Descoperire în fertilizarea in vitro. Imagini de înaltă rezoluție cu embrioni umani oferă noi indicii despre eșecurile timpurii în FIV
Studiul, coordonat de o echipă de la Universitatea Tsinghua din Beijing și publicat în revista științifică Cell, a analizat comportamentul celular al embrionilor umani și de maimuță în stadiile incipiente ale dezvoltării, scrie Xinhua. Cercetarea vine în contextul în care peste jumătate dintre ovulele fertilizate nu ajung la stadiul de blastocist, moment esențial pentru implantarea în uter în procedurile FIV. Pentru a investiga acest fenomen, oamenii de știință au dezvoltat un microscop inovator, denumit microscop cu fascicul de lumină cu vizualizare dublă, capabil să observe embrioni vii pentru perioade îndelungate fără a le afecta dezvoltarea. Această tehnologie a permis colectarea unor date detaliate despre peste 2.000 de diviziuni celulare din peste 150 de embrioni. Problemele celulare identificate în fertilizarea in vitro și dezvoltarea embrionară Analiza realizată în cadrul studiului a arătat că peste 70% dintre embrionii care și-au oprit dezvoltarea prematur au prezentat anomalii în timpul celei de-a doua diviziuni celulare. Cercetătorii au identificat probleme în funcționarea „fusului mitotic”, structura responsabilă de distribuirea corectă a materialului genetic în timpul diviziunii celulare. În aceste cazuri, fusul mitotic avea o structură anormală, ceea ce a dus la erori în segregarea cromozomilor și, ulterior, la oprirea dezvoltării embrionare. De asemenea, studiul a evidențiat rolul esențial al centrozomilor, organite implicate în formarea fusului celular. Numărul incorect de centrozomi a fost asociat cu disfuncții în procesul de diviziune celulară. Fertilizarea in vitro și posibile aplicații clinice ale descoperirii Pornind de la aceste observații, cercetătorii au testat o intervenție experimentală prin administrarea unei doze reduse de medicament care influențează replicarea centrozomilor. Rezultatele au arătat o creștere semnificativă a proporției de embrioni cu centrozomi normali, de la 40% la 80%, fără efecte adverse asupra embrionilor deja normali. Autorii studiului susțin că aceste descoperiri ar putea avea aplicații importante în clinicile de fertilizare in vitro, contribuind la îmbunătățirea ratelor de succes ale procedurilor FIV. Totuși, cercetătorii subliniază că este nevoie de studii suplimentare înainte de aplicarea clinică pe scară largă. „În viitor, această descoperire ar putea fi utilizată pentru a preveni oprirea timpurie a dezvoltării embrionilor în clinicile de FIV”, a declarat Chun So, profesor-asistent la Universitatea Tsinghua. Echipa de cercetare intenționează să extindă utilizarea tehnologiilor de imagistică pentru a studia și etapele ulterioare ale dezvoltării embrionare, inclusiv după implantare, ceea ce ar putea deschide noi direcții în medicina reproductivă.
Premieră medicală: Oamenii de știință creează embrioni din ADN-ul pielii umane
Oamenii de știință au folosit celule ale pielii umane pentru a crea ovule fertilizabile capabile să producă embrioni în stadiu incipient, un progres care ar putea extinde posibilitățile tratamentelor de fertilitate, potrivit unui nou studiu, scrie CNN. Studiul de validare a conceptului a fost publicat marți în revista Nature Communications. Cercetarea a implicat prelevarea nucleului dintr-o celulă obișnuită a pielii umane și transplantarea acestuia într-un ovul donator lipsit de propriul nucleu. Cercetătorii au produs 82 de ovocite umane funcționale, sau celule ovulare imature. Ulterior, acestea au fost fertilizate în laborator. Potrivit BBC, niciun ovocit nu s-a dezvoltat dincolo de stadiul de șase zile. Tehnica de la baza acestui studiu este similară cu cea utilizată pentru crearea oii Dolly – primul mamifer clonat din lume – născută în 1997. Deși tehnica este pe departe de a fi perfectă – întrucât ovulul alege în mod aleatoriu cromozomii pe care să îi elimine -, ar putea veni ca un tratament pentru infertilitatea cauzată de vârstă înaintată sau boli, utilizând aproape orice celulă din corp ca punct de plecare pentru viață. Momentan, rata de succes este scăzută, de aproximativ 9%, iar cromozomii pierd un proces important în care își rearanjează ADN-ul, numit încrucișare.