării relației dintre cei doi. Donald Trump evită să spună lucrurilor pe nume Chiar dacă Trump susține public că Musk „nu pleacă cu adevărat” și că va „veni și pleca”, sursele WSJ sugerează o cu totul altă realitate. Tensiunile au escaladat recent după ce Musk ar fi fost furios că Trump s-a întâlnit cu CEO-ul OpenAI, Sam Altman, un adversar declarat al miliardarului. Pentru a-l calma, întâlnirea publică cu Altman a fost anulată în ultimul moment, potrivit sursei citate. În paralel, Musk a fost din ce în ce mai izolat în cadrul administrației Trump. Reformele sale agresive prin așa-numitul Department of Government Efficiency (DOGE) au stârnit nemulțumirea oficialilor de la Casa Albă, care au considerat deciziile sale necoordonate și lipsite de pragmatism. La un moment dat, președintele i-ar fi „atribuit un babysitter” pentru a-i monitoriza deciziile. Elon Musk iese „tip-til” pe ușa din spate a Casei Albe Pe fondul creșterii tensiunilor, Musk și-a redus treptat prezența la Casa Albă și a criticat public proiectul legislativ „big, beautiful bill”, susținut de Trump, acuzând că acesta agravează deficitul bugetar și subminează eforturile DOGE. Între timp, imperiul lui Musk resimte deja consecințele. Vânzările Tesla au scăzut considerabil, pe fondul asocierii acestuia cu politici de extremă dreapta și a unei viziuni de guvernare bazate pe tăieri bugetare extreme, care au generat instabilitate economică. Într-un moment de frustrare, Trump ar fi întrebat consilierii: „A fost totul o prostie?”, referindu-se la promisiunile nerealiste ale lui Musk de a reduce cheltuielile guvernamentale cu 2.000 de miliarde de dolari, o cifră considerată de mulți drept fantezistă. Deși ambii lideri insistă că relația lor e „solidă”, realitatea pare să indice că parteneriatul lor s-a încheiat, cu Musk retrăgându-se în umbră și Trump încercând să controleze daunele.
Văicăreala lui Elon Musk – Cum încearcă șeful Tesla să găsească vinovați pentru lipsa din ce în ce mai mare de popularitate de care se bucură
După ce a părăsit neoficial scena politică americană în urma unui eșec răsunător la Washington, Elon Musk pare nedumerit de cât de nepopular a devenit. Într-un interviu acordat Washington Post, fondatorul Tesla și SpaceX s-a plâns de birocrația federală și de faptul că, în opinia sa, este învinuit pe nedrept pentru tot ce merge prost. Rezultatele nu au fost întocmai cele sperate „Situația din birocrația federală e mult mai gravă decât credeam”, a declarat Elon Musk. „Credeam că sunt probleme, dar e o luptă pe dealul Capitoliului să îmbunătățești lucrurile”. El s-a referit la eforturile sale de a promova Department of Government Efficiency (DOGE), o agenție creată aparent ca „răsplată” pentru sprijinul oferit lui Donald Trump în campania electorală. Însă DOGE, care are un mandat destul de vag și rezultate slabe în reducerea cheltuielilor guvernamentale, a devenit rapid simbolul eșecului și al incompetenței. Publicul, deja sceptic în privința lui Musk, a reacționat cu și mai multă ostilitate, chiar și față de companiile sale. Elon Musk nu-și vede bârna din ochi „Se întâmpla ceva rău oriunde și tot noi eram învinuiți, chiar dacă nu aveam nicio legătură”, s-a plâns el. Iar un moment emblematic al acestei ostilități a fost incendierea simbolică a unor automobile Tesla în timpul protestelor din martie. „De ce ai face asta? Nu e deloc cool”, a comentat Musk. Într-o postare pe rețeaua de socializare pe care o deține, Musk a susținut că o anchetă internă a identificat cinci indivizi și o platformă de fundraising cu înclinații liberale drept responsabili de protestele anti-Tesla. Nu a menționat însă că până și republicanii sau foștii săi admiratori îl critică pentru concedierile în masă din sectorul public și pentru rolul său în erodarea încrederii în administrația Trump. Chiar dacă Elon Musk s-a retras discret din funcția guvernamentală, agenția DOGE își continuă activitatea. Conform declarațiilor oficiale, aceasta se va concentra pe proiecte „cu cel mai mare câștig la cel mai mic cost”, în speranța că va reuși, în ciuda eșecului inițial, să reducă „risipa și frauda”. Între timp, la Washington și în sudul Texasului, viața merge înainte: administrația americană pregătește un nou pachet de tăieri bugetare inspirate de DOGE, iar SpaceX a lansat încă un lot de sateliți Starlink.