Etichetă: Emisiuni

Dan Dungaciu: Eu cred că greșeala lui Trump de a-l prezenta pe Nicușor Dan ca premier nu a fost întâmplătoare

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre faptul că titulatura greșită pe care Donald Trump i-a atribuitr-o lui Nicușor Dan, făcândul pe acesta premier nu a fost întâmplătoare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu:„Donald Trump nu i-a spus din minte, nu a citat din minte funcțiile celor prezenți. Funcțiile celor prezenți erau scrise explicit pe hârtiile din fața președintelui american. Nu te joci cu chestiunile astea, mai ales că ai atâția oameni din atâtea zone, așa de greu de pronunțat.“ Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre faptul că titulatura greșită pe care Donald Trump i-a atribuitr-o lui Nicușor Dan, făcândul pe acesta premier nu a fost întâmplătoare. „Și dacă ne uităm la tot tabloul, mie nu mi se pare deloc că titulatura cu care l-a gradulat, președintele Americii, Donald Trump, pe președintele României, adică l-a făcut prim-ministru nu e deloc întâmplător. Lumea încearcă să sugereze că Donald Trump la confundat, pentru că, nu-i așa, sunt mai mulți premieri acolo. Donald Trump nu i-a spus din minte, nu a citat din minte funcțiile celor prezenți. Funcțiile celor prezenți erau scrise explicit pe hârtiile din fața președintelui american. Nu te joci cu chestiunile astea, mai ales că ai atâția oameni din atâtea zone, așa de greu de pronunțat. De fiecare dată când ai asemenea personaje, te uiti atent pe hârtia aceea, pentru că numele lor nu sunt neapărat familiare președintele Statelor Unite și diferența între > și >  e suficient de consistent în limba engleză, să nu o poți confunda. Dacă ne uităm la tot tabloul, nu pare că a fost întâmplător, pentru că Dondal Trump nu l-a recunoscut ca atare. Nici măcar o fotografie n-a făcut cu el. N-a avut nicio întâlnire. Ni l-au pus și într-o zonă din asta, să zic așa, aproape cel mai prost loc din sală. Deci totul sugerează că Donald Trump a transmis un mesaj.“ a explicat analistul Dan Dungaciu.

Viorica Dăncilă: Candidatura a fost o experiență cu gânduri bune. Am fost trădată de propriul partid

Într-o nouă ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, fostul premier Viorica Dăncilă a făcut dezvăluiri privind candidatura la alegerile prezidențiale din 2019, unde a pierdut în turul al doilea în fața lui Klaus Iohannis. Dăncilă susține că se aștepta la un astfel de rezultat, deoarece nu ar fi primit sprijinul propriului partid. Urmărește aici, integral emisiunea Marius Tucă Show. Viorica Dăncilă: „Nu mi-a părut rău că am candidat la alegerile prezidențiale” Fostul prim-ministru PSD declară că în 2019 a candidat la prezidențiale cu gânduri bune pentru români și pentru țară, cu toate acestea, afirmă că s-a simțit trădată chiar de propriul partid. Dăncilă se declară mulțumită de rezultatul obținut, dat fiind faptul că spune ea, se ridicase o moțiune de cenzură împotriva ei, mulți dintre colegi nu au votat-o, iar partidul a ales să nu facă campanie electorală în mai multe județe din țară. „A fost o experiență, a fost cu gânduri bune pentru România, din păcate cu o atitudine neplăcută, ca să fiu elegantă, din partea colegilor de partid. Adică am fost trădată de propriul partid. Știam că se întâmplă asta. Știam de când a trecut moțiunea de cenzură, pentru că a trecut cu voturile membrilor de partid, chiar președintele Tineretului Social-Democrat a votat acea moțiune de cenzură. Și știam de atunci, dar a trebuit să merg înainte. Și uitați că, cu toate problemele și faptul că în multe județe nu s-a făcut campanie, lucru, de altfel, afirmat și de domnul Tudose, care a spus că și-a îndemnat colegii să nu meargă la vot, totuși am intrat în turul 2. Ceea ce, pe urmă, nu s-a întâmplat. Atunci aveam de ales între unitatea partidului și Viorica Dăncilă. Am preferat ca Viorica Dăncilă să piardă, dar partidul să meargă înainte. Nu mi-a părut rău că am candidat. Mi-a părut rău că nu s-a înțeles că Partidul Social-Democrat trebuie să-și schimbe atitudinea, pentru că de fiecare dată au fost trădări în jurul candidatului la prezidențiale. Și vedeți, noi am văzut oponenții în celelalte partide politice, de fapt, existau în propriul partid. În rest, îmi pare rău că au dărâmat guvernul. Acest lucru mă deranjează foarte mult, pentru că s-au făcut lucruri importante și sunt convinsă că, dacă aveam timpul necesar, încă un an, lucrurile mergeau într-o direcție foarte bună. Ce a urmat a fost tragic.” Viorica Dăncilă a vorbit și despre experiența sa ca prim-ministru, dar și despre criticile venite odată cu această funcție. Aceasta pune gafele din timpul mandatului pe seama lipsei de experiență în spațiul media, subliniind totodată că orice pas greșit îi era aspru taxat. „Era o responsabilitate foarte mare. Eu nu prea eram obișnuită cu camerele de luat vederi, cu această apariție în lumina reflectoarelor. În al treilea rând, știam că trebuie să pun în practică cât mai multe lucruri din programul de guvernare, pentru că, pe lângă faptul că eram judecată ca prim-ministru, eram prima femeie prim-ministru. Și poate de modul în care eu am acționat a depins și promovarea multor femei în politică. Și eu am greșit, recunosc. Dar nu am greșit niciodată față de România și de poporul român. A fost o presiune foarte mare și sub această presiune și cel mai abil jucător greșește. Presiunea publică, faptul că am văzut atacuri din toate părțile, au creat o presiune suplimentară și neobișnuită după 9 ani în care, la Bruxelles, era un alt mod de a privi lucrurile, de a te implica. Am venit aici și din prima zi au început niște atacuri care se refereau la vestimentație, la coafură. Adică mi s-a părut ireal, pentru că se uitau la lucruri de genul acesta și nu se uitau efectiv la ceea ce faci din postura de premier. Aia nu mai conta absolut deloc. Dar percepția a fost mai puternică decât realitatea și atunci a învins percepția.”

Dan Dungaciu: Niciun guvern nu e suficient de moral ca să ne spună cum să gândim

În cadrul unei ediții transmise live de, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a comentat tema dezinformării și felul în care este formulată această problemă în sondaje și dezbateri publice. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Niciun guvern nu e suficient de deștept și de moral încât să-i dai dreptul să-ți spună ce să gândești” Profesorul a explicat că procentul celor care consideră dezinformarea un pericol depinde de modul în care este formulată întrebarea. El spune că noțiunea de „dezinformare” este interpretabilă și diferă în funcție de perspectiva ideologică. În opinia sa, filosofia politică americană respinge ideea ca statul să decidă ce este adevărat. „Iar în ceea ce privește 22% care spun că dezinformare este un mare pericol… Acolo să știți că întrebarea e așa pusă, în așa fel probabil încât interpretarea să fie cea pe care ți-o dorești. Și eu pot să spun 22% este dezinformare. Pentru că eu mă gândesc la alt tip de mesaj. Deci eu când spun mesajele mainstream media într-o mare măsură sunt dezinformare, intru acolo. Când altcineva spune: mesajele suveranștilor sunt dezinformare, tot acolo intră. (…) Pentru că ce spun americanii și așa i-au învățat părinții fondatori, niciun guvern nu e suficient de deștept și de moral încât să-i dai dreptul să-ți spună ce să gândești. Asta e gândirea americană. Lăsați. Cine sunt aia care sunt la guvern până la urmă? Vreți să îi scuturăm puțin pe ăștia care sunt în guvernul României? Cine sunt ei, domnule? Stați un pic că au două clase mai mult ca trenul. Ei nu au dreptul să ne spună ce să gândim. Și filozofia americană este: lasă omul să gândească, are dreptul să greșească. Pentru că nu există om perfect, pentru că toți suntem, după păcat, suntem oameni care am căzut.”, afirmă Dan Dungaciu.

Dan Dungaciu: Nicușor Dan nu a vorbit despre Ucraina, dar a vorbit despre inițiativa lui Trump pentru pacea mondială

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre faptul că Nicușor Dan nu a rostit cuvântul Ucraina. Ceea ce l-a mirat a fost reacția celor care îl susțin pe Nicușor Dan și care consideră că problema principală a României este Ucraina.  Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „N-a rostit cuvântul Ucraina niciodată, deși a vorbit de inițiativele de pace ale lui Donald Trump. Ceea ce mă miră, mă miră, reacția celor care îl susțin pe domnul Nicușor Dan și care consideră că cea mai importantă problemă de securitate pentru România este Ucraina.“ Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre faptul că Nicușor Dan nu a rostit cuvântul Ucraina. Ceea ce l-a mirat a fost reacția celor care îl susțin pe Nicușor Dan și care consideră că problema principală a României este Ucraina. Acesta mai subliniază faptul că Nicușor Dan nu a făcut referire la Ucraina într-o adunare internațională plină de state percepute ca apropiate Rusiei. „N-a rostit cuvântul Ucraina niciodată, deși a vorbit de inițiativele de pace ale lui Donald Trump. Ceea ce mă miră, mă miră, reacția celor care îl susțin pe domnul Nicușor Dan și care consideră că cea mai importantă problemă de securitate pentru România este Ucraina. N-a folosit cuvântul Ucraina într-o adunare doldora de putiniști: Belarus, Ungaria, Kazahstan, Uzbekistan, Pakistan, Vietnam, Arabia Saudită, Qatar, Tunisia,Indonezia, Emiratele Arabe Unite. Cite catarsuni inoneza mirate la rar.“ a spus analistul Dan Dungaciu.

Dan Dungaciu: România a primit mesajul de la Bruxelles că nu are voie să adere la Consiliul Păcii

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre motivul pentru care România nu acceptă invitația lui Donald Trump în Consiliul pentru Pace și care sunt riscurile pe care le presupun aceste decizii. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea „Marius Tucă Show”, profesorul Dan Dungaciu a vorbit despre alegerea președintelui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace organizat în SUA, dar în calitate de observator, susținând că decizia a fost luată în urma unei directive a Bruxelles-ului. „După părerea mea, România merge acolo dintr-o poziție de vulnerabilitate. Nu merge acolo ca un partener care să negocieze ceva. Puterea de negociere este foarte redusă. Are în spate un mandat de la Bruxelles care i-a spus clar: Ești observator, nu te angaja, nu face nimic, că nu ieși din rând. Pentru că, după aceea, o să urmeze și alții, iar Bruxelles-ul totuși vrea să mențină aparența unui control. Să se ducă, să nu zică că nu se duce, dar nici nu poate să iasă din serie, pentru că vine Bruxelles-ul și îi spune: Stai mai ușor. Dar voi banii de unde îi luați? Banii nu-i primiți de la noi, de la Bruxelles? Păi nu v-am spus că banii vi-i dăm doar dacă pozițiile voastre de securitate și de politică externă sunt consonante? Pentru că de asta s-a refuzat prima ofertă, deoarece România a primit un mesaj clar de la Bruxelles că nu trebuie să accepte.” De asemenea, analistul politic a vorbit despre importanța, din punct de vedere militar și al securității, pe care o reprezintă Parteneriatul Strategic cu SUA, dar și despre resursele investite în apărare prin intermediul Uniunii Europene. „Am spus-o foarte clar. Parteneriatul strategic cu America înseamnă asumarea explicită a acestui lucru, asumarea NATO explicită și, pe locul trei, alte tipuri de asocieri, inclusiv cu Uniunea Europeană, care nu are niciun rol relevant în probleme de securitate. Am mai spus-o, când e o problemă de securitate majoră, vorbești cu americanii. Păi dacă sunteți parteneri strategici și tu ți-l asumi ca partener, de ce nu îl întrebi despre Ucraina? De ce ești complet opus oricărei inițiative a Americii, apropo de ce se întâmplă în Ucraina? De ce populația spune în proporție de 70% «asumați-vă programul de pace» , și tu zici nu? Și toți românii trebuie să știe, noi plătim programul SAFE pentru o înarmare europeană. Aproape 17 miliarde ne-am împrumutat. Plătim pentru economiile Germaniei și Franței. Noi plătim 5% la NATO, că ne-am asumat. Dacă suntem slabi în negocierea cu America, vom plăti niște costuri pe parteneriatul strategic dacă nu suntem în stare să negociăm, și nu suntem. Vom plăti pentru Ucraina cât plătim, nu știm exact. Și vom fi parte la bugetul Bruxelles-ului pentru Ucraina. Pentru că noi avem cinci lucruri plătite pentru securitate. Dar ar fi bine să ieșiți în fața publicului și să ne spuneți cum vă asigurați voi securitatea, că noi aruncăm cu bani în toate părțile. Păi de ce? Dăm peste tot bani, plătim, dar nu spunem populației. Câtă lume știe că în bugetul Uniunii Europene există un fond alocat pentru Ucraina? Care fond alocat? Cel pe care îl plătim noi, europenii. Pe lângă banii pe care îi dăm sau sprijinul pe care îl oferim și despre care nu știm. Și problema nu este asta, Ucraina, să o plătești sau să nu o plătești. Problema este ecuația de securitate. Te ajută pe tine, în termeni de securitate, continuarea războiului? Ce se poate întâmpla dacă războiul continuă?”

Valentin Stan: Nu este nicio contradicție între Carta ONU, Carta Consiliului Păcii sau legislația Uniunii Europene

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a continuat analiza privind Consiliul Păcii propus de administrația americană. El a susținut că rezervele exprimate la nivel european nu țin de legalitate, ci de o miză politică legată direct de Donald Trump. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Rezervele europene și poziția Consiliului European Profesorul afirmă că nu există nicio incompatibilitate juridică între Carta ONU, Carta Consiliului Păcii și legislația Uniunii Europene. În opinia sa, opoziția europeană are o motivație strict politică. Aderarea la această structură ar însemna o subordonare față de inițiativa lui Donald Trump. Valentin Stan a făcut referire la o declarație a președintelui Consiliului European din 23 ianuarie, în care erau exprimate îndoieli privind compatibilitatea Cartei Consiliului Păcii cu Carta ONU. Stan a susținut că poziția exprimată public ar fi identică cu cea invocată ulterior de Nicușor Dan. Dragii mei, inițiativa Statelor Unite ale Americii, cu care noi avem o relație foarte proastă. (…) Deci ai aflat despre ce e vorba, nu? Păi hai să vedem dacă e așa. Pentru că, dragii mei, noi vom avea mai multe straturi astăzi, că avem timp să vă explicăm în adâncime de unde pleacă povestea, de ce nu ne-am dus, de ce e important sau nu e important demersul american, unde se poziționează Europa, care este, de fapt, substratul acestor poziționări diverse care decelează o schemă de lucru în subsidiar extrem de abrazivă cu asperități ce se cer netezite. Deci, a venit de aici. A nu se înțelege că micuțul ăsta e vreo lumină sau vreun zeu. El execută. Lumina asta a venit de la Merz, Macron, și Leyen. De acolo au venit toate lucrurile astea. El este și el un biet pensionar care are un job și execută. Nu este o contradicție nici cu acea cartă ONU, nici cu legislația Uniunii Europene. Problema, dragul meu, iubitul meu, este de cu totul altă natură. De natură politică. Consiliul Păcii este o structură aproape pe persoană fizică a lui Donald Trump. Băieții ăștia, dacă ar semna pentru ea, s-ar subordona în acest proces de o importanță covârșitoare pentru gestionarea conflictelor din lume unui personaj cu numele lui The Donald.

Dan Dungaciu: Observator se duce ministrul de externe. În niciun caz nu se duce un președinte pe post de observator

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum un președinte de stat nu poate fi observator la masa unor decizii majore. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Păi nu trimiți președinte, cel mai important personaj din țară aceea ca observator. Observatori trimiți ministrul de externe, în cel mai bun caz. Trimiți un adjunct al ministrului de externe sau un consilier prezidențial pe politica externă. Dar nu trimiți președintele să fie observator. Iertați-mă, dar este unul dintre elementele penibile ale situației.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum un președinte de stat nu poate fi trimis ca observator la masa unor decizii majore. Acesta a început prin a spune că europenii s-au mulțumit cu a trimite Italia drept reprezentant observator. Nicușor Dan, auzind că Italia merge ca observator, a hotărât să meargă și el. Sociologul susține că nu poate fi trimis un președinte într-un rol de observator. Dacă România vrea să fie observator, adaugă acesta, ar trebui să trimită un ministru de externe sau chiar un adjunct al ministrului de externe. Șeful Armatei Române nu poate fi un simplu observator al Consiliului pentru Pace. „Bun, după această discuție și după discursul de la Munchen, sigur că europenii au zis băi, facem un război, dar îl facem de mâine. Cum ați spus dumneavoastră… Și atunci au zis băi, hai să trimitem Italia la Consiliul pentru Pace. Se duce ca observator. Dar toți observatorii, pentru că sunt observatori, sunt la masă, dar tac din gură. Păi nu trimiți președinte, cel mai important personaj din țară aceea ca observator. Observatori trimiți ministrul de externe, în cel mai bun caz. Trimiți un adjunct al ministrului de externe sau un consilier prezidențial pe politica externă. Dar nu trimiți președintele să fie observator. Iertați-mă, dar este unul dintre elementele penibile ale situației. Ăsta este penibilul situației. Deci, domnule, tu nu trimiți un președinte, șeful Armatei Române, comandantul suprem, să stea observator. Adică nu votează. Adică își dă cu părerea, exact ca un ONG-ist.”, a explicat sociologul.

Valentin Stan: În cadrul relațiilor internaționale, când un președinte stă acasă, acest lucru ne transmite faptul că nimeni nu este dispus să se întâlnească cu el

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre  Nicușor Dan și faptul că acesta este rezultatul încălcării grave a democrației. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Micuțul ăsta are impresia că stă de vorbă cu proști. Adică cu noi … cu noi și cu ei. Și trebuie să le explicăm oamenilor despre ce este vorba. Când un șef de stat stă acasă nu este pentru că nu-i pot face consilieri agendă. Este pentru că nimeni nu vrea să se întâlnească bilateral cu ei.  Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre Nicușor Dan și faptul că acesta este rezultatul încălcării grave a democrației. Analistul susține că un președinte care stă acasă transmite oamenilor ideea că nimeni nu este dispus să se întâlnească cu el. Nicușor este deja omologat. Este deja omologat. Consilierul lui a încercat să explice șăgalnic despre ce e vorba… Nu că umblă teleleu, deși era importantă și aia. Dar mai zice ceva după, hai să vedem… El, în mod șăgalnic, spune că n-a putut să-i așeze, să îi dea… N-am putut să îi dea substanța… Micuțul ăsta are impresia că stă de vorbă cu proști. Adică cu noi … cu noi și cu ei. Și trebuie să le explicăm oamenilor despre ce este vorba. Dragii mei, în sistemul relațiilor diplomatice, când un șef de stat stă acasă nu este pentru că nu-i pot face consilieri agendă și din cu totul alt motiv, și anume pentru că nimeni nu vrea să se întâlnească bilateral cu ei, chiar atunci când asta s-ar întâmpla în marja unei reuniuni multilaterale. Nicușor este rezultatul încălcării grave a democrației într-o țară presupusă a fi, schematic parte a sistemului comunitar, adică acolo unde înfloresc principiile democrației

Valentin Stan: În Consiliul European, deciziile nu sunt egale atunci când se practică majoritatea calificată. Țoiu ar trebui să învețe cum se iau deciziile în UE

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Oana Țoiu nu cunoaște sistemul de luare a deciziilor din UE. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Europarlamentarii ăștia nu reprezintă țara de unde vin, pentru că ei sunt afiliați grupurilor politice din Parlamentul European. Deci în Parlamentyl European e după populație. În procedura asta de alegere a președintelui Consiliul European se practică votul de majoritate calificată. Români, ce-o fi aia vot de majoritate calificată? Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Oana Țoiu nu cunoaște sistemul de luare a deciziilor din UE. Acesta a început prin a spune că în Parlamentul European, totul este în funcție de populația țărilor. Europarlamentarii, susține istoricul, sunt aleși în funcție de numărul populației țării respective. Faptul că Țoiu susține că deciziile se iau prin egalitatea dintre state este o eroare, susține Stan. Deci, în afară de faptul că micuța (n.r. Oana Țoiu) se scarpină… Hai să-ți dau o probă de Ministrul de Externe. Poate ai impresia că doar de scărpinici ne legăm noi aici… Nu! Doamna Țoiu explică, iată, cum este distribuită puterea în Uniunea Europeană. Crezi că Ministrul de Externe al României ar trebui să priceapă la Uniunea Europeană? Eu cred că mai bine mergem la La Fontaine, cu Greierele și furnica, dacă tot o mușcă greierele de călcâi. Să-ți explic, în Parlamentul European e după populație. Adică țările cu populație mare trimit mai mulți parlamentari, înțelegi? Sigur, odată ce ajung și acolo parlamentarii ăștia… Europarlamentarii ăștia nu reprezintă țara de unde vin, pentru că ei sunt afiliați grupurilor politice din Parlamentul European. Deci în Parlamentul European e după populație. Adică trimitem și noi acolo, în funcție de ce populație avem. Știi unde este țara și egalitatea în materie de decizie pentru fiecare din participanți? Păi, acolo unde se întrunesc șefii de guvern, prim-miniștrii, la Consiliul European, șefii de stat… Acolo există decizia egală… Deci, în acest document, la îndemâna ei, că este document MAE, aflăm că în Consiliul European, acolo unde se întrunesc prim-miniștrii. Acolo unde spunea ea că decizia egală între ăștia, aici, în Consiliul European, aflăm că în procedura asta de alegere a președintelui Consiliul European se practică votul de majoritate calificată. Români, ce-o fi aia vot de majoritate calificată? Uite, aici v-am dat din tratat, articolul 16, începând cu 1 noiembrie 2014, vă spune că majoritatea calificată se practică, așa numita dublă majoritate. Adică majoritatea calificată se va defini ca cel puțin 55% din membrii consiliului, incluzând cel puțin 15 dintre ei.

Valentin Stan: Documentele SRI prezentate CSAT pentru anularea alegerilor menționează că nu există date privind atacatorii sau dacă a fost afectat procesul electoral

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a analizat documentul transmis de Serviciul Român de Informații către Curtea Constituțională, document care aborda tema anulării alegerilor prezidențiale. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Documentul SRI și traseul către Curtea Constituțională Profesorul explică modul în care documentul SRI a fost utilizat instituțional și ce formulări apar în text. El insistă asupra noțiunii de „actor cibernetic statal” și asupra rolului jucat de autoritățile de informații în procesul decizional. Fii atent că asta e grav ce vezi acum. Ce scrie aici? SRI. Ce spunea comisia despre ăștia? Că au făcut un președinte. Îl cheamă Nicușor. Candidatul sistemului, iar sistemul era identificat prin autoritățile de informații. Adică ăștia sunt autoritatea de informații în România. Ce vezi tu aici este documentul furnizat de această autoritate de informații de unde s-a dus frumos la Curtea Constituțională și Curtea Constituțională a anulat alegerile. O să ne mai întâlnim cu acest lucru, această formulare de aici, da? Actor cibernetic statal. Valentin Stan: SRI spune că de fapt habar n-are că Rusia ar fi implicată în așa ceva Valentin Stan atrage atenția asupra contradicției dintre acuzațiile publice și concluziile oficiale ale instituțiilor statului. În context a fost identificat un număr ridicat de atacuri cibernetice, peste 85 de mii. Care au vizat exploatarea vulnerabilităților existenței la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral. Până aici ești bine? De unde veneau atacurile astea? Au continuat într-un mod susținut, inclusiv în ziua alegerilor și noaptea postalegeri. Pentru lansarea atacurilor au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări. Până aici ne-am înțeles? Repetă cele două cifre. 85 de mii de atacuri din 33 de țări. Ăsta-i documentul SRI, uite-l frumos, cu ștampilă. Avem link, deci, 33 de țări, 85 de mii, actor statal, tot ce vrei. Ia vezi tu ce scrie aici, că îți place să citești. (…) Care Rusia? Cum l-ai oprit tu pe Georgescu pentru că a fost atacată România cibernetic de Rusia pentru a fi susținut în felul ăsta Georgescu, atunci când SRI-ul îți spune pe document, în baza căruia Curtea Constituțională a anulat alegerile, că de fapt habar n-are că Rusia ar fi implicată în așa ceva. Ce scrie aici? În prezent nu deținem date certe cu privire la atacatori ori cu privire la afectarea procesului electoral.