Emil Hurezeanu critică transformarea Cazarmei 90 din Sibiu în parcare
În inima Sibiului, o clădire monumentală de la începutul secolului al XIX-lea a dispărut în ultimii ani ai comunismului, lăsând în urmă un spațiu ocupat astăzi de o parcare. Emil Hurezeanu, fstul ministru al Afacerilor Externe, a readus în discuție cazul Cazărmii 90, pe care îl consideră un exemplu de intervenție urbanistică ale cărei greșeli nu ar trebui repetate, conform Turnul Sfatului. Cazarma 90 domina una dintre zonele centrale ale Sibiului, pe locul actualei Piețe a Unirii. Ridicată între sfârșitul secolului al XVIII-lea și anul 1807, clădirea era considerată una dintre construcțiile baroce de referință ale orașului. Emil Hurezeanu a criticat faptul că autoritățile comuniste au decis să demoleze Cazarma 90 și să fie în locul ei o parcare Emil Hurezeanu a criticat modul în care autoritățile comuniste au ales să demoleze Cazarma 90 și să transforme terenul într-o simplă parcare. El a comparat situația de la Sibiu cu exemple din Austria, unde foste cazărmi au fost restaurate și transformate în spații culturale și comunitare, care găzduiesc muzee, școli, restaurante sau grădinițe. Fostul ministru al Afacerilor Externe a descris dispariția clădirii drept un contraexemplu de dezvoltare urbană care nu ar mai trebui repetat. Emil Huruzeanu, fostul ministru al Afacerilor Externe „Nu cunosc un exemplu, într-una din marile țări europene, în care un monument de 200 de ani, fie și o cazarmă părăsită în care funcționa Cooperativ Tehnica Nouă, plină de șobolani – cum se întâmpla pe vremea aceea, să fie transformată într-o parcare și atât. Aici avem un contraexemplu care n-ar mai trebui urmat niciodată. În Austria, mai mult decât în Germania – că germanii n-au mai fost în situația să restaureze mult pentru că cele mai frumoase orașe ale lor au fost bombardate crunt – austriecii din cazărmi, din Cazarma 90 au făcut un muzeu splendid pe Mariahilfer Strasse, unde este și Klimt. Este un fel de poveste complexă, în care găsești și școală, și mici restaurante, și grădinițe, și toate funcționează cu artă de prim rang la etajele superioare”, a spus Emil Hurezeanu. Cazarma 90 a fost distrusă în jurul anului 1980 După aproape 200 de ani de existență, Cazarma 90 a fost pusă la pământ în anii ’80, în perioada comunistă. În locul clădirii a rămas un teren transformat ulterior în parcare. Emil Hurezeanu a readus cazul în discuție la Sibiu, în timpul unei conferințe despre viitorul ansamblului de clădiri de la Ursuline. Cazarma 90 Potrivit Repertoriului Arheologic Național, Cazarma 90 era o construcție de mari dimensiuni, cu formă rectangulară și trei etaje deasupra solului. Clădirea avea și mai multe niveluri subterane, realizate în funcție de panta terenului. Fațada respecta o compoziție simetrică, iar în zona centrală se ridica un turn cu ceas, încheiat cu un acoperiș în stil baroc. Ridicată între 1792 și 1807 pe amplasamentul unei porțiuni din fostele fortificații ale Sibiului, clădirea a servit mai întâi administrației habsburgice, apoi celei austro-ungare, fiind folosită pentru cazarea trupelor. Documentația oficială a sitului arată că, în perioada comunistă, imobilul ajunsese într-o stare avansată de degradare, iar lipsa unei utilizări alternative pentru spațiile sale vaste a dus, în cele din urmă, la decizia demolării. De la cazarmă monumentală la parcare în centrul Sibiului Pe terenul unde s-a aflat odinioară Cazarma 90 funcționează astăzi o parcare, chiar în zona centrală a Sibiului. Urmele trecutului nu au dispărut însă complet. Fosta cazarmă este încă menționată în Repertoriul Arheologic Național, iar în perimetru se păstrează elemente legate atât de edificiul militar, cât și de vechile fortificații medievale ale orașului. De mai bine de 15 ani, administrația locală analizează posibilitatea construirii aici a unui centru destinat conferințelor și spectacolelor. Proiectul apare în documentele de dezvoltare urbană încă din 2009 și ar urma să creeze un spațiu pentru manifestări culturale, artistice, economice și științifice, integrat în zona Teatrului Național „Radu Stanca” și a centrului istoric. Pentru 2025, bugetul local a inclus bani destinați studiilor și documentațiilor tehnice necesare proiectului, însă investiția nu a trecut încă de etapa de pregătire. În același timp, Primăria Sibiu are în vedere și lucrări de punere în valoare a zidurilor fostei Cazarme 90 și a Bastionului Haller.
Angela Merkel a dezvăluit la București culisele celor 16 ani de putere la vârful Europei. Confesiuni politice și personale ale cancelarului de fier
Fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel și-a lansat, în prima zi a lunii septembrie, cartea la București, în cadrul unui eveniment construit în jurul unui dialog cu Emil Hurezeanu. Discuția s-a transformat într-o amplă radiografie a vieții personale și politice a fostului lider de la Berlin, de la anii copilăriei și experiențele care i-au marcart parcursul până la ascensiunea politică și perioada petrecută în fruntea Germaniei. Lansarea de la Ateneul Român a avut forma unui dialog public cu Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin între 2015 și 2021, ultimii șase ani în care Merkel a condus Germania. Accesul s-a făcut pe bază de bilete, fiecare tichet incluzând și un exemplar al cărții cu autograful fostul cancelar federal. Evenimentul a reunit mai multe personalități din lumea politică, diplomatică și academică din România. La lansarea volumului au fost prezenți fostul președinte al României Emil Constantinescu, fostul premier Dacian Cioloș, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, consilierul prezidențial Eugen Tomac, fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu și fostul europarlamentar Cristian Preda. În sală s-au aflat, de asemenea, judecătoare CCR Iulia Scântei și magistrata Raluca Moroșanu. Pe parcursul acestei discuții Merkel a abordat subiecte precum amânarea luării unei decizii ferme privind invitarea Ucrainei să adere la NATO (la reuniunea Alianței Nord Atlantice de la București din 2008), relația Germaniei cu Rusia în privința importului de gaze rusești ori războiul din Ucraina declanșat de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Când a fost întrebată de Emil Hurezeanu despre declarația președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, după tragedia de la Bucea din 2022, Merkel a precizat că, deși i-a parut rău pentru suferintele oamenilor, consideră și în prezent că decizia pe care a luat-o la reuniunea NATO de la București, din 2008, a fost cea corectă. Reamintim că, în 2008, la summit-ul NATO de la București, fostul cancelar al Germaniei s-a opus acordării Planului de Acțiune pentru Aderare (Membership Action Plan, MAP) pentru Ucraina și Georgia în ciuda insistențelor președintelui american de atunci George W. Bush. În 2022, după tragedia de la Bucha, Zelenski i-a invitat pe Angela Merkel şi pe fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, să vadă la ce a dus decizia de la summit-ul NATO de la Bucureşti. Marți seara, la Ateneul de la București, Merkel a afirmat că admiră „curajul președintelui Zelenski de a se opune rușilor“. Aceasta a explicat că fostul președinte american, Joe Biden, i-a oferit lui azil în America după declanșarea războiului, însă Zelenski a refuzat să părăsească Ucraina. Angela Merkel consideră că dacă Liderul de la Kiev ar fi plecat în Statele Unite, nu ar mai fi existat Ucraina suverană și independentă de astăzi. Întrebată de Emil Hurezeanu dacă i s-a propus să fie emisarul diplomatic al Europei în relația cu Putin, Angela Merkel a spus că „nu“ și a explicat că președintele rus „oferă respect numai celor care au putere politică“. Potrivit lui Merkel, oficialii de la Bruxelles și cei care vor purta în viitor discuții cu Moscova, trebuie să înțeleagă că, și după încetarea focului din Ucraina, Rusia nu va dispărea, ci va rămâne în continuare un „vecin complicat.“ Un alt subiect abordat de Emil Hurezeanu și Angela Merkel a fost dependența de gazul rusesc și faptul că la doi ani după război, Germania continua să importe de la ruși. Fostul cancelar a explicat că tranzitul se făcea prin Ucraina, în urma unor contracte semnate înainte de izbucnirea conflictului. „Ucraina și-a dorit mult să fie țară de tranzit.”, a spus Merkel, motivul fiind, bineînțeles, comisioanele uriașe pe care Kievul le percepea pentru transportul gazelor. Angela Merkel a comentat criza politică de la București Angela Merkel a afirmat că România a realizat mult în ultimele decenii, exprimându-şi încrederea în găsirea unui compromis care să ducă la formarea unui guvern. „Bineînţeles că nu pot spune nimic pe marginea acestui subiect, doar că vă doresc să aveţi din nou un premier ales. Pot doar spune că se întâmplă ceva la modul general în societăţile noastre şi prin mediile sociale şi digitale, şi anume valoarea compromisului este pusă sub presiune din ce în ce mai mult. Nu există nicio regiune, niciun partid sau vreun guvern care să aibă majoritate absolută. Şi în interiorul partidului sunt tot felul de idei diferite şi fracţiuni, dacă nu eşti dispus să faci un compromis”, a spus Merkel, potrivit traducerii oficiale. Ea a amintit că i se impută câteodată, din perspectivă germană, că a făcut multe lucruri mult prea încet. „Din punct de vedere obiectiv, e cu siguranţă corect. Pe de altă parte însă, (…) ce înseamnă democraţia? Înseamnă că eu, pentru decizia mea, trebuie să găsesc o majoritate. Bineînţeles că, câteodată, asta stă într-un conflict. Trebuie să reformăm sistemul de sănătate, fiscal, pensiile şi, în acelaşi timp, am alegători pe care vreau să-i satisfac, cărora vreau să le plac. Aşa că există întotdeauna presiunea de a spune că nu putem face această reformă, aia e prea rapidă, mai ai şi partidele populiste care oricum critică orice ai face şi care nu trebuie să argumenteze. Nu vorbesc acum despre România, despre Germania. Avem discuţii privitoare la pensii în Germania, nivelul pensiilor să fie 48% din ultimul salariu şi AfD, partidul populist, spune 70. Dar niciodată nu sunt întrebaţi de unde să vină banii. Oamenii spun «Păi, se cheltuie pe atâtea alte lucruri, de ce să nu meargă?». Şi acum, mijlocul societăţii, centrul societăţii trebuie să fie suficient de puternic pentru a parcurge această cale dificilă de a găsi un compromis. Şi nu trebuie să iei o decizie individuală la nivel de guvern. Ieşi şi spui «Dacă eu aş fi fost singur, aş fi luat eu o altă decizie», precizând «cazul ideal ar fi fost altul», pentru că nu-i convingi pe oameni. Cetăţenii îşi doresc să ştie. Ok, am procedat aşa în calitate de guvern şi n-o să încep să îmi bălăcăresc mâine partenerul. Putem spune «pur şi simplu nu s-a putut mai mult», aşa aţi ales şi acum, pas cu pas, trebuie să vedem cum parcurgem aceşti paşi. Şi cine se enervează zi de zi «nu va
CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.
Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ: