Se întoarce Germania la energia nucleară? Propunere-surpriză pentru reactoare inteligente
„Nu este vorba despre a construi reactoare mari, ca în trecut. Mă refer la reactoare mai mici, inteligente, precum cele deja folosite în Canada”, a declarat Markus Söder pentru cotidianul german Die Welt. Markus Söder a spus că statul nu ar trebui să subvenționeze astfel de „mini-reactoare” la fel de mult ca pe cele din trecut. Potrivit guvernului canadian, astfel de reactoare nu există încă în Canada. Deocamdată au loc doar lucrări în regiunea Ontario, cu scopul de a pune în funcțiune primul reactor în jurul anului 2030. Söder este liderul Uniunii Creștin-Sociale (CSU), partidul conservator din Bavaria și formațiunea-soră a Uniunii Creștin-Democrate (CDU) conduse de cancelarul Friedrich Merz. Critici la adresa subvențiilor de stat În ultimii ani, el s-a pronunțat în mod repetat împotriva renunțării Germaniei la energia nucleară, proces încheiat în 2023. Söder a subliniat că este împotriva subvențiilor de stat pentru producția de energie. „Vrem să construim centrale pe gaz și să extindem energiile regenerabile, dar trecem cu vederea faptul că toate acestea sunt puternic subvenționate. Reducem prețurile la energie cu bani publici în loc să ne concentrăm pe producția ieftină”. El a cerut din nou exploatarea rezervelor de gaz din nordul Germaniei pentru a contribui la acoperirea necesarului energetic al țării. Trebuie analizat serios și dacă merită exploatarea pământurilor rare în Germania, a adăugat el. Germania a decis închiderea treptată a centralelor sale nucleare după 2011, în urma accidentului de la Fukushima, când guvernul condus atunci de Angela Merkel a adoptat politica Atomausstieg. Ultimele trei reactoare au fost oprite în 2023, marcând sfârșitul unei epoci în care energia nucleară a acoperit timp de decenii o parte importantă din necesarul energetic al țării.
Directorul AIEA susține că energia nucleară poate susține dezvoltarea inteligenței artificiale
„Centrele de date utilizează deja unu și jumătate la sută din energia electrică globală, iar această pondere crește cu peste 10% în fiecare an. Amazon, Microsoft, Google și Meta, toate nume mari, semnează acorduri de achiziție de energie și explorează alte modalități prin care energia nuclear să alimenteze centrele lor de date bazate pe inteligență artificială”, a afirmat Grossi. Grossi a subliniat că energia nucleară reprezintă o soluție fiabilă și cu emisii reduse de carbon, care poate completa sursele regenerabile prin furnizarea de electricitate constantă, adăugând peste douăzeci de țări lucrează pentru triplarea capacității nucleare globale până la jumătatea secolului, în timp ce alte 30 de state noi dezvoltă programe civile cu sprijinul AIEA. Acesta a concluzionat, susținând că energia nucleară și inteligența artificială pot „crește împreună”, afirmând: „IA stimulează inovația, iar energia nucleară o susține. Oportunitățile sunt clare. Cererea de energie electrică va crește, presiunile climatice se vor intensifica, iar tehnologia va accelera. Fiecare sursă de energie curată este necesară, iar energia nucleară este o parte importantă a ecuației”.
SUA și România, aproape de un acord de 30.000.000.000 de dolari pentru energie și tehnologie AI. Bogdan Ivan: „SMR-urile, o prioritate pentru România”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România se află în faza finală a negocierilor cu Statele Unite pentru un acord strategic de 30 de miliarde de dolari. Investițiile vizează dezvoltarea energiei nucleare, hidro, pe gaze naturale, dar și crearea unor centre industriale dedicate tehnologiilor de inteligență artificială. România ar putea semna în curând unul dintre cele mai importante acorduri economice din ultimii ani, în valoare de 30 de miliarde de dolari, cu Statele Unite ale Americii. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a precizat că negocierile se află „în fază finală”. „Cu partenerii noștri din Statele Unite m-am întâlnit în persoană cu omologul meu Chris Wright (…) am început o analiză aplicată și suntem în fază finală pentru un acord de 30 de miliarde în privința investițiilor în România în energie nucleară, energie hidro, energie bazată pe gaze naturale și AI Factory și AI Gigafactory”, a declarat Bogdan Ivan, miercuri, la Europa FM, citat de Mediafax. Construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă, priorități strategice pentru România Ministrul a declarat că retehnologizarea reactoarelor 1 și 2, precum și construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă, folosind tehnologie americană, sunt priorități strategice pentru România. În plus, țara noastră va continua să investească în reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), considerate soluția energetică a viitorului. „Aceste SMR-uri sunt o prioritate extrem de importantă în contextul în care vor asigura energie pe următorii 30 de ani”, a explicat Ivan. Ministrul Energiei a mai spus că România este „recunoscută drept lider regional în domeniul energetic” și că parteneriatul cu Statele Unite confirmă această poziție. „Acum trei zile am adus în București 16 miniștri ai Energiei din toată regiunea care au validat rolul nostru ca și organizator, ca și voce comună, atât în raport cu Statele Unite, cât și în raport cu cei din Comisia Europeană, pentru investiții în această regiune”, a adăugat ministrul. Bogdan Ivan a menționat și rezultatele recente ale negocierilor purtate la nivel european, afirmând că România a obținut fonduri suplimentare uriașe pentru investiții. „De la un pachet de 6 miliarde pentru Europa în investiții în rețele, am obținut 30 de miliarde, de 5 ori mai mult”, a spus ministrul Energiei. Dacă acordul va fi finalizat, România ar urma să beneficieze de cel mai mare pachet investițional american din Europa de Est, vizând atât securitatea energetică, cât și dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială, două domenii-cheie pentru competitivitatea economică a următoarelor decenii.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja:”România nu are nicio dependență de Rusia în domeniul petrolului, al gazului natural și al energiei nucleare”
România nu are nicio dependență de Rusia în domeniul petrolului, al gazului natural și al energiei nucleare, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja. ”Dragi români, de la începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, am avut ca obiectiv să eliminăm cât mai repede orice dependență în domeniul energetic de Rusia și să nu alimentăm eforturile de război ale agresorului. Și am reușit: România nu are în prezent nicio dependență de Rusia în domeniul petrolului, al gazului natural și al energiei nucleare. Suntem unul dintre Statele Membre UE cu angajamente puternice în privința decuplării totale de importurile din Rusia. Spre deosebire de alții, noi am făcut lucruri, nu doar am vorbit despre ele sau am găsit pretexte ‘de ce nu se poate”’, a scris ministrul Energiei pe pagina sa de Facebook. UE și-a stabilit obiectivul de a sista orice import energetic de petrol și gaze naturale din Rusia până în 2027. Aceste obiective devin realizabile prin recentul regulament adoptat de Comisia Europeană, spune ministrul. ”Salutăm acest regulament și susținem complet obiectivul european de creștere a independenței energetice și a rezilienței. Nu putem avea securitate, nu putem o industrie competitivă și prețuri accesibile la energie, dacă depindem de alții, cu atât mai rău de un agresor precum Rusia, expertă în șantaj energetic. Și nu doar susținem obiectivele europene, ci și contribuim activ la implementarea lor. Proiectul Neptun Deep, recunoscut în comunicarea Comisiei Europene ca un factor de stabilitate regional, va oferi aproximativ 8-10 miliarde normal metri cubi de gaze în primii 10 ani, cu rezerva estimată la peste 100 miliarde normal metri cubi”, a afirmat Burduja. „Acest proiect va consolida România în cel mai mare producător de gaze din UE” Sebastian Burduja spune că, astfel, România va fi cel mai mare producător de gaze din UE. „Acest proiect va consolida România în cel mai mare producător de gaze din UE, poziție obținută deja anul trecut, dublând producția actuală și făcând din țara noastră un potențial exportator net de gaze – (un surplus de 4–5 miliarde normal metri cubi / an este anticipat). Conform Comisiei Europene, Neptun Deep, în combinație cu infrastructura europeană (LNG și TAP), poate suplini circa 10 miliarde normal metri cubi pe an de gaze, contribuind decisiv la eliminarea treptată a gazelor rusești. Prin colaborarea Romgaz & OMV Petrom am început deja forajele pentru 10 sonde, cu platforma americană de foraj Transocean Barents, iar Neptun Deep va fi pregătit pentru producție din 2027. Prin acest proiect, unul dintre cele mai mari și ambițioase ale României în domeniu energetic, consolidăm autonomia energetică internă şi europeană, protejăm consumatorii români prin stabilitate și prețuri accesibile la gaze naturale și energie, generăm venituri substanțiale de peste 20 miliarde EUR la buget (exporturi, taxe, locuri de muncă), promovăm o tranziție energetică echilibrată bazată pe cele 3 principii cheie, în această ordine: securitate energetică, prețuri accesibile la energie, decarbonizare. Față de alții care au așteptat să vadă “cine câștigă”, încă de când eram ministrul Digitalizării am luat măsuri dure împotriva agresorului rusesc. Am interzis prin legea promovată de mine soluțiile antivirus rusești în România. Acum le-am interzis gazul și accesul pe piața românească. Următoarea măsură trebuie să fie convingerea statelor UE să se decupleze total de la gazul și petrolul rusesc și să ne conslidăm noi, România, producția autohtonă pentru a da și vecinilor la un preț bun pentru țara noastră”, a punctat ministrul. CITEȘTE ȘI: Sebastian Burduja: Amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbești a primit ACORDUL de mediu Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță INVESTIȚII de peste 230 milioane lei în energie verde Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Banca Mondială renunță la interdicția privind finanțarea proiectelor de energie nucleară
Consiliul de administrație al Băncii Mondiale a convenit să pună capăt unei interdicții de lungă durată privind finanțarea proiectelor de energie nucleară în țările în curs de dezvoltare, ca parte a unui efort mai amplu de a satisface nevoile tot mai mari de energie electrică, a declarat miercuri președintele băncii, Ajay Banga. Banga a prezentat strategia energetică revizuită a băncii într-un e-mail adresat personalului după ceea ce el a numit o discuție constructivă cu Consiliul de Administrație marți. Consiliul de Administrație nu a căzut încă de acord dacă banca ar trebui să se angajeze în finanțarea producției de gaze naturale și, dacă da, în ce circumstanțe, conform Reuters. În 2013, Banca Mondială, care acordă împrumuturi la rate mici pentru a ajuta țările să construiască orice, de la bariere împotriva inundațiilor la căi ferate, a decis să oprească finanțarea proiectelor de energie nucleară. În 2017 Banca a anunțat că va înceta să finanțeze proiecte upstream de petrol și gaze începând cu 2019, deși va lua în considerare în continuare proiectele de gaze în cele mai sărace țări. Problema proiectelor de gaze naturale, încă nedecisă Problema nucleară a obținut destul de ușor acordul membrilor Consiliului de Administrație, dar mai multe țări, inclusiv Germania, Franța și Marea Britanie, nu au susținut pe deplin schimbarea abordării băncii în ceea ce privește proiectele de gaze naturale, au declarat surse familiare cu discuția. „Deși problemele sunt complexe, am făcut progrese reale către o cale clară de a furniza energie electrică ca motor al dezvoltării”, a spus Banga, adăugând că sunt necesare discuții suplimentare cu privire la problema proiectelor de gaze. Banga a susținut o schimbare în politica energetică a băncii de la preluarea mandatului în iunie 2023, argumentând că banca ar trebui să urmărească o abordare „toate cele de mai sus” pentru a ajuta țările să răspundă nevoilor tot mai mari de energie electrică și să avanseze obiectivele de dezvoltare. În memoriul său, el a menționat că cererea de energie electrică se va dubla în țările în curs de dezvoltare până în 2035, ceea ce ar necesita mai mult decât dublarea investiției anuale actuale de 280 de miliarde de dolari în producție, rețele și stocare. Colaborare Banca Mondială – Agenția Internațională pentru Energie Atomică Banga a spus că Grupul Băncii Mondiale va lucra îndeaproape cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică pentru a-și consolida capacitatea de a oferi consultanță cu privire la garanțiile de neproliferare nucleară, siguranța, securitatea și cadrele de reglementare. Banca va sprijini eforturile de prelungire a duratei de viață a reactoarelor nucleare existente, împreună cu modernizarea rețelei. De asemenea, va lua măsuri pentru a accelera potențialul reactoarelor modulare mici. Douăzeci și opt de țări folosesc deja energie nucleară pentru scopuri comerciale, cu încă zece gata să li se alăture și alte zece potențial gata până în 2030, potrivit Energy for Growth Hub și Third Way. Activiștii de mediu se tem că finanțarea mai multor proiecte nucleare și de gaze naturale va deturna fondurile de la eforturile necesare urgent ale țărilor în curs de dezvoltare pentru a se adapta la schimbările climatice și a beneficia de surse alternative de energie abundente, cum ar fi energia solară. Banga a spus că strategia revizuită a băncii le va permite țărilor să determine care este cel mai bun mix energetic, unele alegând energia solară, eoliană, geotermală sau hidroelectrică, în timp ce altele ar putea opta pentru gaze naturale sau, în timp, nucleare. Banca va studia în continuare tehnologiile în evoluție, cum ar fi captarea carbonului și energia oceanică, a spus Banga, adăugând că urmărește să simplifice procesele de analizare și aprobare. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Prețurile la electricitate au EXPLODAT. Motivul scumpirii din piața energetică europeană Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Prima instalație de detritiere din Europa și a treia din lume a început să fie construită la Cernavodă: Burduja: România marchează un moment ISTORIC
Nuclearelectrica, în parteneriat cu Korea Hydro & Nuclear Power, au turnat luni, la centrală de la Cernavodă, primul beton în construcția primei Instalații de Detritiere din Europa și a treia din lume, au anunțat oficialii companiei naționale și ai Ministerului Energiei. „România are tot ceea ce îi trebuie pentru a fi lider european în energia viitorului”, a apreciat ministrul Sebastian Burduja. Nuclearelectrica și Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) au demarat, luni, la CNE Cernavodă, lucrările de construcție ale primei instalații de detritiere (CTRF) din Europa, în prezența E.S. dl. RIM Kap-soo, ambasadorul Republicii Coreea în România, după ce ausemnat contractul de Inginerie, Procurare și Construcție (EPC) în luna iunie 2023. Instalația de Detritiere (CTRF) de la CNE Cernavodă are la bază o tehnologie românească inovatoare, dezvoltată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Rm. Vălcea și va fi a treia instalație de detritiere din lume și prima din Europa, oferind României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu, combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune. „Astăzi scriem istorie la Cernavodă. România devine prima țară din Europa care construiește o instalație de detritiere, folosind o tehnologie dezvoltată aici, acasă, de cercetătorii de la ICSI Râmnicu Vâlcea – un institut de elită, recunoscut internațional pentru soluții curate, eficiente și sustenabile, un adevărat centru de excelență, pe care îl cunosc foarte bine din mandatul de ministru al cercetării”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Potrivit demnitarului, aceasta este o realizare care demonstrează că viitorul energetic al Europei se poate construi în România, prin mintea și munca românilor. „Proiectul de la Cernavodă este o dovadă a viziunii noastre strategice: combinăm cercetarea românească de vârf cu parteneriate internaționale solide – așa cum este cel cu Korea Hydro & Nuclear Power – pentru a livra soluții în domeniul energiei curate și al protecției mediului. Mai mult, acest proiect poziționează România ca centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat al reactoarelor de fuziune nucleară, precum ITER. Producția de tritiu se adaugă ciclului nuclear românesc integrat, pe care vrem să îl recuperăm: de la minele de uraniu la producția de apă grea, combustibil nuclear și producția de energie nucleară pe tehnologie CANDU, în cele patru reactoare de la Cernavodă,” a declarat Sebastian Burduja. Proiect vital pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului Proiectul CTRF de la CNE Cernavodă are drept obiectiv reducerea concentrației de tritiu din sistemele de apă grea ale reactoarelor CANDU de la Unitățile 1 și 2, arată oficialii ministerului. Acest proiect este vital pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului și pentru creșterea eficienței operaționale a centralei nucleare. Prin aceasta, se va permite reutilizarea apei grele. De asemenea, tritiul recuperat va fi stocat în condiții de siguranță și poate fi utilizat pentru viitoare reactoare de fuziune. „Astăzi este un moment important în călătoria României către energia durabilă – turnarea primului beton pentru Instalația de Detritiere de la Cernavodă. Acest proiect reprezintă nu numai un progres tehnologic, ci și angajamentul nostru față de un mediu mai curat și mai sigur. Este un proiect inovativ, coordonat de echipe de experți, un proiect care pune România, încă o dată, pe harta globală a dezvoltării industriei nucleare. Colaborarea dintre Nuclearelectrica și KHNP exemplifică puterea parteneriatelor internaționale în atingerea obiectivelor comune. Împreună, stabilim un precedent în materie de inovare și responsabilitate în industria nucleară”, a subliniat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica. Potrivit companiei, România are de asemenea oportunitatea de a-și dezvolta lanțul de furnizori și de a deveni un centru de dezvoltare și export al tehnologiei și al know-how-ului românesc de detritiere, folosind fabrici și forță de muncă locale. „La fel cum orice structură se bazează pe o fundație solidă și impecabilă, sperăm sincer că betonul turnat astăzi, fără fisuri, va servi drept bază solidă pe care va fi construită cu succes instalația de detritiere. KHNP rămâne pe deplin angajată să colaboreze strâns cu SNN, așa cum a făcut-o întotdeauna, pentru a asigura finalizarea cu succes a acestui proiect”, a declarat dr. Whang Joo-ho, președinte și director general al KHNP. Proiectul CTRF, realizat de ICSI Rm. Vălcea, utilizează cea mai avansată tehnologie, CTRF incluzând inclusiv cerințele actualizate de securitate nucleară pentru o instalație industrială de tritiu, așa cum au fost stabilite de către CNCAN, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare din România. Proiectul CTRF va fi finalizat în 50 de luni și va respecta cele mai avansate cerințe de securitate nucleară. Acesta beneficiază de un sprijin financiar semnificativ din partea Băncii Europene de Investiții, care asigură un împrumut de 145 de milioane de euro. Prin această investiție strategică, România își consolidează poziția în industria nucleară globală și devine un actor esențial în viitorul energiei curate la nivel european. Sursa foto: Nuclearelectrica Citiți și Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, primul pas OFICIAL pentru cumpărarea celui mai mare consumator, combinatul Azomureș Transgaz, Ministerul Energiei și ANPM, decizie favorabilă în procesul intentat de Bankwatch România împotriva construirii gazoductului Tuzla – Podișor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Financial Times: Germania semnalează că nu va mai bloca eforturile Franței din domeniul energiei nucleare
Germania este pe cale să renunțe la opoziția față de eforturile Franței din domeniul energiei nucleare, în primul semn concret de apropiere de Franța a noului Guvern de la Berlin, condus de cancelarul conservator Friedrich Merz. Germania a semnalat Parisului că nu va mai bloca eforturile Franței de a se asigura că energia nucleară este tratată la egalitate cu energia regenerabilă în legislația UE, potrivit oficialilor francezi și germani, conform Financial Times. Decizia pune capăt unei dispute între cele două țări care a întârziat deciziile privind politica energetică a UE, inclusiv în timpul crizei care a urmat invadării Ucrainei de către Rusia. „Germanii ne spun: vom fi foarte pragmatici în problema energiei nucleare”, a declarat un diplomat francez de rang înalt implicat în discuții. Acest lucru înseamnă că „toate prejudecățile împotriva energiei nucleare, care încă rămân ici și colo în legislația UE, vor fi eliminate”. „Aceasta va fi o schimbare radicală de politică”, a declarat un oficial german. Decizia vine în timp ce Friedrich Merz încearcă să exploreze modalități prin care Germania să se alăture scutului nuclear al Franței ca un mijloc de descurajare împotriva viitoarei agresiuni rusești. „Acum suntem în sfârșit deschiși să discutăm cu Franța despre descurajarea nucleară pentru Europa. Mai bine mai târziu decât niciodată”, a spus oficialul german. „Este o apropiere binevenită care va face subiectul energiei mai ușor în UE”, a declarat Guntram Wolff, cercetător senior la institutul Bruegel. „Din punct de vedere politic, Merz se gândește și la umbrela nucleară”. Schimbarea abordării autorităților de la Berlin față de energia nucleară face parte din eforturile lui Merz de a revigora cooperarea franco-germană, o condiție prealabilă pentru deciziile majore la nivelul UE care au stagnat sub fostul cancelar Olaf Scholz. „Când Franța și Germania sunt de acord, este mult mai ușor pentru Europa să avanseze”, a declarat Lars-Hendrik Roller, profesor la școala de afaceri ESMT din Berlin și fost consilier economic șef al fostului cancelar Angela Merkel. „Deși rămân mai multe provocări, cred că această problemă va fi rezolvată”. Austria rămâne singurul stat UE care se opune strict energiei nucleare Merz a criticat decizia Germaniei de a renunța la energia nucleară în 2011, sub conducerea lui Angela Merkel, despre care a spus că privează Germania de electricitate ieftină și fiabilă. Merz l-a criticat, de asemenea, pe predecesorul său Scholz pentru închiderea ultimelor trei centrale nucleare ale Germaniei, chiar dacă țara se confrunta cu prețuri ridicate la energie. Deși nu intenționează să redeschidă centralele nucleare convenționale, el a promis să investească în noi tehnologii, inclusiv reactoare modulare mici și fuziune nucleară, care, spre deosebire de fisiune, nu produce deșeuri nucleare cu perioadă de viață lungă. Noua înțelegere franco-germană privind energia vine în contextul unui val de entuziasm pentru energia nucleară, după ce prețul gazului natural a atins niveluri record în urma războiului din Ucraina. Austria rămâne singurul stat UE care se opune strict energiei nucleare. Țări precum Olanda și Belgia și-au reluat angajamentul față de energia atomică, după ce se angajaseră anterior să închidă reactoarele. Miniștrii din 12 state membre cer o cale spre ajutorul de stat pentru proiectele nucleare Într-o scrisoare trimisă vineri Comisiei Europene, miniștrii din 12 state membre ale UE cu reactoare nucleare au declarat că este „imperativ” ca UE să recunoască „natura complementară a surselor de energie nucleară și regenerabile”. Ei au cerut o actualizare a unei analize a sectorului nuclear al blocului pentru a deschide calea pentru ca Guvernele să acorde ajutor de stat proiectelor de energie nucleară și să trimită un „semnal clar” companiilor și investitorilor cu privire la beneficiile energiei atomice. Germania, unde anul trecut mai mult de 60% din consumul de energie electrică a provenit din energia regenerabilă, s-a opus mult timp efortului Parisului de a eticheta energia atomică drept „verde”. Franța obține aproximativ 70% din energia electrică din energia atomică. Opoziția Berlinului provenea parțial din îngrijorările că industria franceză va obține un avantaj competitiv datorită celor 56 de reactoare, în timp ce industria germană încă se luptă cu impactul prețurilor ridicate la gaze după întreruperea combustibilului ieftin rusesc. În Germania, opoziția a fost și o problemă de ideologie, în contextul în care Partidul Verzilor – cu abordarea sa anti-nucleară – a făcut parte din Guvernul lui Scholz. Impasul a dus la lungi dezbateri cu privire la includerea cuvintelor „cu emisii reduse de carbon” – văzute ca sinonime cu energia nucleară – în textele legale ale UE, în special cele legate de energia regenerabilă și producția de hidrogen, pe care Berlinul îl vede ca un vector energetic critic pentru decarbonizarea industriei germane. „Pentru a ne asigura suveranitatea energetică, respectând în același timp alegerile naționale, cerem să se pună capăt oricărei discriminări la nivel european împotriva energiilor cu emisii scăzute de carbon, fie ele nucleare sau regenerabile”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron în timpul vizitei lui Merz la Paris pe 7 mai. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
După 40 de ani, un stat european analizează posibilitatea de a pune capăt interdicției privind energia nucleară
Danemarca analizează posibilitatea de a pune capăt interdicției privind energia nucleară, în vigoare de 40 de ani. Statul scandinav examinează cele mai bune modalități de a evita o pană de curent similară celei de luna trecută din Spania și Portugalia, conform Financial Times. Lars Aagaard, ministrul danez pentru Climă, Energie și Utilități, a declarat pentru publicația Politiken că coaliția de centru de la Copenhaga va avea nevoie de un an pentru a analiza avantajele și dezavantajele relansării energiei nucleare. Datorită vastelor parcuri eoliene offshore, Danemarca are una dintre cele mai mari ponderi de energie regenerabilă în mixul său de electricitate din Europa. Danemarca utilizează cărbunele și gazul, precum și interconectările cu țări precum Suedia și Norvegia – care dispun de resurse nucleare și hidro – pentru a asigura un nivel scăzut de întreruperi ale alimentării cu energie electrică, conform standardelor europene. „Energia eoliană și solară sunt bune atâta timp cât ai vânt și soare” Patru partide de opoziție de dreapta din Parlamentul danez sunt dornice să reintroducă energia nucleară în Danemarca și au programat o dezbatere cu Aagaard pentru miercuri. „Observăm că există o evoluție a noilor tehnologii de energie nucleară: reactoarele modulare mici”, a declarat Aagaard pentru Politiken. Guvernul a decis să lanseze o analiză a potențialului acestei noi tehnologii, a spus el, dar a adăugat că „nu este suficient că acestea au potențial. De asemenea, trebuie să știm ce înseamnă pentru societatea daneză”. Reactoarele modulare mici, care sunt construite în fabrici și pot oferi timpi de construcție mai scurți decât centralele mari, au atras un entuziasm semnificativ din partea investitorilor la nivel mondial, însă multe dintre acestea sunt încă în stadiul de proiectare sau așteaptă aprobarea autorităților de reglementare. Anders Fogh Rasmussen, fost prim-ministru al Danemarcei și fost secretar general al NATO, a declarat pentru Financial Times că este în favoarea ridicării interdicției „ridicole”. „Energia eoliană și solară sunt bune atâta timp cât ai vânt și soare. Dar este ridicol să excluzi în avans energia nucleară … Părerea mea este că acesta este un proces către ridicarea interdicției”, a spus el. Din ce în ce mai multe țări iau în calcul energia nucleară pentru a echilibra sursele regenerabile Un subiect de controversă în Danemarca ar fi amplasarea noilor centrale nucleare dar și locul în care ar fi depozitate deșeurile provenite de la reactoare. Ridicarea interdicției din 1985 ar plasa Danemarca într-un grup din ce în ce mai mare de țări care iau în calcul energia nucleară pentru a echilibra sursele regenerabile în mixul de electricitate. Guvernul de dreapta din Suedia încearcă să revigoreze energia nucleară în această țară, care mai are încă trei centrale în funcțiune, după dezbateri ample privind închiderea acestora după accidentul de la Three Mile Island din SUA din 1979. Popularitatea reactoarelor nucleare de mari dimensiuni a scăzut după accidentele de la Cernobâl din 1986 și Fukushima din 2011. Proiectele recente de energie nucleară de mari dimensiuni din țări precum Franța, Marea Britanie și Finlanda au depășit cu mult bugetele. Finlanda a inaugurat centrala Olkiluoto 3 în 2023, cu 14 ani mai târziu decât era planificat și cu un buget aproape cvadruplu față de cel inițial. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: WSJ: Agențiile de informații din SUA au fost instruite să își intensifice activitățile de SPIONAJ în Groenlanda. Guvernul danez, “profund îngrijorat” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele