Prima centrală solară din Irak se deschide în deșertul Karbala pentru a combate criza energiei electrice
Aceasta face parte dintr-o nouă inițiativă a guvernului de a extinde producția de energie regenerabilă într-o țară care se confruntă frecvent cu crize de energie electrică, în ciuda faptului că este bogată în petrol și gaze. „Este primul proiect de acest tip din Irak care are această capacitate”, a declarat Safaa Hussein, directorul executiv al noii centrale solare din Karbala. De sus, proiectul arată ca un oraș îmbrăcat în negru, înconjurat de nisip, potrivit AP. Centrala are ca obiectiv „alimentarea rețelei naționale cu energie electrică și reducerea consumului de combustibil, în special în timpul perioadelor de vârf din timpul zilei, pe lângă reducerea impactului negativ asupra mediului al emisiilor de gaze”, a declarat el. Centrala solară recent inaugurată din Karbala va putea produce până la 300 de megawați de energie electrică la capacitate maximă, a declarat Nasser Karim al-Sudani, șeful echipei naționale pentru proiecte de energie solară din cadrul Cabinetului Primului Ministru. Un alt proiect în construcție în provincia Babil va avea o capacitate de 225 megawați, iar lucrările vor începe în curând și la un proiect de 1.000 megawați în provincia sudică Basra, a spus el. Proiecte de energie solară la scară largă Proiectele fac parte dintr-un plan ambițios de implementare a unor proiecte de energie solară la scară largă, în efortul de a atenua penuria cronică de energie electrică din țară. Ministrul adjunct al Energiei Electrice, Adel Karim, a declarat că Irakul are proiecte solare cu o capacitate combinată de 12.500 megawați, care sunt fie în curs de implementare, fie în proces de aprobare, fie în curs de negociere. Dacă vor fi realizate în totalitate, aceste proiecte ar furniza între 15% și 20% din cererea totală de energie electrică a Irakului, cu excepția regiunii kurde semi-autonome din nord, a spus el. „Toate companiile cu care am încheiat contracte sau cu care încă negociem ne vor vinde energie electrică la prețuri foarte atractive, iar noi, la rândul nostru, o vom vinde consumatorilor”, a spus Karim, deși a refuzat să dezvăluie tarifele de achiziție. Penurie de energie electrică În ciuda bogăției sale în petrol și gaze, Irakul a suferit de zeci de ani de penurie de energie electrică din cauza războiului, corupției și proastei gestionări. Întreruperile de curent sunt frecvente, mai ales în lunile toride de vară. Mulți irakieni trebuie să se bazeze pe generatoare diesel sau să suporte temperaturi care depășesc 50 de grade Celsius fără aer condiționat. În prezent, Irakul produce între 27.000 și 28.000 de megawați de energie electrică, a spus Karim, în timp ce consumul la nivel național variază între 50.000 și 55.000 de megawați. Centralele electrice alimentate cu gaz iranian contribuie cu aproximativ 8.000 de megawați la aprovizionarea actuală. Dependența puternică a Irakului de gazul iranian importat, precum și de energia electrică importată direct din Iran pentru a-și satisface nevoile de energie electrică, este un aranjament care riscă să intre în conflict cu sancțiunile SUA. La începutul acestui an, Washingtonul a pus capăt unei derogări de la sancțiuni pentru achizițiile directe de energie electrică din Iran, dar a menținut derogarea pentru importurile de gaz.
Cel mai nou vehicul solar dezvoltat de studenții din Cluj, pregătit să parcurgă 3.000 de kilometri prin deșertul australian. Povestea echipei SOLIS
Inteligență, muncă în echipă, perseverență și inovație sunt cuvintele care descriu cel mai bine proiectul dezvoltat de mai mulți studenți ai Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN). Echipa SOLIS a lansat oficial SOLIS Hyperion, cel mai nou vehicul solar dezvoltat de studenți, pregătit să participe la prestigioasa competiție Bridgestone World Solar Challenge 2025, care va avea loc în Australia. Studenții români vor concura cu alte 36 de echipe din 18 țări, iar vehiculul construit de ei va parcurge peste 3.000 de kilometri prin deșertul australian – de la Darwin la Adelaide – utilizând exclusiv energie solară și o baterie de maximum 3 kWh. Vehiculul remarcabil reprezintă vârful unei evoluții care a început în anul 2018, când o idee născută din pasiune s-a transformat într-un proiect de referință pentru învățământul tehnic românesc. Inițiatorul proiectului este conferențiarul dr. ing. Ștefan Breban, care, inspirat de experiența sa academică în Franța, a reușit să aducă această viziune înapoi în România, punând bazele unui demers educațional și tehnologic unic. De la primul prototip, EV1 (2019), până la actualul Hyperion (2025), echipa a construit și testat cinci generații de vehicule solare, participând cu succes la competiții internaționale din Belgia, Italia și Australia. Modelul Hyperion, cel mai avansat vehicul realizat de echipa SOLIS Cum funcționează vehiculul solar dezvoltat de studenții din Cluj? Acesta păstrează șasiul monococ din fibră de carbon al modelului anterior, beneficiind de un design complet revizuit, cu ampatament extins și o suprafață solară crescută la 6 m², ceea ce sporește eficiența energetică. Vehiculul este dotat cu sistem de protecție tip Halo, pentru siguranța pilotului, faruri și lumini proiectate și construite integral de echipă, precum și sisteme electrice optimizate pentru consum redus. Bateria are o capacitate de 3 kWh, iar propulsia este asigurată de un motor electric fiabil, utilizat cu succes și în versiunile anterioare. Lungimea totală a vehiculului este de 5.225 mm, iar întregul ansamblu reflectă o combinație de inovație, performanță și sustenabilitate. Cum a început povestea echipei SOLIS Competiția din Australia nu este însă o premieră pentru echipă. În 2023, modelul EV3 a devenit primul vehicul solar românesc care a reușit să finalizeze cursa de 1.200 km în cadrul aceleiași competiții, utilizând exclusiv energie solară. Echipa SOLIS reunește peste 40 de studenți de la diferite specializări – mecanică, electrică, electronică, software, aerodinamică, design industrial și management -, oferindu-le o experiență educațională interdisciplinară, practică și reală. „Povestea echipei SOLIS a început cu viziunea și inspirația conf. dr. ing. Ștefan Breban, care în perioada studiilor sale la École des Hautes d’Ingenieur din Lille (2005–2011), a intrat în contact cu proiectul echipei Hélios Solar Car. Această experiență i-a insuflat dorința de a crea un proiect similar în România. Întors la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a încercat pentru prima dată în 2012 să lanseze ideea, însă abia în 2018, alături de prof. dr. ing. Călin Neamțu, proiectul a prins contur, odată cu formarea unei echipe de studenți pasionați care au început construcția primului vehicul solar”, a povestit Gabriela Andronache, liderul echipei Solis, pentru Gândul. Puterea lucrului în echipa SOLIS: „Performanța vine din pasiune” Studenții sunt implicați activ în toate etapele proiectului: de la concept și design la fabricație, testare și participare în competiții internaționale, așa că puterea echipei este esențială pentru succesul proiectului SOLIS. „Construcția vehiculelor solare necesită colaborare între studenți din diverse domenii – mecanică, electrică, electronică, software, design, aerodinamică -, implicare continuă și capacitate de adaptare. Fiecare membru aduce un set valoros de abilități: de la proiectare CAD și integrare electronică la testare și strategie de competiție. După cum afirmă și Ervin Bálint, team managerul primei echipe de studenți, performanța vine din pasiune, transfer de cunoștințe și continuitate – cheia succesului pe termen lung”, a spus Gabriela. „Volumul de muncă din spatele proiectelor SOLIS este impresionant” Liderul echipei SOLIS a vorbit și despre munca din spatele performanțelor, mărturisind că mulți dintre studenții implicați își dedică timpul liber acestui proiect, lucrând adesea în afara programului universitar. „Fiecare vehicul solar presupune luni întregi de proiectare, simulare, testare și construcție. De exemplu, Solis EV4 a fost realizat într-un timp record de doar 9 luni, în condiții de resurse limitate și termene extrem de stricte. Însă efortul nu se oprește la partea tehnică – echipa trebuie să gestioneze și aspecte precum organizarea, logistica, atragerea sponsorilor și pregătirea riguroasă pentru competiții internaționale. Mulți dintre studenții implicați își dedică timpul liber acestui proiect, lucrând adesea în afara programului universitar. Unii dintre ei au și locuri de muncă pentru a se întreține, dar reușesc totuși să-și găsească energia și motivația de a contribui activ la dezvoltarea vehiculelor SOLIS. Acest angajament demonstrează nu doar pasiune, ci și un puternic spirit de echipă și determinare”, a explicat Gabriela Andronache. Momente marcante ale echipei Solis 2021 – Participarea la prima competitie cu Solis EV1 la iLumen European Solar Challenge (Zolder, Belgia); 7 tururi finalizate, în ciuda problemelor cu bateria. 2022 – Solis EV2 a parcurs 150 de tururi fără defecțiuni, clasând echipa pe locul 13 din 18. 2022 – Participare la competiția din Italia, pe circuitul de la Imola. 2023- 2024 – Solis EV3 parcurge 1200 km cu energie solară, în cadrul pregătirilor pentru competiția din Australia. 2024 – Solis EV4 devine cel mai avansat vehicul creat până acum, concurând la IESC 2024. Deși retras din cauza unei defecțiuni la baterie, vehiculul a arătat că poate concura la nivel european de top, având în vedere că în prima jumătate a competiției a fost în primii 6. Echipa SOLIS, inovație solară pe scena internațională Echipa SOLIS își propune să continue participarea la competiții internaționale și să îmbunătățească performanțele vehiculelor. Următoarele obiective includ: participarea la competiția World Solar Challenge în Australia și clasarea în primii 10, atragerea de noi studenți pasionați și extinderea capacității de cercetare și producție. Dimensiunea și impactul proiectului sunt recunoscute și la nivel național. Datorită performanțelor, echipa de la Universitatea Tehnică din Cluj, care duce inovația solară pe scena internațională, a fost înscrisă în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, derulată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Proiectul SOLIS nu înseamnă
Panourile solare se reinventează: invenția genială care le triplează durata de viață
În plină cursă globală pentru o tranziție energetică sustenabilă, o echipă de cercetători din Arabia Saudită vine cu o descoperire care ar putea schimba radical modul în care folosim panourile solare. La Universitatea King Abdullah pentru Știință și Tehnologie (KAUST), cercetătorii au reușit să dezvolte o tehnologie de răcire pasivă care nu doar că sporește eficiența energetică a panourilor, dar le și extinde durata de viață de peste două ori. Mai mult, costurile de întreținere și operare scad semnificativ, ceea ce transformă această inovație într-un potențial game-changer pentru întreaga industrie a energiei regenerabile. Soluția este simplă și eficientă: aplicarea unui compozit higroscopic, ieftin și ușor de produs, care reglează natural temperatura panourilor. Iar impactul acestei tehnologii se resimte deja în teste riguroase, desfășurate în deșertul saudit și în zone reci și umede din SUA. Noua tehnologie se bazează pe un strat special aplicat pe suprafața panourilor, compus din clorură de litiu (LiCl) și poliacrilat de sodiu — un polimer accesibil și ușor de fabricat. Acest amestec acționează diferit în funcție de momentul zilei: noaptea absoarbe umiditatea din aer, iar ziua o eliberează sub formă de vapori, generând un efect de răcire pasivă. Această metodă nu necesită energie suplimentară pentru a funcționa, ceea ce o face extrem de eficientă din punct de vedere economic și ecologic. Potrivit dr. Qiaoqiang Gan, profesor la KAUST și autor principal al studiului, „aceste materiale sunt subțiri și pot fi aplicate pe diverse sisteme care necesită răcire pentru a funcționa eficient, cum ar fi serele sau celulele solare, fără a le afecta performanța.” Testele efectuate în condițiile dure din deșertul saudit au demonstrat o reducere medie a temperaturii panourilor de 9,4°C, ceea ce a dus la o creștere a randamentului energetic cu 12,9%. Practic, panourile funcționează mai eficient chiar și în condiții extreme de căldură, ceea ce le extinde semnificativ durata de viață — de peste două ori mai mare decât în cazul panourilor netratate. Costuri mai mici și durabilitate crescută Unul dintre cele mai atractive aspecte ale acestei tehnologii este reducerea costurilor. Datorită eficienței crescute și a duratei de viață extinse, costurile de generare a electricității au scăzut cu aproape 20% în urma testelor. Compozitul folosit nu necesită reactivi scumpi și nici procese de fabricație complicate, ceea ce îl face ușor de implementat la scară largă. Poliacrilatul de sodiu, în special, este deja folosit pe scară largă în diverse industrii (de exemplu, în scutecele absorbante), ceea ce înseamnă că logistica de producție poate fi adaptată rapid pentru integrarea în sectorul solar. În plus, testele desfășurate în medii reci și umede din SUA au confirmat că eficiența sistemului nu este limitată la climatul arid al Arabiei Saudite. Aceasta este o veste excelentă pentru țările europene sau nord-americane, unde fluctuațiile de temperatură și umiditate pot afecta negativ performanța panourilor tradiționale. Dr. Stefaan De Wolf, coautor al studiului, subliniază și el importanța colaborării interdisciplinare în acest proiect: „Am testat tehnologia pe unele dintre cele mai performante celule solare în medii variate și am obținut rezultate excelente în fiecare caz.” O revoluție în sectorul energiei regenerabile Contextul global actual favorizează inovațiile în domeniul energiei solare. În 2024, energia solară a reprezentat aproape 75% din noile capacități instalate de energie regenerabilă la nivel global, cu un total de 451,9 gigawați adăugați în rețelele energetice. În acest peisaj, orice tehnologie care poate reduce costurile și crește durabilitatea are un impact uriaș. Tehnologia dezvoltată de echipa de la KAUST promite exact acest lucru: eficiență mai mare, durată de viață extinsă și costuri mai mici. Cu alte cuvinte, este genul de inovație care nu doar că aduce beneficii economice, ci și accelerează tranziția către o economie verde. Într-o lume în care schimbările climatice devin tot mai presante, panourile solare care se răcesc singure fără consum suplimentar de energie sunt o veste excelentă. Dacă această tehnologie va fi adoptată pe scară largă, viitorul energiei regenerabile ar putea fi mai luminos – și, ironic, mai rece – decât ne-am imaginat.
Sebastian Burduja dezminte scenariul unui Blackout ca-n Spania
De câteva luni se vorbește în România despre subiectul unui posibil „blackout” (pană de curent la scară largă). Întrebat cât de mare e riscul din cauza supraproducției sau dezechilibrului, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat pentru Digi24: „Sigur, subiectul face deliciul presei. L-am văzut pus în dezbatere publică și la alegeri. Realitatea este că România are un sistem energetic foarte solid pentru că e foarte divers. Avem și energie hidro, avem și energie nucleară, avem și solare și eoliene”. Sebastian Burduja: Vom închide anul cu baterii de stocare la 1.000 MW/oră Întrebat dacă energia verde poate perturba sistemul energetic și duce la o pană de curent majoră, ministrul Energiei a răspuns: „Perturbă sistemul pentru că produce intermitent, adică atunci când bate Soarele sau bate vântul, ai producție mai mare, dacă nu bat, sigur, nu contezi pe acea producție și trebuie să compensezi cu alte lucruri dacă faci în mod inteligent și pragmatic: având baterii de stocare. România la început de 2024, avea baterii undeva la 14 MW/oră, azi are în jur de 300 MW/oră. A crescut de 20 ori capacitatea de stocare în mai puțin de 2 ani. Am alocat din PNRR 80 milioane de euro. Ne așteptăm la dublare și să închidem anul cu 1.000 MW/oră”. Citește și: Sebastian Burduja: Nu va veni ARMAGEDDONUL energetic”. Ce le recomandă ministrul Energiei românilor de la 1 iulie Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele