Referendum în Elveția: Alegătorii resping propunerea de impozitare a bogaților
Alegătorii elvețieni au respins propunerea de impozitare federală a moștenirilor cu 50% pentru persoanele bogate, în cadrul unui referendum organizat duminică. Potrivit estimărilor, propunerea a fost respinsă de 79% dintre alegători, scrie Reuters. Preocupările legate de un potențial exod al persoanelor bogate și de pierderea ulterioară a veniturilor fiscale au fost factori cheie în opoziție. Inițiativa fiscală a fost înaintată de Tinerii Socialiști și viza o taxă de succesiune de 50% pentru sumele care depășesc 50 de milioane de franci elvețieni (53,5 milioane de euro), care, dacă ar fi fost votată, ar fi afectat aproximativ 2.500 de gospodării. Propunerea, respinsă în număr mare La Geneva, 68,6% dintre alegători s-au opus acestei inițiative. Cantonele vorbitoare de limbă germană au manifestat o opoziție și mai mare, inclusiv Zurich (74,6%), Graubünden (83,9%), Sankt Gallen (86,5%) și Schwyz (91%), scrie The Brussels Times. Elveția, o țară populară din punct de vedere istoric în rândul persoanelor înstărite, impune deja unele impozite pe avere. Planul s-a lovit de o opoziție fermă din partea guvernului și a tuturor partidelor, cu excepția celor de stânga. Aceștia au susținut că introducerea acestui impozit risca să determine plecarea persoanelor înstărite, compensând orice venituri și agravând situația finanțelor publice. Tot duminică, alegătorii elvețieni au respins, într-un referendum separat, cu o majoritate covârșitoare, o propunere privind serviciul civil obligatoriu. Măsura, la care s-au opus 84% dintre alegători, ar fi obligat toți tinerii cetățeni, inclusiv femeile, să servească comunitatea sau să se înroleze în armată.
Statul din Europa în care se găsește cea mai periculoasă pârtie de schi. Este dedicată celor experimentați
V-ați gândit că ar fi momentul să vă rezervați o vacanță de câteva zile peste hotare, cu gândul de a schia și de a vă bucura de iarnă? Există și zone care pot fi abordate de pasionații sporturilor de iarnă, dar care sunt experimentați, au condiție fizică și sunt foarte atenți. De exemplu, există un stat din Europa în care se găsește cea mai periculoasă pârtie de schi. Activitatea poate deveni o reală provocare chiar și pentru cei care au ani de experiență pe schiuri și placa de snowboard. Europa ascunde o multitudine de „comori” naturale care așteaptă să fie descoperite de toți turiștii curioși. Desigur, anumite zone ar trebui vizitate cu atenție sporită, iar practicarea anumitor activități ar trebui să se desfășoare în condiții de siguranță. Acum că iarna aproape a sosit, iar în anumite zone europene s-au așternut primii fulgi de nea, unii dintre pasionații sporturilor de iarnă se pregătesc de rezervări. Pe listă se află locații celebre din Europa, inclusiv cele din România. Din clasament fac parte stațiuni precum Rânca și Straja, Kopaonik (Serbia), Cortina d’Ampezzo (Italia), Spindleruv Mlyn (Republica Cehă), Jahorina (Bosnia), Bialka Tatrzanska (Polonia), precum și Bansko (Bulgaria). Totuși, niciuna dintre cele menționate nu deține titlul de „cea mai periculoasă pârtie de schi”. Unde se află cea mai periculoasă pârtie de schi din Europa Cea mai periculoasă pârtie de schi se află în Elveția și poartă denumirea de Mur Suisse („Peretele Elvețian”). Pârtia se găsește în zona stațiunii elvețiene Les Crosets, în cantonul Valais, și coboară spre Avoriaz (Franța), arată Blick.ch. Din acest motiv poartă și denumirea de „Zidul”. Pârtia poate deveni o provocare chiar și în cazul celor mai experimentați împătiți ai sporturilor de iarnă. Deși peisajul pare desprins din basm, activitatea poate deveni primejdioasă, având în vedere că pârtia prezintă creste abrupte de până la 2 metri înălțime. Pârtia are o lungime de 1,3 kilometri și începe de la altitudinea de 2.151 de metri. Autorul recomandă: Cât a ajuns să coste vacanța la schi într-o stațiune europeană celebră preferată de mulți turiști români. Tarifele au ajuns cu 40% mai mari Zona Rânca a fost declarată staţiune turistică de interes naţional. Ce șanse de dezvoltare are „perla” Transalpinei Se apropie startul sezonului de ski. Care sunt şansele să se schieze de 1 decembrie. Pe pârtiile din Maramureș ninge PARADOXUL turistic din Poiana Brașov: Hoteluri aproape pline pentru sărbătorile de iarnă, deși prețurile sunt printre cele mai ridicate din țară Sursă foto: Mediafax
O viață nouă în Elveția. Satul care oferă zeci de mii de euro noilor rezidenți
Un mic sat elvețian cuibărit în munți a anunțat că oferă până la 73.000 de euro celor care se mută acolo. Albinen, care are doar 250 de locuitori, încearcă să atragă familii tinere și investitori, oferind bonusuri consistente pentru fiecare adult și copil care îndeplinește condițiile impuse de autorități. Povestea este publlicată de creatorul de conținut spaniol Ale Lupidi (@alelupidi), care face referire la un sat din Elveția în care sunt căutați noi locuitori. Autoritățile sunt dispuse să plătească 73.000 de euro celor care se mută acolo, scrie El Espaniol, preia Libertatea. Este vorba despre Albinen, un sat situat în sudul Elveției, care nu vrea să rămână fără locuitori și care oferă 25.000 de euro fiecărui adult sub 25 de ani, cu scopul de a-și mări populația. Pe lângă aceasta, se oferă 10.000 de euro în plus pentru fiecare copil sub 18 ani. Totuși, trebuie avut în vedere că există o serie de condiții pentru a putea accesa acest ajutor. Dincolo de a avea sub 45 de ani, este necesar să te angajezi să locuiești cel puțin 10 ani în sat și să cumperi sau să construiești o locuință de minimum 200.000 de franci elvețieni (aproximativ 216.000 de euro). Condițiile elvețienilor În plus, trebuie să ai cetățenie elvețiană sau pașaport european cu permis de ședere valid (B sau C). Astfel, devine o mare oportunitate pentru cei care îndeplinesc condițiile și nu se tem să înceapă o viață nouă în acest sat pitoresc din Alpii elvețieni. Albinen, colțul de rai la mai puțin de două ore de Berna Albinen este că este un sat montan situat în Valea Rhône, la o altitudine de 1.300 de metri deasupra nivelului mării, aflat la mai puțin de două ore de Berna, capitala Elveției, și la trei ore de Geneva. Localnicii spun că este un loc unde soarele strălucește adesea, ceea ce, combinat cu pajiștile și câmpiile sale verzi, îl transformă într-un colț de rai. Aerul este curat, iar liniștea este perfectă pentru cei care vor să se îndepărteze de stresul și agitația marilor orașe. Cerințe și documente necesare pentru rezidența în Albinen Dacă te gândești serios să îți faci bagajele pentru Albinen, Elveția, a ști dinainte ce ai nevoie îți poate economisi multe bătăi de cap. Acest sat alpin pitoresc nu primește pe oricine trece pe acolo, are criterii clare și documente care trebuie să fie impecabile. În primul rând, Albinen face parte din cantonul Valais și se supune legilor federale elvețiene privind imigrația, ceea ce înseamnă că cererea ta de rezidență depinde de naționalitate, situație financiară și motivul mutării (muncă, reîntregirea familiei sau pensionare). Documente-cheie de care vei avea nevoie: Pașaport sau carte de identitate valabilă: Este documentul tău principal de identificare și trebuie să fie valabil pe tot parcursul procesului. Formular de cerere pentru permisul de ședere: Disponibil la comuna locală sau la oficiul cantonal de migrație. Dovadă a stabilității financiare: Extrase bancare, documente de pensie sau contracte de muncă ce arată că te poți întreține fără a depinde legal de asistență socială. Asigurare medicală: Obligatorie în Elveția. Fără ea, cererea ta se blochează rapid. Confirmare de locuință: Contract de închiriere sau act de proprietate în Albinen. Acest document arată că ai un loc real unde să te stabilești. Verificări de antecedente: Certificate de cazier din țara ta de origine și din cele în care ai locuit anterior. Recomandarea autorului: Satul pitoresc care îți oferă 20.000 de euro doar pentru a te muta acolo. Unde se află
Efectele crizelor globale. O țară neutră militar ar putea introduce serviciul obligatoriu pentru bărbați și femei
Alegătorii elvețieni vor fi chemați duminică la urne pentru a decide în privința reformei serviciului militar și a impozitării marilor averi. Prin referendum se propune înlocuirea actualului model de serviciu militar cu unul obligatoriu pentru toți, inclusiv pentru femei. De aceea, problema drepturilor femeilor a ajuns în centrul dezbaterilor dintre susținătorii și oponenții proiectului, potrivit Le Figaro. „Inițiativa privind serviciul civil” a obținut inițial un sprijin semnificativ, dar acesta s-a erodat în ultimele săptămâni. Cel mai recent sondaj realizat de gfs.bern arată că 64% dintre respondenți se opun ideii. Comitetul din spatele inițiativei susține că obligativitatea serviciului național pentru fiecare cetățean elvețian, indiferent de sex, în armată sau într-un rol civil, la alegerea fiecăruia, ar consolida coeziunea socială. Autoritățile centrale recomandă respingerea ambelor propuneri Totuși, Guvernul și Parlamentul elvețian au îndemnat alegătorii să respingă ambele propuneri, argumentând că acestea ar amenința economia elvețiană. Noul sistem ar dubla costul cu militarii, a transmis Executivul. Sistemul existent prevede cel puțin patru luni de serviciu militar, urmate de cursuri de perfecționare care durează câteva săptămâni, timp de un deceniu. În aceeași zi, alegătorii vor decide dacă se vor impune noi taxe asupra celor mai bogați cetățeni pentru a finanța lupta împotriva schimbărilor climatice. Propunerea, înaintată de Tinerii Socialiști din Elveția, prevede o taxă de succesiune de 50% pentru sumele care depășesc 50 de milioane de franci elvețieni (53,5 milioane de euro), ceea ce ar afecta aproximativ 2.500 de gospodării. Grupul estimează că această taxă ar genera șase miliarde de franci elvețieni anual, ceea ce ar putea finanța o tranziție ecologică prin proiecte precum renovări de clădiri, dezvoltarea energiilor regenerabile și extinderea transportului public. Sondajele arată că și această propunere va fi respinsă de alegători. În cadrul sistemului elvețian de democrație directă, 100.000 de semnături sunt suficiente pentru a supune practic orice întrebare votului popular. Elvețienii sunt consultați în mod regulat pe o gamă largă de subiecte la nivel federal, cantonal și municipal.
Elveția respinge interzicerea baticurilor musulmane în școli
Consiliul Federal al Elveției a decis să nu interzică purtarea vălului islamic de către elevele din școlile publice. În raportul publicat miercuri de Cancelaria Federală, executivul afirmă că „legea actuală asigură deja participarea tuturor fetelor la orele de școală, sport și înot”. Inițiativa a pornit din Parlament, fiind propusă de o deputată din Partidul de Centru, o formațiune moderată elvețiană aflată între dreapta conservatoare și stânga liberală. Ea a cerut interzicerea hijabului în grădinițe și școli publice, pentru fetele mai mici de 16 ani, susținând că vălul islamic „exprimă supunerea și discriminarea fetelor musulmane” și contravine „egalității de șanse și libertății copilului”. Deputata a explicat că școala trebuie să fie un spațiu în care toți copiii se pot dezvolta liberi, fără presiuni religioase sau culturale. Fără ingerințe în libertatea religioasă Guvernul a respins propunerea legislativă, argumentând că educația și reglementarea relației dintre stat și religie sunt competențe cantonale. „Statul și școala trebuie să rămână neutre față de toate simbolurile religioase”, a transmis Consiliul Federal. Raportul subliniază că o interdicție generală asupra hijabului „nu ar fi conformă cu Constituția”, întrucât ar încălca libertatea religioasă garantată de legea fundamentală. Într-o decizie anterioară, Curtea Federală a stabilit că o asemenea măsură ar reprezenta „o ingerință disproporționată în libertatea religioasă”, fără să fie necesară „pentru buna desfășurare a procesului educațional sau pentru asigurarea egalității de șanse”. În practică, costume întregi de baie și părul acoperit Școala publică trebuie să rămână imparțială față de toate confesiunile religioase, dar și deschisă diversității, au comunicat oficialii elvețieni: „Este important ca statul – și, prin urmare, și școala – să se comporte neutru față de toate elevele și elevii în ceea ce privește simbolurile religioase”. În practică, autoritățile elvețiene recomandă soluții flexibile pentru respectarea diversității culturale și religioase, de exemplu, permițând fetelor care urmează reguli religioase să participe la orele de înot purtând un costum de baie integral și căciulă de înot. „Într-o societate liberă, regulile vestimentare ar trebui impuse doar cu reținere”, precizează Consiliul Federal.
Un nume mare din tenis anunță: Vom mai aștepta încă 20 de ani până apare o nouă Simona Halep”
Prințul Dimitrie Sturdza (86 de ani) este o personalitate marcantă atât pentru România, cât și pentru tenisul elvețian. A jucat nenumărate partide pentru echipa de Cupa Davis a Elveției, la un moment dat conducând reprezentativa helvetă din postura de căpitan nejucător. Prințul Dimitrie Sturdza este sigur privind viitorul tenisului românesc: „Nu stăm bine deloc” Fin cunoscător al tenisului mondial și, implicit, al tenisului românesc, Alteța Sa a fost categoric atunci când a fost întrebat despre situația tenisului feminin de la noi. „Vă spun sincer că nu stăm bine deloc. Trebuie să muncim enorm pentru a avea din nou jucătoare de top. Eu cred că o sportivă de nivelul Simonei Halep vom mai putea avea peste 20 de ani. În cel mai fericit caz. Ea și Virginia Ruzici, care câștiga în urmă cu foarte mulți ani Roland Garros-ul sunt, în opinia mea, niște excepții”, a spus Prințul Dimitrie Sturdza, pentru ProSport. Prințul Dimitrie Sturdza a făcut referire și la tenisul masculin din România. „Din păcate, la masculin suntem foarte jos ca valoare. De câțiva ani la marile turnee precum Roland Garros, Australian Open, US Open sau Wimbledon nu mai avem nici un jucător român. E foarte dureros că se întâmplă acest lucru. Țara care l-a dat pe jucătorul numărul 1 ATP, să ajungă în situația asta… Este fără cuvinte”, a mai declarat Prințul Dimitrie Sturdza. A ajutat-o financiar pe Simona Halep Prințul Dimitrie Sturdza este omul care a băgat adânc mâna în buzunar pentru a o sprijini din punct de vedere financiar pe Simona Halep pentru a putea participa la cât mai multe turnee. „La un moment dat, m-a sunat Virginia Ruzici, care mi-a spus că vrea să-mi prezinte o fată foarte talentată, care va face mare carieră în tenis. Am rămas plăcut impresionat de faptul că atunci când am întrebat-o unde se vedea ea în tenis, mi-a răspuns foarte hotărâtă că ea vrea să fie doar numărul 1. Atunci am decis ca atât eu cât și fratele meu să să o sprijinim financiar. Și, da, Simona și-a urmărit acest vis, devenind numărul 1 în tenisul mondial”, a mai punctat Prințul Dimitrie Sturdza. Sursa foto: captura Youtube/Vreau să știu Cine este Dimitrie Sturdza Dimitrie Sturdza, cunoscut și ca Tim Sturdza, este un om de afaceri, filantrop și fost jucător de tenis român, descendent dintr-o dinastie nobilă, cu titlul de prinț. Deține brandul elvețian de cosmetice „Déesse”. Ca jucător de tenis a câștigat de circa 30 de ori campionatul Elveției și a evoluat și în circuitul internațional, alături de Ilie Năstase și Ion Țiriac. A fost botezat de regina Elena și de fiul acesteia, Mihai. A făcut școala primară la București, însă după abdicarea regelui, familia sa a părăsit țara, stabilindu-se inițial în Norvegia, iar apoi a ajuns în Elveția. Acolo a studiat fizica atomică la Politehnica din Lausanne.
GLAMOS: Ghețarii elvețieni s-au micșorat cu un sfert în ultimul deceniu
În 2025, topirea ghețarilor elvețieni a fost din nou „enormă”, a declarat rețeaua de monitorizare a ghețarilor din Elveția (GLAMOS), adăugând că aceasta a fost aproape de recordul stabilit în 2022. O iarnă cu puțină zăpadă, combinată cu valuri de căldură de vară în iunie și august, a făcut ca ghețarii Elveției să piardă trei procente din volumul lor. Acesta marchează al patrulea cel mai mare nivel de contracție de la începutul măsurătorilor, depășit doar din 2022, 2023 și 2003, potrivit raportului anual al GLAMOS. În ultimele decenii, procesul s-a accelerat pe măsură ce clima se încălzește, impulsionat de arderea combustibililor fosili de către omenire. „De aproximativ 20 de ani, toți ghețarii din Elveția pierd din volum, iar rata acestei pierderi se accelerează”, a declarat pentru AFP Matthias Huss, șeful GLAMOS. Numai între 2015 și 2025, ghețarii și-au pierdut 24% din volum, conform raportului de miercuri, comparativ cu 10% între 1990 și 2000. Cercetătorii GLAMOS au efectuat măsurători ample la aproximativ 20 de ghețari de referință în septembrie și au extrapolat rezultatele la cei 1.400 de ghețari ai Elveției. Regiunea alpină a Europei a fost puternic afectată de schimbările climatice, încălzirea în Elveția progresând cu un ritm dublu față de media globală, potrivit Oficiului Federal Elvețian de Meteorologie și Climatologie.
Noi sancțiuni impuse de Elveția împotriva Rusiei, dar și mai multor persoane și entități din Republica Moldova și Belarus
Elveția a urmat modelul Uniunii Europene, cu cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, și a impus noi sancțiuni împotriva unor persoane și entități din Rusia, Republica Moldova și Belarus. Departamentul Federal pentru Economie, Educație și Cercetare (DEFR) a extins listele de sancțiuni referitoare la Rusia, a anunțat Guvernul de la Berna într-un comunicat. Prin această decizie, Elveția a adoptat o serie de amendamente introduse de Uniunea Europeană ca parte a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni. Măsurile intră în vigoare la 12 august. Pe lista de sancțiuni au fost adăugate 14 persoane fizice și 41 de persoane juridice, care se vor confrunta cu înghețarea activelor și interdicții de intrare sau tranzit prin Elveția. Printre acestea se numără companii rusești și internaționale care gestionează nave ale flotei ruse din umbră, comercianți de țiței rusesc și entități care sprijină efortul de război al Rusiei. În plus, alte 105 nave din țări terțe fac acum obiectul unor interdicții complete privind cumpărarea, vânzarea și prestarea de servicii. Acestea sunt în principal petroliere care fac parte din flota din umbră a Rusiei. Departamentul a redus, de asemenea, plafonul de preț pentru țițeiul rusesc la 47,6 dolari pe baril, aliniindu-se la măsurile UE și la prețurile actuale de pe piața globală. În sectorul comerțului, 26 de noi entități, inclusiv unele din țări terțe, au fost supuse unor restricții mai stricte de control al exporturilor, în special pentru că au eludat restricțiile privind exportul de drone. Elveția a urmat, de asemenea, inițiativa UE de a impune sancțiuni unor persoane și entități din Republica Moldova și Belarus. În ceea ce privește Republica Moldova, șapte persoane fizice și trei entități sunt acum supuse înghețării activelor și interdicției de furnizare de resurse economice. De asemenea, persoanelor le este interzis să intre și să tranziteze Elveția. Sancțiunile vizează persoane și entități implicate în eforturile conduse de Rusia de a influența referendumul din Republica Moldova privind aderarea la UE și alegerile prezidențiale din 2024. În ceea ce privește Belarusul, opt companii din industria de armament sunt acum supuse înghețării activelor și interdicției de furnizare de resurse economice. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
Elveția ar putea anula comanda de F-35 din cauza tarifelor impuse de SUA
Elveția se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare pentru a anula comanda de avioane F-35A, în valoare de 7,3 miliarde de franci elvețieni (9,1 miliarde de dolari), după ce președintele american Donald Trump a impus o taxă de 39% asupra exporturilor elvețiene. Aceasta este cea mai mare taxă impusă de SUA vreunei țări dezvoltate și a stârnit reacții în rândul politicienilor din Elveția. „O țară care ne aruncă pietre în comerț nu ar trebui să primească un cadou”, a declarat deputatul ecologist Balthasar Glättli, citat de Bloomberg, care a propus anularea achiziției. „Nu știu cum vor accepta oamenii noștri achiziționarea de avioane de vânătoare F-35 la prețuri mai mari decât cele estimate inițial, mai ales după șocul tarifar american”, a menționat liberalul Hans-Peter Portmann. Referendum „pentru ca cetățenii să poată opri achiziția” Achiziția avioanelor de vânătoare a fost deja un subiect controversat pentru câteva săptămâni, iar oficialii guvernamentali au recunoscut o „neînțelegere” cu Washingtonul privind costurile avioanelor. Cedric Wermuth, copreședinte al social-democraților elvețieni, a cerut un nou referendum pentru ca populația să poată decide: „Pentru ca populația să poată opri achiziția”, a precizat politicianul elvețian într-un comunicat remis sursei citate. Propunerile de stânga câștigă sprijin din ce în ce mai larg, pe măsură ce taxele impuse de SUA aduc mai mulți politicieni care se întreabă dacă achiziționarea avioanelor F-35 de la Lockheed Martin mai este o alegere bună, având în vedere schimbările geopolitice. F-35 nu mai e prioritate pentru Pentagon Cele 36 de avioane F-35 reprezintă aproximativ o treime din numărul total livrat de Lockheed Martin în 2024. În ciuda acestui contract major, compania americană a întâmpinat dificultăți financiare, înregistrând pierderi de 1,6 miliarde de dolari la raportarea veniturilor din luna iulie. În plus, Pentagonul a redus semnificativ achiziția de F-35 pentru anul următor și a investit mai multe fonduri în programele Boeing sau Northrop Grumman, de unde SUA cumpără alternative pentru avioane de vânătoare, drone și alte echipamente militare, diversificându-și tehnologiilor de apărare. Vizită fără succes în SUA În timpul vizitei de urgență, efectuată miercuri de Karin Keller-Sutter, președintele Elveției, în SUA, oficialii americani au subliniat dorința de a consolida relațiile comerciale cu Elveția, chiar și după impunerea noilor taxe. Karin Keller-Sutter a vizitat Washingtonul pentru a negocia o reducere a tarifului, dar nu a reușit să se întâlnească cu Donald Trump și nici să obțină progrese semnificative în discuțiile cu secretarul de stat Marco Rubio. Industria farmaceutică, în mare parte scutită de aceste taxe, ar putea fi afectată în viitor, iar guvernul elvețian a convocat o reuniune extraordinară pentru a evalua impactul economic și a explora măsuri de răspuns.
Financial Times: Autoritățile din Elveția, „în stare de șoc” după taxele vamale impuse de Trump. „Nu este clar ce vor SUA de la noi”
Guvernul elvețian a denunțat decizia lui Donald Trump de a impune o taxă vamală de 39% pe importurile din Elveția, în ciuda eforturilor Elveției de a angaja SUA în negocieri constructive. Anunțul lui Trump a produs o cădere a francului elvețian și i-a „șocat” pe guvernanți, notează Financial Times. Guvernul elvețian a declarat că decizia lui Trump este „foarte regretabilă.” „Nu este clar ce vrea SUA de la noi”, a declarat un parlamentar elvețian, care a adăugat că se poate spune că Guvernul este într-o „stare de șoc”. Anterior, autoritățile de la Berna erau optimiste că Elveția ar putea fi una dintre primele țări care să ajungă la un acord comercial cu Washingtonul, după ce au prezentat un set de propuneri în urmă cu câteva săptămâni. „Cel mai plauzibil motiv, creșterea excedentului comercial elvețian cu SUA în 2024” Noua taxă vamală impusă Elveției este mai mare decât cea de 31% anunțată de președintele SUA în aprilie, și doar cu puțin mai mică decât taxele record impuse Braziliei, Siriei, Laosului și Myanmarului. Guvernul elvețian a anunțat că va analiza noua situație și va decide asupra următorilor pași. Există o mică fereastră de negociere înainte de un nou termen limită, pe 7 august. Noua taxă impusă Elveției face ca țara să fie o excepție la nivel european, după ce Marea Britanie și UE au negociat taxe vamale de 10% și respectiv 15% pentru majoritatea bunurilor exportate în SUA. Norvegia, o altă națiune europeană non-UE, se va confrunta cu taxe vamale de 15% – la fel ca blocul celor 27 de membri – în ciuda faptului că nu a finalizat un acord comercial cu SUA. „Cel mai plauzibil motiv este creșterea excedentului comercial elvețian cu SUA în 2024”, a declarat Simon J. Evenett, profesor la IMD Business School din Lausanne. „Anul trecut, am asistat la o creștere de 56% a excedentului comercial elvețian de bunuri cu SUA față de 2023. Taxa vamală inițială de 31% era calculată pe baza cifrelor din 2023.” Elveția a exportat bunuri în valoare de 60,9 miliarde de dolari în SUA anul trecut – în mare parte produse farmaceutice, dispozitive medicale, cafea, ceasuri și aur. Aurul – cel mai mare export al Elveției către SUA – a reprezentat 11,5 miliarde de dolari din această sumă. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump confirmă taxele vamale impuse Uniunii Europene /În lipsa excepțiilor, Bruxellesul va aplica măsuri de RETORSIUNE