Premieră în SUA: energia solară a depășit cărbunele, în ciuda sprijinului acordat de Trump industriei miniere
Datele publicate de organizația Ember, citată de Euronews, arată că panourile solare au furnizat 12,8% din electricitatea țării, depășind cărbunele, care a coborât la 12,2%, una dintre cele mai reduse ponderi înregistrate vreodată. Rezultatul vine într-un moment în care administrația președintelui Donald Trump încearcă să revigoreze industria cărbunelui și să reducă sprijinul federal pentru proiectele de energie regenerabilă. Energia solară câștigă teren în mixul energetic american Potrivit analiștilor Ember, ascensiunea energiei solare este rezultatul unei tendințe care se manifestă de mai mulți ani. În paralel, cărbunele și-a pierdut treptat statutul de sursă dominantă de electricitate în Statele Unite. În luna mai, energia solară a devenit a treia cea mai importantă sursă de electricitate din SUA, după gazele naturale și energia nucleară. Producția pe bază de cărbune atinsese deja un minim istoric în aprilie, iar revenirea modestă din luna următoare nu a fost suficientă pentru a depăși creșterea generată de noile capacități solare. SUA, industria cărbunelui. Sursa foto: X Experții estimează că în următorii ani vor exista tot mai multe luni în care energia solară va depăși cărbunele, iar pe termen mai lung acest lucru s-ar putea reflecta și în statisticile anuale. Cererea de electricitate crește pe fondul boomului AI După aproape două decenii de consum relativ stabil, cererea de energie electrică din Statele Unite este din nou în creștere. Expansiunea centrelor de date pentru inteligența artificială, dezvoltarea industriei interne și electrificarea transportului și încălzirii contribuie la această tendință. Din aceste motive, energia solară și sistemele de stocare în baterii au reprezentat 91% din noile capacități de producție instalate în primul trimestru al anului 2026, potrivit datelor Solar Energy Industries Association (SEIA) și Wood Mackenzie. Specialiștii din industrie susțin că investitorii continuă să favorizeze energia solară datorită costurilor în scădere și rentabilității ridicate, indiferent de schimbările politice de la Washington. Trump susține cărbunele, dar piața merge în altă direcție Săptămâna trecută, Donald Trump a anunțat un program de aproape 700 de milioane de dolari destinat susținerii centralelor pe cărbune și exporturilor din sectorul minier. Președintele american a afirmat că „nu există nimic comparabil cu cărbunele atunci când vine vorba despre energie”. În paralel însă, administrația sa a blocat sau încetinit mai multe proiecte de energie solară și eoliană și a anulat finanțări federale destinate programelor de energie curată. Președintele și directorul general al Peabody Energy, Jim Grech (stânga), îi înmânează un trofeu președintelui american Donald Trump în timpul evenimentului „Campionul cărbunelui” din Sala de Est a Casei Albe din Washington, DC, SUA, pe 11 februarie 2026. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto Analiștii din sectorul energetic consideră totuși că tendința pieței rămâne clară. Costurile tot mai mici ale energiei solare și nevoia de noi capacități de producție favorizează dezvoltarea surselor regenerabile, în timp ce cărbunele continuă să piardă teren. Statele republicane conduc expansiunea energiei solare Un element surprinzător al raportului este că 74% din noile capacități solare instalate în primul trimestru din 2026 au fost construite în state câștigate de Donald Trump la alegerile din 2024. Texas, Florida, Ohio, Indiana, Michigan, Arizona și Mississippi se află printre liderii dezvoltării energiei solare. La nivel național, SUA au depășit pragul de șase milioane de instalații solare, incluzând atât marile parcuri fotovoltaice, cât și sistemele rezidențiale. Specialiștii subliniază că dezvoltarea energiei regenerabile nu mai este un fenomen limitat la statele de pe coastele Atlanticului și Pacificului, ci o transformare care se extinde în întreaga țară.
YellowGrid la podcastul ZONA, băieții deștepți din software și miturile pieței de energie
Piața de energie din România rămâne un subiect fierbinte, iar în episodul 20 al podcastului ZONA, Dan Cadar a adus în fața publicului doi invitați cu perspective complementare: Cătălin Stăncel, co-fondator YellowGrid, și Ciprian Cherciu, membru fondator și vicepreședinte al Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România. De la licență la startup, cum a început povestea YellowGrid Totul a început acum peste 20 de ani, la Universitatea Politehnica din Cluj. Cătălin Stăncel, inspirat de prietenul său, Traian, care lucra la o firmă furnizoare de energie, a dezvoltat pentru lucrarea de licență un software care procesa emailurile de pe PZU, oferind un avantaj competitiv furnizorilor. „Bineînțeles că la licență nu m-a crezut nimeni că am făcut economie de 50.000 de euro pe săptămână. Domnul profesor a zis: Bă, du-te, nu veni cu așa ceva!”povestește Cătălin Stăncel. După ani de experiență în IT, lucrând pentru clienți din Marea Britanie, fondatorii au decis să își înființeze propria companie de software în Cluj, ajungând la peste 200 de angajați în prezent. Dar pasiunea pentru energie nu a dispărut. Lucrând pe proiecte pentru industria energetică britanică, echipa a observat o diferență mare între piața de acolo și cea din România. Piața britanică este mult mai descentralizată, cu tarife dinamice și multiple tipuri de entități care pot vinde energie. Cum funcționează tehnologia Virtual Power Plant? Conceptul tehnic se numește „virtual power plant”, adică o centrală electrică virtuală. În loc să construiască o baterie fizică de sute de megawați, YellowGrid agregă sistemele fotovoltaice și bateriile prosumatorilor într-o rețea coordonată. Baza întregului sistem este Yellowbox, un dispozitiv dezvoltat intern care se conectează la invertor și colectează date în timp real. „Nu am vrut să facem parteneriat cu o singură marcă de invertoare”, explică Stăncel. „Am decis să folosim ceva universal, în care putem să integrăm toate modelele.” YellowBox transferă datele printr-o rețea privată 4G Orange, iar informațiile rămân pe teritoriul României. „Dar ca să fim protejați, noi putem să controlăm toată rețeaua și putem decupla de la internet toate invertoarele cu care lucrăm, pentru că le controlăm într-un mod serial”, spune fondatorul, scoțând în evidență securitatea soluției. Prețul corect vs. compensarea cantitativă Una dintre diferențele importante dintre YellowGrid și furnizorii tradiționali stă în modul în care calculează prețul. Furnizorii tradiționali aplică „compensarea cantitativă”. Mai simplu explicat, dacă injectezi 1.000 kWh în rețea și consumi 1.000 kWh, rezultatul este zero din punct de vedere al energiei active. Problema? Pe cei 1.000 kWh consumați plătești integral taxă de distribuție și TVA. YellowGrid funcționează diferit. Compania oferă un preț minim garantat la vânzare de 0,50 RON/kWh și un preț maxim la cumpărare 0,55 RON/kWh, indiferent de fluctuațiile pieței. „Deci noi nu aplicăm cantitativ, noi îți dăm prețul pe import cât a fost corect, pe export cât a fost corect”, explică Stăncel. Mai mult, dacă energia exportată se vinde la un preț mai mare, prosumatorului îi revine 75% din diferență. Problema taxelor plătite de două ori Ciprian Cherciu aduce în discuție o anomalie a sistemului, mai exact energia injectată de prosumatori în rețea circulă, de obicei, doar câțiva metri până la vecin, dar este taxată ca și cum ar veni de la mare distanță. „S-a plătit de două ori chestia asta (n.r. transportul energiei) pentru un serviciu care nu a fost prestat”, explică Ciprian. Asociația Prosumatorilor a sesizat Comisia Europeană în această privință, iar Cherciu anunță în premieră că la începutul anului viitor cazul Transelectrica și situația din România vor fi discutate în Parlamentul European. YellowGrid în cifre În momentul de față, YellowGrid are 100 de clienți la furnizare, cu o capacitate totală de stocare de 3,2 MWh în baterii și încă 100 de prosumatori în faza de testare. Clienții variază de la sisteme casnice monofazate, cu invertoare de 6 kW și baterii de 20 kWh, și sisteme trifazate, cu invertoare de 12–20 kW și baterii de aproximativ 60 kWh, până la instalații comerciale, cu panouri fotovoltaice de 400 kW și capacitate de stocare de 1 MWh. Compania nu este încă profitabilă, Cătălin Stăncel recunoaște că „profitul nostru e cu minus”, dar estimează că va ajunge pe zero în vara lui 2026, când producția fotovoltaică va fi maximă. Cu cât taxează YellowGrid prosumatorii? Cu 25% din beneficiul obținut peste pragul garantat. Prețul de bază nu este taxat, a clarificat fondatorul. De exemplu, dacă energia este vândută cu 60 de bani pe kWh, YellowGrid reține 25% din diferența de 10 bani. Planurile pentru anul următor Direcțiile de dezvoltare pentru 2026 includ finalizarea integrării cu mai multe mărci de invertoare din România (Huawei, Sungrow, Growatt, Victron), lansarea unui produs pentru apartamente și, poate cel mai ambițios, integrarea cu sistemul SCADA al Transelectrica pentru a putea oferi servicii de balansare a rețelei. „Lansăm un produs de apartament”, anunță Stăncel. Este vorba despre o baterie de apartament care se încarcă când energia este ieftină sau gratuită și alimentează ulterior consumul casnic. Ciprian Cherciu adaugă că, în Parlamentul României se discută deja legislația pentru sistemele fotovoltaice de balcon, care ar putea obliga distribuitorii să instaleze contoare bidirecționale. Piața de oligopol și rezistența la schimbare Cei doi invitați recunosc că România operează într-o piață de oligopol, cu puțini ofertanți și mulți clienți. „Furnizorii actuali nu prea iubesc prosumatorii și atunci ofertele-s destul de micuțe”, spune Stăncel. Ciprian Cherciu pune accent pe riscul legislativ: „Gândiți-vă că suntem la câteva zile de 1 ianuarie 2026 care ar fi trebuit să însemne introducerea taxei pe soare, a taxei pe autoconsum, dacă nu era bătălia de acum 2 ani.” Problemele nu țin doar de viitoare modificări, ci și de aplicarea legislației existente. Concret, atunci când un prosumator produce mai multă energie decât consumă, surplusul este livrat în rețea și trecut „pe credit” în relația cu furnizorul. Acest credit de energie poate fi folosit timp de maximum 24 de luni. Dacă nu este compensat prin consum, legea prevede că furnizorul ar trebui să plătească prosumatorului energia rămasă. În practică însă, spun invitații, mulți furnizori întârzie sau evită aceste plăți, iar ANRE nu îi obligă să respecte termenele prevăzute de lege. Concluzia?
Prima centrală solară din Irak se deschide în deșertul Karbala pentru a combate criza energiei electrice
Aceasta face parte dintr-o nouă inițiativă a guvernului de a extinde producția de energie regenerabilă într-o țară care se confruntă frecvent cu crize de energie electrică, în ciuda faptului că este bogată în petrol și gaze. „Este primul proiect de acest tip din Irak care are această capacitate”, a declarat Safaa Hussein, directorul executiv al noii centrale solare din Karbala. De sus, proiectul arată ca un oraș îmbrăcat în negru, înconjurat de nisip, potrivit AP. Centrala are ca obiectiv „alimentarea rețelei naționale cu energie electrică și reducerea consumului de combustibil, în special în timpul perioadelor de vârf din timpul zilei, pe lângă reducerea impactului negativ asupra mediului al emisiilor de gaze”, a declarat el. Centrala solară recent inaugurată din Karbala va putea produce până la 300 de megawați de energie electrică la capacitate maximă, a declarat Nasser Karim al-Sudani, șeful echipei naționale pentru proiecte de energie solară din cadrul Cabinetului Primului Ministru. Un alt proiect în construcție în provincia Babil va avea o capacitate de 225 megawați, iar lucrările vor începe în curând și la un proiect de 1.000 megawați în provincia sudică Basra, a spus el. Proiecte de energie solară la scară largă Proiectele fac parte dintr-un plan ambițios de implementare a unor proiecte de energie solară la scară largă, în efortul de a atenua penuria cronică de energie electrică din țară. Ministrul adjunct al Energiei Electrice, Adel Karim, a declarat că Irakul are proiecte solare cu o capacitate combinată de 12.500 megawați, care sunt fie în curs de implementare, fie în proces de aprobare, fie în curs de negociere. Dacă vor fi realizate în totalitate, aceste proiecte ar furniza între 15% și 20% din cererea totală de energie electrică a Irakului, cu excepția regiunii kurde semi-autonome din nord, a spus el. „Toate companiile cu care am încheiat contracte sau cu care încă negociem ne vor vinde energie electrică la prețuri foarte atractive, iar noi, la rândul nostru, o vom vinde consumatorilor”, a spus Karim, deși a refuzat să dezvăluie tarifele de achiziție. Penurie de energie electrică În ciuda bogăției sale în petrol și gaze, Irakul a suferit de zeci de ani de penurie de energie electrică din cauza războiului, corupției și proastei gestionări. Întreruperile de curent sunt frecvente, mai ales în lunile toride de vară. Mulți irakieni trebuie să se bazeze pe generatoare diesel sau să suporte temperaturi care depășesc 50 de grade Celsius fără aer condiționat. În prezent, Irakul produce între 27.000 și 28.000 de megawați de energie electrică, a spus Karim, în timp ce consumul la nivel național variază între 50.000 și 55.000 de megawați. Centralele electrice alimentate cu gaz iranian contribuie cu aproximativ 8.000 de megawați la aprovizionarea actuală. Dependența puternică a Irakului de gazul iranian importat, precum și de energia electrică importată direct din Iran pentru a-și satisface nevoile de energie electrică, este un aranjament care riscă să intre în conflict cu sancțiunile SUA. La începutul acestui an, Washingtonul a pus capăt unei derogări de la sancțiuni pentru achizițiile directe de energie electrică din Iran, dar a menținut derogarea pentru importurile de gaz.
Cel mai nou vehicul solar dezvoltat de studenții din Cluj, pregătit să parcurgă 3.000 de kilometri prin deșertul australian. Povestea echipei SOLIS
Inteligență, muncă în echipă, perseverență și inovație sunt cuvintele care descriu cel mai bine proiectul dezvoltat de mai mulți studenți ai Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN). Echipa SOLIS a lansat oficial SOLIS Hyperion, cel mai nou vehicul solar dezvoltat de studenți, pregătit să participe la prestigioasa competiție Bridgestone World Solar Challenge 2025, care va avea loc în Australia. Studenții români vor concura cu alte 36 de echipe din 18 țări, iar vehiculul construit de ei va parcurge peste 3.000 de kilometri prin deșertul australian – de la Darwin la Adelaide – utilizând exclusiv energie solară și o baterie de maximum 3 kWh. Vehiculul remarcabil reprezintă vârful unei evoluții care a început în anul 2018, când o idee născută din pasiune s-a transformat într-un proiect de referință pentru învățământul tehnic românesc. Inițiatorul proiectului este conferențiarul dr. ing. Ștefan Breban, care, inspirat de experiența sa academică în Franța, a reușit să aducă această viziune înapoi în România, punând bazele unui demers educațional și tehnologic unic. De la primul prototip, EV1 (2019), până la actualul Hyperion (2025), echipa a construit și testat cinci generații de vehicule solare, participând cu succes la competiții internaționale din Belgia, Italia și Australia. Modelul Hyperion, cel mai avansat vehicul realizat de echipa SOLIS Cum funcționează vehiculul solar dezvoltat de studenții din Cluj? Acesta păstrează șasiul monococ din fibră de carbon al modelului anterior, beneficiind de un design complet revizuit, cu ampatament extins și o suprafață solară crescută la 6 m², ceea ce sporește eficiența energetică. Vehiculul este dotat cu sistem de protecție tip Halo, pentru siguranța pilotului, faruri și lumini proiectate și construite integral de echipă, precum și sisteme electrice optimizate pentru consum redus. Bateria are o capacitate de 3 kWh, iar propulsia este asigurată de un motor electric fiabil, utilizat cu succes și în versiunile anterioare. Lungimea totală a vehiculului este de 5.225 mm, iar întregul ansamblu reflectă o combinație de inovație, performanță și sustenabilitate. Cum a început povestea echipei SOLIS Competiția din Australia nu este însă o premieră pentru echipă. În 2023, modelul EV3 a devenit primul vehicul solar românesc care a reușit să finalizeze cursa de 1.200 km în cadrul aceleiași competiții, utilizând exclusiv energie solară. Echipa SOLIS reunește peste 40 de studenți de la diferite specializări – mecanică, electrică, electronică, software, aerodinamică, design industrial și management -, oferindu-le o experiență educațională interdisciplinară, practică și reală. „Povestea echipei SOLIS a început cu viziunea și inspirația conf. dr. ing. Ștefan Breban, care în perioada studiilor sale la École des Hautes d’Ingenieur din Lille (2005–2011), a intrat în contact cu proiectul echipei Hélios Solar Car. Această experiență i-a insuflat dorința de a crea un proiect similar în România. Întors la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a încercat pentru prima dată în 2012 să lanseze ideea, însă abia în 2018, alături de prof. dr. ing. Călin Neamțu, proiectul a prins contur, odată cu formarea unei echipe de studenți pasionați care au început construcția primului vehicul solar”, a povestit Gabriela Andronache, liderul echipei Solis, pentru Gândul. Puterea lucrului în echipa SOLIS: „Performanța vine din pasiune” Studenții sunt implicați activ în toate etapele proiectului: de la concept și design la fabricație, testare și participare în competiții internaționale, așa că puterea echipei este esențială pentru succesul proiectului SOLIS. „Construcția vehiculelor solare necesită colaborare între studenți din diverse domenii – mecanică, electrică, electronică, software, design, aerodinamică -, implicare continuă și capacitate de adaptare. Fiecare membru aduce un set valoros de abilități: de la proiectare CAD și integrare electronică la testare și strategie de competiție. După cum afirmă și Ervin Bálint, team managerul primei echipe de studenți, performanța vine din pasiune, transfer de cunoștințe și continuitate – cheia succesului pe termen lung”, a spus Gabriela. „Volumul de muncă din spatele proiectelor SOLIS este impresionant” Liderul echipei SOLIS a vorbit și despre munca din spatele performanțelor, mărturisind că mulți dintre studenții implicați își dedică timpul liber acestui proiect, lucrând adesea în afara programului universitar. „Fiecare vehicul solar presupune luni întregi de proiectare, simulare, testare și construcție. De exemplu, Solis EV4 a fost realizat într-un timp record de doar 9 luni, în condiții de resurse limitate și termene extrem de stricte. Însă efortul nu se oprește la partea tehnică – echipa trebuie să gestioneze și aspecte precum organizarea, logistica, atragerea sponsorilor și pregătirea riguroasă pentru competiții internaționale. Mulți dintre studenții implicați își dedică timpul liber acestui proiect, lucrând adesea în afara programului universitar. Unii dintre ei au și locuri de muncă pentru a se întreține, dar reușesc totuși să-și găsească energia și motivația de a contribui activ la dezvoltarea vehiculelor SOLIS. Acest angajament demonstrează nu doar pasiune, ci și un puternic spirit de echipă și determinare”, a explicat Gabriela Andronache. Momente marcante ale echipei Solis 2021 – Participarea la prima competitie cu Solis EV1 la iLumen European Solar Challenge (Zolder, Belgia); 7 tururi finalizate, în ciuda problemelor cu bateria. 2022 – Solis EV2 a parcurs 150 de tururi fără defecțiuni, clasând echipa pe locul 13 din 18. 2022 – Participare la competiția din Italia, pe circuitul de la Imola. 2023- 2024 – Solis EV3 parcurge 1200 km cu energie solară, în cadrul pregătirilor pentru competiția din Australia. 2024 – Solis EV4 devine cel mai avansat vehicul creat până acum, concurând la IESC 2024. Deși retras din cauza unei defecțiuni la baterie, vehiculul a arătat că poate concura la nivel european de top, având în vedere că în prima jumătate a competiției a fost în primii 6. Echipa SOLIS, inovație solară pe scena internațională Echipa SOLIS își propune să continue participarea la competiții internaționale și să îmbunătățească performanțele vehiculelor. Următoarele obiective includ: participarea la competiția World Solar Challenge în Australia și clasarea în primii 10, atragerea de noi studenți pasionați și extinderea capacității de cercetare și producție. Dimensiunea și impactul proiectului sunt recunoscute și la nivel național. Datorită performanțelor, echipa de la Universitatea Tehnică din Cluj, care duce inovația solară pe scena internațională, a fost înscrisă în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, derulată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Proiectul SOLIS nu înseamnă
Panourile solare se reinventează: invenția genială care le triplează durata de viață
În plină cursă globală pentru o tranziție energetică sustenabilă, o echipă de cercetători din Arabia Saudită vine cu o descoperire care ar putea schimba radical modul în care folosim panourile solare. La Universitatea King Abdullah pentru Știință și Tehnologie (KAUST), cercetătorii au reușit să dezvolte o tehnologie de răcire pasivă care nu doar că sporește eficiența energetică a panourilor, dar le și extinde durata de viață de peste două ori. Mai mult, costurile de întreținere și operare scad semnificativ, ceea ce transformă această inovație într-un potențial game-changer pentru întreaga industrie a energiei regenerabile. Soluția este simplă și eficientă: aplicarea unui compozit higroscopic, ieftin și ușor de produs, care reglează natural temperatura panourilor. Iar impactul acestei tehnologii se resimte deja în teste riguroase, desfășurate în deșertul saudit și în zone reci și umede din SUA. Noua tehnologie se bazează pe un strat special aplicat pe suprafața panourilor, compus din clorură de litiu (LiCl) și poliacrilat de sodiu — un polimer accesibil și ușor de fabricat. Acest amestec acționează diferit în funcție de momentul zilei: noaptea absoarbe umiditatea din aer, iar ziua o eliberează sub formă de vapori, generând un efect de răcire pasivă. Această metodă nu necesită energie suplimentară pentru a funcționa, ceea ce o face extrem de eficientă din punct de vedere economic și ecologic. Potrivit dr. Qiaoqiang Gan, profesor la KAUST și autor principal al studiului, „aceste materiale sunt subțiri și pot fi aplicate pe diverse sisteme care necesită răcire pentru a funcționa eficient, cum ar fi serele sau celulele solare, fără a le afecta performanța.” Testele efectuate în condițiile dure din deșertul saudit au demonstrat o reducere medie a temperaturii panourilor de 9,4°C, ceea ce a dus la o creștere a randamentului energetic cu 12,9%. Practic, panourile funcționează mai eficient chiar și în condiții extreme de căldură, ceea ce le extinde semnificativ durata de viață — de peste două ori mai mare decât în cazul panourilor netratate. Costuri mai mici și durabilitate crescută Unul dintre cele mai atractive aspecte ale acestei tehnologii este reducerea costurilor. Datorită eficienței crescute și a duratei de viață extinse, costurile de generare a electricității au scăzut cu aproape 20% în urma testelor. Compozitul folosit nu necesită reactivi scumpi și nici procese de fabricație complicate, ceea ce îl face ușor de implementat la scară largă. Poliacrilatul de sodiu, în special, este deja folosit pe scară largă în diverse industrii (de exemplu, în scutecele absorbante), ceea ce înseamnă că logistica de producție poate fi adaptată rapid pentru integrarea în sectorul solar. În plus, testele desfășurate în medii reci și umede din SUA au confirmat că eficiența sistemului nu este limitată la climatul arid al Arabiei Saudite. Aceasta este o veste excelentă pentru țările europene sau nord-americane, unde fluctuațiile de temperatură și umiditate pot afecta negativ performanța panourilor tradiționale. Dr. Stefaan De Wolf, coautor al studiului, subliniază și el importanța colaborării interdisciplinare în acest proiect: „Am testat tehnologia pe unele dintre cele mai performante celule solare în medii variate și am obținut rezultate excelente în fiecare caz.” O revoluție în sectorul energiei regenerabile Contextul global actual favorizează inovațiile în domeniul energiei solare. În 2024, energia solară a reprezentat aproape 75% din noile capacități instalate de energie regenerabilă la nivel global, cu un total de 451,9 gigawați adăugați în rețelele energetice. În acest peisaj, orice tehnologie care poate reduce costurile și crește durabilitatea are un impact uriaș. Tehnologia dezvoltată de echipa de la KAUST promite exact acest lucru: eficiență mai mare, durată de viață extinsă și costuri mai mici. Cu alte cuvinte, este genul de inovație care nu doar că aduce beneficii economice, ci și accelerează tranziția către o economie verde. Într-o lume în care schimbările climatice devin tot mai presante, panourile solare care se răcesc singure fără consum suplimentar de energie sunt o veste excelentă. Dacă această tehnologie va fi adoptată pe scară largă, viitorul energiei regenerabile ar putea fi mai luminos – și, ironic, mai rece – decât ne-am imaginat.
Sebastian Burduja dezminte scenariul unui Blackout ca-n Spania
De câteva luni se vorbește în România despre subiectul unui posibil „blackout” (pană de curent la scară largă). Întrebat cât de mare e riscul din cauza supraproducției sau dezechilibrului, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat pentru Digi24: „Sigur, subiectul face deliciul presei. L-am văzut pus în dezbatere publică și la alegeri. Realitatea este că România are un sistem energetic foarte solid pentru că e foarte divers. Avem și energie hidro, avem și energie nucleară, avem și solare și eoliene”. Sebastian Burduja: Vom închide anul cu baterii de stocare la 1.000 MW/oră Întrebat dacă energia verde poate perturba sistemul energetic și duce la o pană de curent majoră, ministrul Energiei a răspuns: „Perturbă sistemul pentru că produce intermitent, adică atunci când bate Soarele sau bate vântul, ai producție mai mare, dacă nu bat, sigur, nu contezi pe acea producție și trebuie să compensezi cu alte lucruri dacă faci în mod inteligent și pragmatic: având baterii de stocare. România la început de 2024, avea baterii undeva la 14 MW/oră, azi are în jur de 300 MW/oră. A crescut de 20 ori capacitatea de stocare în mai puțin de 2 ani. Am alocat din PNRR 80 milioane de euro. Ne așteptăm la dublare și să închidem anul cu 1.000 MW/oră”. Citește și: Sebastian Burduja: Nu va veni ARMAGEDDONUL energetic”. Ce le recomandă ministrul Energiei românilor de la 1 iulie Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele