Aparatul din casă care consumă la fel de mult curent ca frigiderul. Mulți oameni nu acordă atenție acestui dispozitiv și rar îl scot din priză
Există un anumit aparat din casă care poate consuma aproape la fel de multă energie ca un frigider mare. Mulți oameni evită să îl scoată din priză pe timp de noapte sau în timpul călătoriilor, temându-se că acesta nu va reporni corect sau că vor pierde conexiunea Wi-Fi. Exact, este vorba de celebrul router și această teamă este, în general, nejustificată pentru că majoritatea acestora sunt unele moderne și sunt proiectate să repornească automat cu setările salvate după o întrerupere a alimentării. Agenția Federală pentru Protecția Mediului din Germania (UBA) subliniază importanța eficienței energetice a routerelor, în contextul în care prea puține persoane acordă atenție acestui dispozitiv esențial pentru conexiunea la internet, deși el rămâne conectat constant la priză, potrivit publicației maghiare Info Start. Cum se repornește routerul, fără probleme Pentru o repornire corectă, scoateți din priză cablul de alimentare al routerului și, dacă este cazul, al modemului, apoi așteptați cel puțin 30 de secunde pentru a permite actualizarea hardware-ului și a conexiunii furnizorului. Reconectați mai întâi modemul, apoi routerul. Așteptați câteva minute până când LED-urile indică o funcționare stabilă. „Doar apăsarea accidentală a butonului mic de Reset ar putea crea probleme, dar, cum se spune, pentru asta este nevoie de un talent special”, menționează sursa citată. E important de știut că scoaterea routerului din priză nu șterge setările rețelei, dar -înainte de a achiziționa un router nou – verificați ca acesta să consume cât mai puțină energie atât în stare activă, cât și în standby. Sursa FOTO: Shutterstock/ Caracter ilustrativ Dacă routerul este conectat la o linie telefonică și nu poate fi oprit complet, optați pentru un model care permite dezactivarea funcției Wi-Fi atunci când nu este utilizată, cum ar fi, pe timp de noapte.
Corupție sau politică? Volodimir Kudrițkîi, fostul șef Ukrenergo, în centrul unui caz controversat din Ucraina
Kudrițkîi, care s-a remarcat prin menținerea rețelei electrice funcționale în timpul atacurilor rusești din ultimii patru ani, a fost forțat să demisioneze în 2024, stârnind îngrijorare atât în Ucraina, cât și la Bruxelles. Parlamentarii opoziției și activiștii societății civile acuză conducerea președintelui Volodimir Zelenski că folosește sistemul juridic pentru a intimida criticii și a elimina potențialii rivali politici. Cazul lui Kudrițkîi a fost comparat cu cel al fostului președinte Petro Poroșenko, sancționat și judecat pentru corupție, ceea ce ar putea împiedica candidatura sa la viitoarele alegeri. Deputatul Mîkola Kniajițkîi avertizează că utilizarea instanțelor pentru discreditarea adversarilor ar putea fi o tactică de influențare a alegerilor, scrie Politico. Faptele care i se reproșează lui Kudrițkîi datează din perioada în care era director adjunct pentru investiții la Ukrenergo, legate de un contract de infrastructură nefinalizat. Specialiștii și parlamentarii opoziției susțin că nu există dovezi că Kudrițkîi ar fi obținut beneficii personale, iar faptele par fără prejudiciu real. Daria Kaleniuk, șefa Centrului de Acțiune Anticorupție, a declarat că urmărirea penală are caracter politic și că acuzațiile sunt juridic nejustificate. Judecătorul a dispus eliberarea lui Kudrițkîi sub cauțiune de 325.000 de dolari, deși mai mulți parlamentari s-au oferit să garanteze pentru el. În contextul iernii ce se apropie și al intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, experții se tem că acesta ar putea deveni un „țap ispășitor” în cazul unor eventuale întreruperi de energie, ceea ce ar putea afecta în special capitala și zonele urbane dependente de gaz și electricitate. Fosta viceprim-ministră Ivanna Klympush-Tsintsadze a subliniat că momentul acuzațiilor nu este favorabil pentru imaginea Ucrainei pe plan internațional, având în vedere apelurile pentru sprijin energetic european. Analistul Adrian Karatnycky de la Atlantic Council avertizează că, deși Zelenski rămâne un lider inspirator, există elemente îngrijorătoare în modul în care guvernează și gestionează crizele interne și externe.
Top 10 cei mai ieftini furnizori de ENERGIE, la trei luni de la liberalizarea pieței Top 10 cei mai ieftini furnizori de energie
Clasamentul furnizorilor de electricitate în funcție de prețul final pentru români s-a schimbat față de iulie, prima lună de după liberalizarea pieței. Hidroelectrica este în continuare cea mai ieftină, însă și marii furnizori au redus prețurile față de cum erau imediat după liberalizare, iar topul nu mai este dominat de traderi, scrie hotnews. Piața de electricitate a fost liberalizată total la 1 iulie 2025. Până atunci, facturile au fost plafonate astfel: 0,68 lei/kWh pentru consumul de până în 100 kWh, 0,80 lei pentru consumul între 100 și 300 kWh și 1,3 lei pentru un consum de peste 300 kWh. Până la 1 iulie, diferența dintre prețul pieței și aceste plafoane a fost susținută din bugetul de stat. Începând cu 1 iulie, toți consumatorii plătesc prețul întreg. De la 1 septembrie, o componentă reglementată a facturii, respectiv tariful pentru servicii de sistem, a fost majorată ușor, însă impactul în prețul din factură va fi foarte mic. Clasamentul celor mai ieftine 10 companii din energie, pe baza datelor de vineri, 10 octombrie, din comparatorul de prețuri de pe site-ul ANRE: 1. Hidroelectrica – 1,07 lei/kWh 2. Nova Power&Gas – 1,18 lei/kWh 3. Grenerg – 1,20 lei/kWh 4. PPC Energie – 1,30 lei/kWh 5. Premier Energy – 1,32 lei/kWh 6. E.ON Energie – 1,33 lei/kWh 7. Engie România – 1,35 lei/kWh 8. OMV Petrom – 1,372 lei/kWh 9. ICCO Energy 1,377 lei/kWh 10. Energy Core Development – 1,38 lei/kWh Foto: EMANUEL TITUS ILIESI / MEDIAFAX RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine iarna. Rusia și Ucraina pregătesc „RĂZBOIUL rețelelor energetice”. „Succesul necesită atacuri combinate” Cât de mari sunt șansele unui BLACKOUT în România. Ministrul Energiei nu exclude scenariul. E țara noastră pregătită?
De unde vine COLAPSUL sistemului energetic național
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, admite că România plăteşte unul dintre cele mai mari preţuri la energie din lume și admite care sunt cauzele acestui paradox – țara noastră este unul din cei mai mari producători europeni de energie. Totuși, românii scot foarte mulți bani din buzunar pentru a-și achita facturile la curent. Bogdan Ivan și-a fixat un obiectiv foarte clar în mandatul său – capacităţi de stocare, baterii, investiţii în producţie de energie electrică în bandă, gaz, hidro şi nuclear. Cresc capacitățile de producție pentru energia solară Pentru remedierea crizei care ne face plătitorii unora dintre cele mai scumpe facturi la energie din Europa, Ministrul Energiei mai anunţă creşterea capacităţilor de producţie, capacităţilor de stocare ale energiei electrice solare. ”Până în prezent s-au instalat enorm de multe astfel de capacităţi de producţie a energiei electrice pe solar, fără să aibă şi bateriile necesare”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook, confirmând tacit că, deși s-a investit foarte mult în energia solară, nu s-a investit și în baterii. În ultimii 10 ani, România a scos din producție 7.000 MW de capacități de producție de gaze și cărbune Bogdan Ivan arată că în ultimii 10 ani, România a scos din producţie aproximativ 7.000 de megawatts capacităţi de producţie pe gaze şi cărbune, deci mine și hidrocentrale. Cu alte cuvinte, ministrul admite printre rânduri eșecul politicii Green Deal cerută de la Bruxelles, care a pus pe butuci sistemul energetic național. ”Creştem capacităţile de producţie, capacităţile de stocare ale energiei electrice produse de solar, pentru că până acum s-au instalat enorm de multe capacităţi de producţie a energiei electrice pe solar, fără să aibă şi baterii în spate. Avem un deficit de aproximativ 2000 de megawatts în fiecare zi, iar odată stocată acea energie, produsă în timpul zilei, va putea să fie consumată seara, automat reducând presiunea pe importuri din alte state. Evităm specula, limităm capacitatea unor companii care nu sunt de bună credinţă, raportat la consumatorii din România, să mai facă speculă”, subliniază ministrul Energiei. Doar 4 operatori mai oferă prețuri sub 1,30 euro / MW Bogdan Ivan precizează că sunt 4 operatori care vin cu preţuri sub 1,30 euro, cât era preţul plafonat, înainte de eliminarea schemei de plafonare-compensare. ”Ăsta este şi dezideratul mandatului meu, să scădem preţul energiei”, a menţionat ministrul. Însăm până la reducerea tuturor facturilor, statul anunță clasicele vouchere destinate categoriilor vulnerabile, așa cum a scris Gândul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ani de zile urșii, liliecii, hârciogii, pârșii și lostrița au SABOTAT securitatea energetică României. Bogdan Ivan: Acum s-au mobilizat și MOLUȘTELE Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie
Traian Băsescu: România n-a dat niciodată niciun kilowat de energie electrică, fără bani
Fostul președinte Traian Băsescu a declarat că statul român nu a oferit niciodată energie electrică sau gaze naturale gratuit Republicii Moldova, adăugând că sprijinul acordat Ucrainei nu este atât de consistent pe cât se vehiculează. „Am văzut de multe ori români verzi, care cu mânie proletară spun că dăm gaze, dăm energie electrică Republicii Moldova. Vreau să le spun că România n-a dat niciodată niciun gram de energie, niciun kilowat de energie electrică, fără bani. Republica Moldova și-a plătit obligațiile, poate uneori cu oarecare întârziere, dar și-a plătit ce a primit de la România”, a spus fostul președinte, vineri la B1 TV. România e pe locul 21 la ajutoare acordate Ucrainei Fostul șef al statului a făcut referire și la ajutorul acordat Ucrainei, subliniind că România nu se află printre principalii contributori: „Cei care au această obsesie cum și cu cât ajutăm Ucraina să se uite pe clasamentele făcute de firme care au ca obiect de activitate supravegherea acestui tip de cheltuieli. România este pe locul 21 în acest clasament”. În ceea ce privește tipul de echipamente trimise Ucrainei, fostul președinte a declarat cu ironie: „Le-am dat ucrainenilor tunuri, probabil din care le-am folosit în al Doilea Război Mondial, unele chiar din vremea lui Mihai Viteazu. Se pare că le-am dat parte dintr-un sistem Patriot, dar ne-am achiziționat altul cu un credit pus la dispoziție de Statele Unite”.
Speriați de facturile uriașe, consumatorii de energie au luat cu asalt sediile furnizorilor cu tarife mai mici pentru a-și schimba contractul
Consumatorii de energie electrică s-au confruntat cu o serie de probleme majore, generate de creșterea neplafonată a prețurilor și de lipsa de transparență a furnizorilor, în ultimele săptămâni. Șocul facturilor mult mai mari a determinat sute de oameni să se înghesuie la sediile companiilor de energie, în căutarea unor oferte mai avantajoase, însă situația a degenerat rapid în cozi interminabile și haos. Mulți consumatori au primit facturi pentru luna august care au fost chiar și de trei ori mai mari față de cele din luna iulie. Un client a declarat pentru Știrile Kanal D că noua factură este „dublu și ceva” față de consumul anterior, fără ca instalația electrică să fi suferit modificări, ceea ce ridică suspiciuni privind modul de calcul al costurilor. Creșterea prețurilor a fost resimțită puternic, iar mulți au încercat să negocieze direct cu furnizorii, însă fără succes. La sediile principalilor furnizori, zeci de persoane au așteptat ore întregi pentru a discuta cu reprezentanții companiilor. Numerele de ordine au ajuns la valori foarte mari, iar unii clienți nici măcar nu au primit bon de ordine. În plus, mulți au reclamat faptul că informațiile oferite pe site-urile oficiale sunt neclare și insuficiente, ceea ce a sporit frustrarea consumatorilor. În încercarea de a reduce costurile, unii consumatori au decis să își schimbe furnizorul de energie, orientându-se către companii care oferă prețuri mai mici, de exemplu 1,06 lei pe kw/h. Totuși, și aici au întâmpinat dificultăți, fiind nevoiți să facă față unor noi cozi și unui sistem suprasolicitat. Unii clienți au raportat erori repetate în contracte și facturi, ceea ce a generat și mai multă nemulțumire. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a intervenit în această situație tensionată și a aplicat 24 de amenzi în valoare totală de peste 370.000 de lei unor companii mari din domeniul energiei electrice. Aceste sancțiuni au fost date pentru faptul că furnizorii nu afișau prețul final în facturi sau pentru emiterea acestora cu întârziere, încălcând astfel drepturile consumatorilor. Perspective și așteptări Reprezentanții industriei energetice estimează că, în perioada următoare, ofertele de pe piață ar putea deveni mai competitive, însă consumatorii trebuie să se pregătească pentru o perioadă dificilă, marcată de creșteri de prețuri cauzate de eliminarea subvențiilor, majorarea TVA-ului și consumul ridicat din lunile de vară. FOTO – Captură video: Știrile Kanal D
Platforma informatică pentru solicitarea și validarea voucherelor pentru energie a fost operaționalizată. Care este procedura pentru primirea ajutorului de 50 de lei lunar
Românii cu venituri reduse, care se încadrează lunar în limitele stabilite de lege pentru primirea unui sprijin din partea statului, după expirarea schemei de plafonare, au acces, începând de miercuri, de la ora 13:00, la aplicația informatică destinată acordării voucherelor de plată a facturilor la energie (EPIDS). Aceasta a fost dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), care a confirmat pentru Mediafax ca totul este funcțional, și este singura modalitate prin care pot solicita ajutorul de 50 de lei. „Voucherele energetice vor avea o valoare de 50 de lei, iar accesarea lor va fi simplă, printr-o aplicație online dezvoltată de către STS. Autoritățile locale și Poșta Română vor oferi asistență pentru românii care nu pot folosi instrumente digitale”, explica Bogdan Ivan, ministrul Energiei, după aprobarea Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în situația de sărăcie energetică, act normativ inițiat de Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Predată înainte de termen Potrivit actului normativ, STS avea la dispoziție 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, astfel că predarea platformei a fost făcută înainte de termen. Voucherele se acordă, la cererea beneficiarului, pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și pentru familiile cu un venit net lunar/membru de familie de maximum 1.784 lei. Tichetele se folosesc doar pentru plata facturilor la energia electrică. Astfel, solicitarea beneficiarului poate fi depusă: online, prin aplicația EPIDS, dezvoltată și administrată tehnic de către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). prin intermediul reprezentanților oficiului poștal sau ai primăriilor corespunzătoare locului de consum declarat de beneficiar. Mai exact, odată operaționalizată, orice beneficiar care consideră că îndeplinește condițiile legale va trebui să poată depună solicitarea, care să fie verificată în timp real pe platformă. Cei care nu au abilități digitale, vor putea merge la oficiile poștale sau la primării pentru a fi ajutați de funcționari cu introducerea datelor în sistem. Eligibilitatea se verifica în platformă lunar, pentru că veniturile pot varia de la o lună la alta. Sistemul verifică prin bază de date interconectate dacă solicitantul se încadrează sau nu pentru a primi acest sprijin, iar cererea trebuie verificată lunar, din moment ce cuantumul veniturilor totale poate să se modifice. În acest context, beneficiarul are două variante pentru a verifica dacă va primi sau nu cei 50 de lei: ori intră direct în platformă și atunci își verifică singur eligibilitatea, pentru că el are un tichet cu codul sau cu cod QR sau cu un cod de bare sau poate să meargă la poștă sau la primărie, iar cei de la ghișeu trebuie să îl ajute să afle dacă se încadrează sau nu. În eventualitatea în care beneficiarul completează datele necesare în formularul de solicitare tipărit, îl va depune la oficiul poștal, sau, după caz, la primărie, iar aceste instituții au obligația de a înregistra solicitarea primită în format fizic și de a introduce datele în aplicația EPIDS în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia de către solicitant. Peste 4 milioane de beneficiari Aproximativ 2,1 milioane de gospodării, respectiv peste 4 milioane de români, vor putea beneficia de voucherele de câte 50 de lei, conform estimărilor Ministerului Energiei, detaliate la solicitarea Gândul, măsură cu un impact bugetar de aproape un miliard de lei. Consumatorii vulnerabili sunt așteptați să depună cererile pentru voucher începând cu data primirii facturii din iulie, respectiv în august, și în termenul de 30 de zile până la scadență. Banii cuveniți pot fi folosiți oricând timp de 12 luni de la data ultimei încărcări a cardului. Practic, se aplică pentru consumul din perioada 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, încă 12 luni după acest termen. Astfel, ultima oară când se poate folosi cardul, dacă se încadrează în barem pentru toate lunile, este 31 martie 2027. Cererea se poate depune și retroactiv – de exemplu în decembrie pentru consumul din iulie – și sumele sunt disponibile, nu se pierd, atâta vreme cât se confirmă eligibilitatea, potrivit oficialilor.
Astralia este sub nămeți în plină vară. Cel mai gros strat de zăpadă din ultimele decenii a blocat circulația și a întrerupt alimentarea cu energie electrică în orașe
Un front de aer rece a adus sâmbătă până la 40 cm de zăpadă în unele părți din nordul New South Wales, cea mai mare cantitate de zăpadă din mijlocul anilor 1980, a declarat Miriam Bradbury, meteorolog la biroul meteorologic australian. Zăpada s-a așezat și în zone din statul vecin Queensland pentru prima dată în 10 ani, a spus ea. Bradbury a afirmat că schimbările climatice au făcut ca vremea din Australia să fie mai instabilă în ultimii ani, dar că acest tip de eveniment s-a produs de mai multe ori în istorie, Reuters. „Ceea ce face acest eveniment neobișnuit este cantitatea de zăpadă căzută, dar și întinderea pe care a acoperit-o, acoperind o parte destul de mare din platourile nordice”, a spus ea. În timp ce ploi torențiale loveau alte zone, Serviciul de Urgență al statului New South Wales a declarat că a răspuns la peste 1.455 de incidente. Acesta a declarat că peste 100 de vehicule au rămas blocate din cauza zăpezii, furtunile au avariat clădiri și a emis mai multe avertismente importante de inundații. Zeci de mii de case au petrecut noaptea fără energie electrică, a raportat postul public de televiziune Australian Broadcasting Corp. Poliția din New South Wales, cel mai populat stat australian, a declarat că sâmbătă seara o mașină a rămas blocată în apele inundate și o pasageră în vârstă de 20 de ani a fost luată de apă. Căutările au continuat și duminică, au spus ei.
Canicula a mărit consumul de ENERGIE al României, care a apelat, după prânz, la importuri. Care sunt sursele care au produs cel mai mult
Temperaturile ridicate de duminică au făcut ca, după orele prânzului, consumul de energie al României să crească semnificativ pentru o zi de weekend, depășind nivelul producției. Astfel, de la jumătatea zilei, s-a apelat la importuri pentru a asigura necesarul de consum al românilor care, cel mai probabil au pornit aparatele de aer condiționat pentru a face față caniculei. Cea mai mare cantitate de energie a fost produsă pe parcursul zile de Centrala nucleară de la Cernavodă, iar având în vedere că a fost o zi însorită, un aport important l-au avut și fotovoltaicele. Producția națională de energie electrică era duminică, la ora 12:00, de 5.210 MW, conform datelor în timp real ale operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Translectrica. Deja, din jurul orei 11:00, producția rămăsese în urma consumului, date fiind temperaturile caniculare. Consumul se ridica, la prânz, la 5.259 MW, diferența de 48 MW provenind din importuri. De altfel, cantitățile importate au fost în creștere în următoarele ore, până la un maxim de 476 MW, în jurul orei 14:00. La ora 12:00, topul surselor de energie era: Nuclear : 1.319 MW Fotovoltaic : 1.049 MW Cărbune : 968 MW Ape : 649 MW Hidrocarburi : 634 MW Eolian : 543 MW Biomasa : 45 MW Medie Orara Consum : 5228 MW Sold (import) : 48 MW Primele două poziții s-au menținut și până la ora 15:00, când pe locul 3 au urcat eolienele. Apele au coborât pe locul 6 printre sursele de producție a energiei. 23.39% Nuclear – 1.320 MW 18.80% Foto – 1.061 MW 18.70% Eolian – 1.055 MW 17.53% Cărbune – 989 MW 10.76% Hidrocarburi – 607 MW 9.78% Hidro – 552 MW 0.87% Biomasă – 49 MW 0.18% Instalații de stocare – 10 MW La 15:10, producția era de 5.634 MW, iar consumul de 5.403 MW, la acea oră România fiind importator net de energie, cu un sold de 230 MW. Aportul prosumatorilor Contribuția prosumatorilor la producția de energie electrică este vizibilă în zilele însorite, evident, în timpul zilei, numărul și puterea lor instalată fiind în creștere în ultimii ani. În prezent, puterea lor instalată o depășește de aproape 2 ori pe cea a Centralei de la Cernavodă. Este vorba, potrivit datelor ANRE, de 2.726 MW capacitate instalată a prosumatorilor, la 1 iunie, dar la aceeași dată, o cantitate instalată similară, de 2.426 MW, revine marilor parcuri fotovoltaice (806), respectiv producătorii clasici de energie electrică din surse fotovoltaice. Mai mult, printre cei 228.302 prosumatori, la data de 1 iunie, se numără nu numai românii cu panouri instalate pe acoperișul casei, ci și operatori economici care își acoperă astfel necesarul de consum. Sursa: Transelectrica Sursa: Transelectrica În ceea ce privește ponderea resursei solare în producția efectivă, aceasta este mult sub cea generată de centrala nuclearlectrică de la Cernavodă – cu aproximativ o cincime (în jur de 20%) din totalul producției naționale anual. Conform celui mai recent raport lunar publicat de ANRE, pentru luna aprilie, principala sursă a energiei electrice livrată în rețele de producătorii monitorizați este hidro, cu aproape o treime (32,6%), urmată de cea nucleară, cu peste un sfert (26,18%), apoi eolian (14,85%), cărbune (11,41%), gaz (8,64%), iar cea solară este pe locul 6, cu o cotă de 5,3%. Sursa: ANRE De amintit, de asemenea, că în perioada Paștelui, când se aștepta o producție semnificativă din surse solare, cu mult peste necesarul de consum din acele zile libere și cu temperaturi decente, autoritățile au fost nevoite să facă un plan de măsuri pentru a evita un blockout și a asigura buna funcționare a rețelelor, inclusiv prin apel la prosumatori să își închidă sistemele fotovoltaice de pe acoperiș la plecarea în vacanță. Recomandăm și: Eliminarea obligației de stocare pentru PROSUMATORII activi așteaptă raportul pentru votul final. Bende Sándor: „Nu mai bag mâna în foc pentru nimic” Mircea Fechet: Prosumatorii actuali ar putea, în viitor, să primească finanțare din partea statului și pentru baterii de stocare. Care sunt condițiile
O companie românească demarează cea mai mare instalație de stocare în BATERII din țară. Unde și când va fi conectată la sistemul energetic național
Unul dintre furnizorii importanți de energie electrică și gaze naturale din România, lider pe segmentul de stocare, a anunțat, marți, demararea celei mai mari instalație de stocare în baterii din țară. Ofiicalii companiei Nova Power & Gas, din grupul E-INFRA al clujenilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu, au confirmat, luni, investiția în cea mai mare instalație de stocare în baterii din România și își anunță noile proiecte în țară două centrale pe gaz de 150 MW, respectiv 200 MW și noi instalații de stocare de 1.200 MWh Nova Power & Gas, companie românească din sectorul energetic și parte a grupului E-INFRA, anunță demararea celui mai mare proiect de stocare a energiei electrice în baterii din România. Investiția dublează capacitatea de stocare a României Instalația va fi construită în localitatea Florești, județul Cluj, și va avea o capacitate de 200 MW / 400 MWh și va fi operațională până la finalul anului 2025. Investiția de la Cluj, odată finalizată va dubla capacitatea totală actuală de stocare a energiei din România, contribuind direct la stabilitatea rețelei naționale și la integrarea eficientă a surselor regenerabile. „Pe lângă acest proiect, Nova Power & Gas își continuă investițiile în infrastructura energetică și anunță demararea unei centrale pe gaz de 150 MW la Câmpia Turzii, cu termen de punere în funcțiune pentru prima etapă în decembrie 2026. Totodată, planurile noastre până în 2028 includ dezvoltarea unei noi centrale pe gaz de 200 MW și dezvoltarea de noi instalații de stocare de 600 MW / 1.200 MWh”, a declarat Septimiu Costea, CTO al Nova Power & Gas. „Prin aceste investiții, ne propunem să ne păstrăm și să ne întărim poziția de lider în domeniul stocării și să investim masiv în producerea de energie electrică în centrale pe gaz, pentru a susține echilibrul și flexibilitatea sistemului energetic”, a completat acesta. Potrivit companiei, Nova este la ora actuală lider național în capacități de stocare a energiei, cu 240 MWh deja operaționali. Totodată, compania investește masiv în instalații de producere a energiei electrice, atât în centrale regenerabile, cât și în centrale pe gaz. În paralel, Nova este un furnizor important de energie electrică și gaze naturale, cu peste 4,6 TWh de energie și gaze livrați în 2024 și o cifră de afaceri de aproape 3 miliarde lei. Nova Power&Gas se află în Top 10 al furnizorilor de energie, în funcție de numărul de clienți la finalul lui 2024. Compania ocupă locul 9 cu, cu 15.467 de clienți. Compania se afla pe locul secund, după cel mai mare producător de energie din țară, în topul furnizorilor cu cele mai bune prețuri pentru consumatori, potrivit comparatorului ANRE, după ridicarea plafonării la energie. Aceasta deține o cotă egală, alături de Nuclearelectrica, în RoPower Nuclear S.A., compania de proiect pentru dezvoltarea proiectului cu reactoare modulare mici (SMR) la Doicești. Compania este activă și în regiune, cu subsidiare în Bulgaria, Serbia, Ungaria și Republica Moldova. Sursa foto: Nova Power&Gas Recomandăm și: Câtă energie electrică a fost produsă de instalațiile de STOCARE din România în cele 19 luni de la prima punere în funcțiune. CIFRELE oficiale Hidroagregatul nr. 1 de la Porțile de Fier I, centrală care produce 10% din ENERGIA anuală, va fi repus în exploatare în martie. Stadiul lucrărilor