Abordare revoluționară în China: Centre de date scufundate în ocean, cu consum redus de energie și servere răcite de curenții marini
O companie chineză plănuiește să scufunde un grup de servere în mare, în largul Shanghaiului, în speranța de a rezolva problemele centrelor de date pe partea de energie. Serverele submarine au avantajul că sunt menținute la o temperatură scăzută de către curenții oceanici – în loc de sisteme cu aer sau evaporate de apă, mari consumatoare de energie, folosite de centrele de pe uscat. Tehnologia a fost testată cu succes de Microsoft în largul coastei Scoției între 2018 și 2020, dar proiectul din China, care va fi “dat la apă” la mijlocul lunii octombrie, marchează prima utilizare a tehnologiei pentru scopuri comerciale, scrie Hong Kong Free Press. Acesta va deservi clienți precum China Telecom și o companie de calcul AI deținută de stat și face parte dintr-un efort mai larg al regimului de la Beijing de a reduce amprenta de carbon a centrelor de date. „Operațiunile subacvatice au avantaje inerente”, a spus Yang Ye, de la firma de echipamente maritime Highlander, care lucrează la proiectul din Shanghai, împreună cu mai multe companii de construcții de stat. Nu este primul proiect de acest gen al companiei – Highlander a primit subvenții guvernamentale de cinci milioane de dolari pentru un proiect similar din 2022 în provincia Hainan, care este încă în funcțiune. „Instalațiile subacvatice pot economisi aproximativ 90% din consumul de energie pentru răcire”, a declarat Yang, vicepreședinte al Highlander. Provocările de natură tehnică „Finalizarea efectivă a centrului de date subacvatic a implicat provocări de construcție mai mari decât se aștepta inițial”, a declarat Zhou Jun, inginer pentru proiectul Highlander din Shanghai. Componentele au fost fabricate separat, pe uscat, înainte de a fi instalate în mare. Proiectul își va extrage aproape toată energia din parcurile eoliene offshore din apropiere. Highlander a spus că mai mult de 95% din energia utilizată va proveni din surse regenerabile. Cea mai evidentă provocare în plasarea structurii sub valuri este menținerea conținutului uscat și protejat de coroziunea apei sărate. Chinezii au venit cu soluția de a folosi un strat protector care conține fulgi de sticlă pe capsula de oțel care ține serverele. Instalarea conexiunii la internet între un centru de date offshore și continent a fost, de asemenea, un proces mai complex decât în cazul serverelor terestre tradiționale. Cercetătorii de la Universitatea din Florida și Universitatea de Electro-Comunicații din Japonia au descoperit, de asemenea, că centrele de date submarine pot fi vulnerabile la atacuri folosind unde sonore transmise prin apă. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Beijingul încearcă să își consolideze influența regională/ TAIWANUL avertizează asupra intensificării activităților militare CHINEZE
Apele Române reglementează CONCESIONAREA terenurilor pentru proiecte de producere a energiei regenerabile. Cât este și cum se împarte redevența
Administrația Națională Apele Române (ANR), care funcționează sub umbrela Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a detaliat un nou cadru normativ, promovat de instituție și intrat în vigoare recent, prin care este reglementarea concesionării terenurilor pentru producerea de energie regenerabilă, atât pentru sprijinirea tranziției verzi, cât și pentru încurajarea investițiilor durabile, cât și pentru atragerea de fonduri predictibile pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru activitatea de bază. Conducerea ANAR continuă demersurile pentru valorificarea durabilă a resurselor aflate în administrare, prin promovarea și sprijinirea unor alternative prietenoase cu mediul pentru producerea de energie, în conformitate cu politicile publice stabilite de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), au transmis, miercuri, oficialii instituției. Este vorba de un noi cadru normativ promovat de ANAR, devenit oficial prin Ordinul ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1649 din 18 iunie 2025, publicat în Monitorul Oficial pe 26 iunie, care încurajează utilizarea durabilă a terenurilor aflate în administrarea sa, în vederea dezvoltării de proiecte prietenoase cu mediul pentru producerea de energie din surse regenerabile. „Acest act normativ va permite și încuraja investițiile operatorilor economici privați într-un mod transparent și predictibil. Trasabilitatea procesului de concesionare va încuraja competiția și va conduce la evitarea situațiilor în care investitori fantomă concesionează luciul de apă și apoi nu fac nimic din ce s-au angajat în contract. Într-un final, vorbim de încurajarea economiei și venituri mai mari la bugetul de stat”, a declarat Sorin Lucaci, directorul general al ANAR. Pentru concesionarea terenurilor, investitorii vor plăti o redevență, stabilită, de exemplu în cazul activității de producere de energie electrică din surse regenerabile, cum ar fi amplasarea de panouri fotovoltaice, la 0,06 lei/mp/lună + 0,1% x Venituri din activitatea concesiunii. Următoarele etape Conform ordinului semnat de fostul ministru al mediului, Mircea Fechet, au fost aprobate instrucțiunile pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor publice pentru atribuirea contractelor de concesiune a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea ANAR, contractul-cadru de concesiune, precum și modalitatea de stabilire a valorii redevenței aferentă contractelor de concesionare. Potrivit oficialilor, ANAR elaborează în prezent documentația-cadru de atribuire, respectiv caietul de sarcini-tip, precum și, corelativ, va institui o procedură de lucru privitoare la susținerea activităților conexe celei de concesionare. Ulterior, vor fi analizate punctual toate solicitările care vor îndeplini condițiile prevăzute de OUG nr. 57/2019, indiferent de calitatea inițiatorului, terțe persoane sau reprezentanți ai concedentului în teritoriu, respectiv Administrațiile Bazinale de Apă aflate în subordinea ANAR. Ordinul are prevederi referitoare la durata maximă de concesionare, respectiv contractul de concesiune poate fi prelungit, la solicitarea scrisă a concesionarului și înregistrată de către concedent, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea duratei contractului, prin act adițional, perioada totală, incluzând prelungirea, neputând depăși 49 de ani. Conform referatului de aprobare semnat de directorul general al ANAR, Sorin Lucaci, publicat în transparență decizională pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în 5 mai, ANAR, în calitate de administrator al domeniului public al statului, poate concesiona, conform atribuțiilor legale, bunuri din domeniul public. În conformitate cu prevederile legale, se arată în document, redevenţa, cu excepţia părţii legal cuvenite bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, se încasează de către ANAR şi constituie venituri proprii. „Se contribuie astfel la majorarea veniturilor destinate a fi alocate pentru lucrările de gospodărire a apelor în condiţiile în care realitatea socio – economică reliefează o creştere a ariei şi volumului acestor lucrări. Raportat la faptul că acestea trebuie, în mare parte, realizate din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, mărirea acestor venituri, cu cele obţinute în urma concesionarilor, vor echilibra raportul venituri – costuri, ducând la eficientizarea activităţii instituţiei noastre”, se arată în documentul citat. Sumele încasate vor fi folosite în exclusivitate în vederea susţinerii activităţii ANAR în scopul susţinerii cheltuielilor care pot apărea ca urmare a unor efecte neprevăzute asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare și a construcţiilor hidrotehnice pe teritoriul căruia există activ de exploatare. „Suntem optimiști cu privire la acest demers” Ordinul prevede și valoarea reverenței, modul în care se percepe și cotele în care se virează de către ANAR, respectiv 40% la bugetul local al județului și 40% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitatea de exploatare a terenului aflat în administrarea ANAR, iar restul de 20% îi revine ANAR. „Suntem optimiști cu privire la acest demers, pentru că am primit întrebări de-a lungul timpului, dar nu puteau fi implementate în lipsa unui cadru legal”, au precizat reprezentanții ANAR pentru Gândul. Potrivit unei simulări realizate de specialiștii ANAR, la solicitarea Gândul, suma estimată să fie încasată pentru un hectar pe o perioadă de un an este de 1.400 euro. Astfel, asta ar însemna câte 560 de euro care ar reveni județului și comunei/orașului/municipiului și 280 de euro pentru ANAR pentru fiecare hectar concesionat pentru un an. În același timp, autoritatea locală și județeană ar încasa câte 27.440 de euro pentru fiecare hectar concesionat de ANAR într-o jumătate de secol fără un an. Pentru perioada maximă de 49 de ani, ANAR ar câștiga, teoretic, numai după un hectar, 13.720 de euro destinați proiectelor de consolidare asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare și a construcțiilor hidrotehnice pe teritoriul căruia există activ de exploatare. Potrivit specialiștilor, printre avantajele Contractelor de Concesiune, față de contractele de închiriere pe termen scurt (5 și 10 ani) au dominat gestionarea lacurilor și apelor din România, se numără stabilitatea, atragerea investitorilor, dezvoltarea turismului, sustenabilitate ecologică, beneficii pentru viața acvatică și îmbunătățirea sectorului piscicol, dar și creșterea veniturilor la bugetul de stat și realizarea investițiilor printr-un plan de afaceri obligatoriu. RECOMANDAREA AUTORULUI: EXCLUSIV VIDEO | Cât de frecvente vor fi fenomenele extreme în România? Specialist ANAR: ”Pagubele vor fi tot mai mari în zona inundațiilor fulger” EXCLUSIV | Un specialist care a văzut cele mai grave urmări ale inundațiilor din România avertizează: „Se poate muri și în apă de 50 de centimetri” EXCLUSIV | Este bună de băut apa de la robinet? Un specialist de la Apele Române dezvăluie cum este apa
Ivan: România a încasat 712 milioane de euro pentru energie regenerabilă și eficiență energetică
România are peste 219.000 de prosumatori, cu o creștere de 40% în mediul rural, iar 588 de contracte pentru energie verde în agricultură au fost deja semnate, a declarat ministrul Bogdan Ivan. La conferința „Investiții în agricultură, strategie pentru viitor”, Ivan a prezentat modul în care sursele regenerabile pot transforma fermele în hub-uri de producție eficientă și sustenabilă a energiei. „Chiar săptămâna trecută, am încasat 712 milioane de euro, prin Fondul de Modernizare gestionat de Ministerul Energiei, pentru: investiții în surse regenerabile de energie, eficiență energetică în industrie, sisteme de energie regenerabilă pentru instituții publice, universități și lăcașuri de cult de la nivel local, termoficare inteligentă și contracte pentru diferență”, spune ministrul. Potrivit acestuia, capacitățile de producție ale României sunt solide: peste 219.000 de prosumatori, cu o creștere de +40% în mediul rural. „Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Agriculturii, implementează o schemă dedicată finanțării energiei verzi pentru autoconsum, cu un buget de aproape 500 milioane euro, un sprijin concret pentru fermieri și procesatori. După primele două apeluri, au fost semnate 588 de contracte, cu un buget total de 300 milioane euro. Proiectele din al doilea apel sunt în curs de evaluare. Pregătim lansarea următorului apel în toamnă, pentru a susține tranziția verde a sectorului agroalimentar. Energia regenerabilă crește competitivitatea producătorilor agricoli. Cu finanțări europene, viitorul agriculturii românești va fi verde și eficient”, arată acesta.
Legea mare și frumoasă a lui Trump a fost adoptată, energia verde și mașinile electrice sunt marile pierzătoare ale noii strategii fiscale
Noua lege fiscală adoptată în Statele Unite sub conducerea președintelui Donald Trump, supranumită chiar de el „big, beautiful bill”, este deja considerată una dintre cele mai controversate inițiative economice din ultimii ani. În timp ce marile corporații, industria de apărare și sectorul manufacturier american sunt favorizate de noile măsuri, energia regenerabilă și vehiculele electrice riscă să piardă teren serios, iar efectele pot ajunge până în Europa. Lovitură directă pentru energia verde și industria vehiculelor electrice Poate cea mai dureroasă lovitură dată de această lege este direcționată spre sectorul energiei regenerabile și al mobilității electrice. Proiectul adoptat de Senat prevede eliminarea graduală a stimulentelor fiscale pentru proiectele de energie solară, eoliană și alte forme de energie verde până în 2027. Dezvoltatorii vor fi obligați să îndeplinească cerințe stricte pentru a mai putea beneficia de facilități, ceea ce reduce dramatic competitivitatea acestora, scrie CNN. Asociația Americană pentru Energie Curată (American Clean Power Association) a criticat dur această decizie, numind-o „un pas înapoi pentru politica energetică americană”. Organizația avertizează că rezultatul va fi pierderea de locuri de muncă în sectorul verde și creșterea facturilor la energie pentru consumatori. În paralel, legea pune capăt creditelor fiscale pentru cumpărătorii de mașini electrice – de până la 7.500 de dolari – începând cu finalul lunii septembrie 2025. Aceste subvenții urmau să fie menținute până în 2032, oferind un sprijin esențial pentru tranziția către transportul electric. În lipsa lor, industria auto riscă să piardă avântul câștigat în ultimul deceniu, iar constructorii – inclusiv cei europeni care exportă în SUA – pot fi afectați indirect. Marile câștiguri: corporații, industrie grea și americanii bogați Pe de altă parte, marii câștigători ai legii sunt companiile, în special cele din industria grea și manufacturieră. Legea readuce deductibilitatea integrală a investițiilor în echipamente și fabrici încă din primul an – o măsură care fusese eliminată treptat începând din 2023. Producătorii de cipuri, în special, vor beneficia de noi stimulente pentru a construi fabrici pe teritoriul american. Și persoanele fizice cu venituri mari ies în câștig. Analiza Penn Wharton Budget Model arată că cei din top 0,1% vor avea o creștere medie anuală a venitului net de peste 290.000 de dolari, în timp ce americanii cu venituri anuale de peste 500.000 de dolari vor putea deduce până la 40.000 de dolari pe an din taxe locale și de stat – o relaxare temporară introdusă pentru cinci ani. Alte măsuri includ deduceri pentru angajații care primesc bacșișuri sau ore suplimentare, însă numai până la anumite plafoane și cu excluderea celor care câștigă peste 160.000 de dolari pe an. Perdanții: americanii cu venituri mici, spitalele și sustenabilitatea La polul opus se află cei cu venituri mici și medii, dar și întregul sistem de sănătate publică. Legea introduce, pentru prima dată în istorie, cerințe federale de muncă pentru beneficiarii Medicaid și SNAP (programul de alimente), iar părinții copiilor de peste 14 ani vor fi obligați să lucreze sau să participe la cursuri pentru a-și păstra beneficiile. Consecințele ar putea fi dramatice: peste 10 milioane de americani ar putea rămâne fără asigurări de sănătate până în 2034, estimează o analiză CNN pe baza previziunilor Congresului. Spitalele, mai ales cele din mediul rural, vor fi puternic afectate de lipsa compensațiilor pentru îngrijirea pacienților fără asigurare, în ciuda unui fond de urgență de 50 de miliarde de dolari, considerat insuficient. În același timp, legea ar putea adânci deficitul bugetar al SUA cu 3,4 trilioane de dolari în următorii zece ani. Această presiune suplimentară asupra datoriei naționale riscă să mențină sau chiar să crească dobânzile, afectând indirect accesul la credit pentru cetățeni și firme din întreaga lume. Ce înseamnă toate acestea pentru Europa și pentru România Deși legea este americană, impactul ei se simte global. O diminuare a interesului pentru energia verde în SUA poate influența prețurile internaționale la materiale, investiții și tehnologii sustenabile. Companiile europene care exportă vehicule electrice în SUA – inclusiv modele produse în România – ar putea pierde clienți dacă stimulentele fiscale dispar. Pe de altă parte, creșterea investițiilor în industria grea americană și producția de cipuri ar putea redesena lanțurile de aprovizionare globale, inclusiv cele din Europa Centrală și de Est. Iar politicile mai dure față de susținerea socială ar putea inspira sau contrasta cu abordările statelor europene, unde tranziția verde este încă susținută de fonduri publice.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță investiții de peste 230 milioane lei în energie verde
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță semnarea a două noi contracte de finanțare prin Fondul pentru Modernizare. Proiectele vor adăuga 85 MW capacitate de producție de energie verde și peste 25 MWh de stocare. Sebastian Burduja a semnat două noi contracte de finanțare prin Fondul pentru Modernizare, pentru proiecte în valoare de peste 230 de milioane de lei, care adaugă 85 MW de energie regenerabilă și peste 25 MWh capacitate de stocare. „Primul proiect vine din Oradea, un oraș care ne arată de ani de zile ce înseamnă administrație modernă, bine ancorată în realitățile economice și orientată spre viitor. Prin compania Termoficare Oradea, autoritățile locale investesc în realizarea unui parc fotovoltaic pe strada Matei Corvin, cu o capacitate de 10MW și o unitate de stocare cu o capacitate de 15 MWh. Este o investiție totală de 94 milioane lei, din care 17 milioane lei sunt fonduri nerambursabile din Fondul pentru Modernizare, iar restul – contribuție locală, adică asumare, seriozitate și cofinanțare din bugetul propriu. Oradea continuă să fie acel model de administrație, care a devenit standard de calitate pentru România. Al doilea proiect vine din mediul privat și are o anvergură remarcabilă. Compania Gura Solar Plant va construi un parc fotovoltaic de 74 MW, cu o componentă de stocare de 10,16 MWh. Investiția totală depășește 139 milioane lei, din care peste 12 milioane lei reprezintă fonduri nerambursabile, restul fiind acoperit de investitor. Este un exemplu clar de cum poate funcționa bine un parteneriat între stat și mediul de afaceri, acolo unde există seriozitate, know-how și încredere din partea investitorilor”, a explicat ministrul într-o postare pe Facebook. Burduja spune că Fondul pentru Modernizare este cel mai puternic instrument de finanțare pentru transformarea energetică a României. „Fiecare MW nou este șansa românilor de a avea facturi mai mici, odată cu finalizarea tuturor acestor investiții”, punctează ministrul. CITEȘTE ȘI: Ministrul Energiei, BILANȚ după doi ani de mandat. Sebastian Burduja: „Să folosim fiecare fereastră de oportunitate deschisă de crizele recente” Sebastian Burduja: Mintia, cea mai modernă centrală pe GAZ din Europa. Centrala va fi alimentată 100% cu resurse românești, inclusiv Neptun Deep Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Financial Times: Germania semnalează că nu va mai bloca eforturile Franței din domeniul energiei nucleare
Germania este pe cale să renunțe la opoziția față de eforturile Franței din domeniul energiei nucleare, în primul semn concret de apropiere de Franța a noului Guvern de la Berlin, condus de cancelarul conservator Friedrich Merz. Germania a semnalat Parisului că nu va mai bloca eforturile Franței de a se asigura că energia nucleară este tratată la egalitate cu energia regenerabilă în legislația UE, potrivit oficialilor francezi și germani, conform Financial Times. Decizia pune capăt unei dispute între cele două țări care a întârziat deciziile privind politica energetică a UE, inclusiv în timpul crizei care a urmat invadării Ucrainei de către Rusia. „Germanii ne spun: vom fi foarte pragmatici în problema energiei nucleare”, a declarat un diplomat francez de rang înalt implicat în discuții. Acest lucru înseamnă că „toate prejudecățile împotriva energiei nucleare, care încă rămân ici și colo în legislația UE, vor fi eliminate”. „Aceasta va fi o schimbare radicală de politică”, a declarat un oficial german. Decizia vine în timp ce Friedrich Merz încearcă să exploreze modalități prin care Germania să se alăture scutului nuclear al Franței ca un mijloc de descurajare împotriva viitoarei agresiuni rusești. „Acum suntem în sfârșit deschiși să discutăm cu Franța despre descurajarea nucleară pentru Europa. Mai bine mai târziu decât niciodată”, a spus oficialul german. „Este o apropiere binevenită care va face subiectul energiei mai ușor în UE”, a declarat Guntram Wolff, cercetător senior la institutul Bruegel. „Din punct de vedere politic, Merz se gândește și la umbrela nucleară”. Schimbarea abordării autorităților de la Berlin față de energia nucleară face parte din eforturile lui Merz de a revigora cooperarea franco-germană, o condiție prealabilă pentru deciziile majore la nivelul UE care au stagnat sub fostul cancelar Olaf Scholz. „Când Franța și Germania sunt de acord, este mult mai ușor pentru Europa să avanseze”, a declarat Lars-Hendrik Roller, profesor la școala de afaceri ESMT din Berlin și fost consilier economic șef al fostului cancelar Angela Merkel. „Deși rămân mai multe provocări, cred că această problemă va fi rezolvată”. Austria rămâne singurul stat UE care se opune strict energiei nucleare Merz a criticat decizia Germaniei de a renunța la energia nucleară în 2011, sub conducerea lui Angela Merkel, despre care a spus că privează Germania de electricitate ieftină și fiabilă. Merz l-a criticat, de asemenea, pe predecesorul său Scholz pentru închiderea ultimelor trei centrale nucleare ale Germaniei, chiar dacă țara se confrunta cu prețuri ridicate la energie. Deși nu intenționează să redeschidă centralele nucleare convenționale, el a promis să investească în noi tehnologii, inclusiv reactoare modulare mici și fuziune nucleară, care, spre deosebire de fisiune, nu produce deșeuri nucleare cu perioadă de viață lungă. Noua înțelegere franco-germană privind energia vine în contextul unui val de entuziasm pentru energia nucleară, după ce prețul gazului natural a atins niveluri record în urma războiului din Ucraina. Austria rămâne singurul stat UE care se opune strict energiei nucleare. Țări precum Olanda și Belgia și-au reluat angajamentul față de energia atomică, după ce se angajaseră anterior să închidă reactoarele. Miniștrii din 12 state membre cer o cale spre ajutorul de stat pentru proiectele nucleare Într-o scrisoare trimisă vineri Comisiei Europene, miniștrii din 12 state membre ale UE cu reactoare nucleare au declarat că este „imperativ” ca UE să recunoască „natura complementară a surselor de energie nucleară și regenerabile”. Ei au cerut o actualizare a unei analize a sectorului nuclear al blocului pentru a deschide calea pentru ca Guvernele să acorde ajutor de stat proiectelor de energie nucleară și să trimită un „semnal clar” companiilor și investitorilor cu privire la beneficiile energiei atomice. Germania, unde anul trecut mai mult de 60% din consumul de energie electrică a provenit din energia regenerabilă, s-a opus mult timp efortului Parisului de a eticheta energia atomică drept „verde”. Franța obține aproximativ 70% din energia electrică din energia atomică. Opoziția Berlinului provenea parțial din îngrijorările că industria franceză va obține un avantaj competitiv datorită celor 56 de reactoare, în timp ce industria germană încă se luptă cu impactul prețurilor ridicate la gaze după întreruperea combustibilului ieftin rusesc. În Germania, opoziția a fost și o problemă de ideologie, în contextul în care Partidul Verzilor – cu abordarea sa anti-nucleară – a făcut parte din Guvernul lui Scholz. Impasul a dus la lungi dezbateri cu privire la includerea cuvintelor „cu emisii reduse de carbon” – văzute ca sinonime cu energia nucleară – în textele legale ale UE, în special cele legate de energia regenerabilă și producția de hidrogen, pe care Berlinul îl vede ca un vector energetic critic pentru decarbonizarea industriei germane. „Pentru a ne asigura suveranitatea energetică, respectând în același timp alegerile naționale, cerem să se pună capăt oricărei discriminări la nivel european împotriva energiilor cu emisii scăzute de carbon, fie ele nucleare sau regenerabile”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron în timpul vizitei lui Merz la Paris pe 7 mai. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Care sunt șansele unui blackout în România, scenariul detaliat de un expert. Similaritățile cu Spania și Portugalia pleacă de la Bruxelles
Pană de curent în Spania, Portugalia, sudul Franței și chiar în Belgia sau Germania. Milioane de oameni afectați, infrastructuri paralizate temporar și autorități în alertă. Acesta este contextul care a reaprins discuțiile despre fragilitatea sistemelor energetice europene și riscul real de blackout inclusiv în România. Constantin Mitrescu, președintele Sindicatului Energia Rovinari, trage un semnal de alarmă cu privire la direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană în ceea ce privește tranziția energetică. În opinia sa, directivele europene impun un ritm prea accelerat în renunțarea la sursele tradiționale de energie – cărbune, hidro, gaz sau nuclear – în favoarea energiei regenerabile, fără o etapizare clară care să asigure echilibrul și stabilitatea rețelelor. De ce este sistemul energetic românesc vulnerabil în fața unui blackout În esență, blackout-ul din Peninsula Iberică a fost cauzat de un vârf de producție de energie solară, care a supraîncărcat rețeaua și a declanșat o reacție în lanț. Sistemele de protecție au reacționat, dar insuficient de rapid pentru a preveni colapsul. Practic, surplusul de energie a dus la oprirea automată a hidrocentralelor și la pierderea a peste 15 GW din rețea, ceea ce a făcut imposibilă menținerea frecvenței necesare de 50 Hz. Constantin Mitrescu avertizează că România se poate confrunta cu o situație similară, în special în perioade de consum redus, cum a fost recent perioada Paștelui. Cu numeroase capacități de producție din surse regenerabile – mai ales fotovoltaice – dar cu o scădere semnificativă a consumului, sistemul românesc devine instabil în lipsa unor mecanisme solide de echilibrare. „Și la noi se poate întâmpla același lucru. Sistemul trebuie să fie echilibrat, iar dacă baza este compusă majoritar din regenerabile, fără sprijinul unei producții constante în bandă, există riscul real de prăbușire”, spune liderul sindical. România are în continuare capacități semnificative în termocentrale, hidrocentrale și centrale nucleare, dar presiunea pentru reducerea emisiilor și închiderea unităților poluante este în creștere. În lipsa unor soluții de stocare eficiente și a unei reglementări flexibile, fiecare vârf de producție necontrolat poate deveni o amenințare. „Dacă ai prea multă energie într-un moment în care rețeaua nu o poate absorbi sau distribui, sistemul cedează. Nu e vorba doar de lipsă, ci și de exces, ceea ce este și mai greu de gestionat”, explică Mitrescu. În acest context, specialiștii cer Bruxelles-ului o reevaluare a ritmului de implementare a strategiilor verzi, cu o integrare treptată și echilibrată a surselor regenerabile, alături de tehnologii moderne de stocare și o păstrare minimă a capacităților clasice.