Avertisment: Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, vom ajunge dependenți de importuri. Economist: Problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei. Efectul impozitului Bolojan pe sere, solare și silozuri
Reforma Bolojan vizează, odată cu 1 ianuarie 2026, un impozit pe acareturile fermierilor și agricultorilor, de la sere, silozuri, răsadnițe, pătule până la solare. Noua taxă a fost strecurată foarte discret în Parlament. Miercuri 10 decembrie, CCR a dat undă verde acestui impozit aprig contestat de fermieri, care in extremis au apelat la președintele Nicușor Dan. Economiștii avertizează că, deși pe fond taxa poate fi corectă, ea va afecta nu numai fermierii, ci și românii de rând. Noul impozit se va reflecta în prețuri, care oricum au crescut odată cu creșterea TVA, iar țara noastră va deveni inevitabil dependentă de importuri. În plus, măsura echivalează cu o descurajare clară a exporturilor de legume și fructe. Deși are un potențial agricol remarcabil, România importă 60% din legumele pe care le consumă, iar acest deficit va crește odată cu aplicarea noii taxe. Pe lângă o creștere semnificativă a prețurilor la îngrășăminte, combustibili și energia electrică, așteptată în anul 2026, agricultorii se tem de noile taxe și impozite cuprinse în Pachetele Bolojan. Baza de calcul a impozitului pe terenurile agricole extravilane a fost modificată. În consecință, sumele de plată vor crește cu un procent de aproximativ 135%. Fermierii susțin că li se pare anormal să plătească impozit pe toate veniturile pe care le au atât în calitate de antreprenor, cât și de persoană fizică, dar și pe clădirile sau mijloacele de transport deținute. Taxa pe sere și solarii a fost „strecurată pe furiș în lege”. Fermierii îi cer lui Nicușor Dan să intervină De menționat că taxa a fost inclusă foarte discret în pachetul fiscal 2 al lui Bolojan. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că nu va fi introdusă nicio taxă pe sere sau solarii, punctând că această inițiativă, „strecurată pe furiș în lege”, e în afara deciziei politice agreate de partidele care susțin Guvernul. Aceeași opinie e împărtășită și de ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Însă, miercuri, CCR a dat undă verde taxei, contestată anterior de AUR. Legea a fost modificată în Parlament şi adoptată pe 18 noiembrie, însă proiectul a fost contestat de AUR. Acum, fermierii îi cer președintelui Nicușor Dan să retrimită legea în Parlament, avertizând că majorarea taxelor riscă să lase fără viitor mii de exploatații agricole și mici procesatori. De la 1 ianuarie 2026, toate solarele, silozurile și depozitele agricole vor fi taxate, iar fermierii vor beneficia doar de o reducere de 50%, nu de scutire totală, potrivit Profit.ro. sere staxa Potrivit noilor modificări aduse Codului Fiscal, micii fermieri vor fi taxați pentru serele și solarele de legume, răsadnițe, ciupercării, pătule și silozuri. Fermierii au avertizat deja că noua măsură ar putea avea un defect devastator asupra prețurilor legumelor. Joi, 11 decembrie, fermierii din cadrul Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) au solicitat public preşedintelui României să nu promulge legea, deoarece ar reprezenta falimentul pentru multe afaceri agricole româneşti, ferme de familie şi mici fabrici de procesare. „Facem apel la Preşedintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să ţină cont de realităţile economice şi mai ales de posibilitatea fermierilor şi nu numai de a susţine toate creşterile propuse”, se arată într-un comunicat de presă al AAC. Potrivit fermierilor, agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii „au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creşterea taxelor pe muncă, dar şi o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe judeţe fără producţii la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia”. Fermierii avertizează că siguranța alimentară e în pericol Potrivit fermierilor, agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii „au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creşterea taxelor pe muncă, dar şi o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe judeţe fără producţii la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia”. În acest context, majorarea impozitelor vine să pună și mai multă presiune pe acest sector vital al economiei. „Reamintim decidenţilor statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranţa alimentară naţională sunt în pericol. Cu un război la graniţă şi cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară naţională”, susțin reprezentanţii fermierilor. Roşiile sunt în top 10 produse agroalimentare care au contribuit la deficitul comercial în 2024 Legea vine cu impozitarea tuturor acestor construcții de anul viitor, ceea ce va însemna o scumpire accentuată a legumelor. Practic, legumicultorii români nu vor mai putea face concurență mărfurilor aduse din import, iar mulți dintre ei vor fi forțați să închidă afacerile. De notat că roşiile sunt în top 10 produse agroalimentare care au contribuit la deficitul comercial al României în 2024. Plante aromatice din sera verticală din Prahova În prezent, în Codul Fiscal clădirile care au această destinație sunt scutite de impozitul pentru clădiri. Noua lege dă o mare autonomie autorităților locale în a stabili ce clădiri sunt scutite sau nu de impozite. Agricultorii vor fi informați de autoritățile locale cu privire la procedurile și termenele aplicabile. Anul trecut, producția de legume a scăzut cu până la 10%, ajungând la circa 2 milioane de tone, iar importurile au crescut masiv. Nici produsele de origine animală nu vor fscăpa de scumpiri, atâta timp cât și silozurile pentru furaje sunt impozitate. Potrivit INS, în prima jumătate a acestui an vegetalele au ieșit din topul celor mai exportate produse, iar deficitul balanței comerciale cu legume a ajuns la un deficit de 432,9 milioane de euro, de 4,6 ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut. Totodată, programele inițiate prin MADR și APIA de stimulare a producției de tomate, apoi și alte legume, în spații protejate, a avut ca efect o creștere a suprafeței solariilor și serelor. Ca o primă consecință, previzibilă, va fi creșterea prețurilor la produsele agricole autohtone, fie ele legume sau cereale. Ca urmare, este de așteptat ca cererea pentru acestea să scadă,