Etichetă: energie

Conducta care va prelua GAZELE din Marea Neagră a ajuns la 99,95%. Când estimează șeful Transgaz că va recepționa lucrarea de 500 de milioane de euro

Gazoductul Țărmul Mării Negre – Podișor, proiect strategic care va aduce în sistemul energetic național gazele extrase din Marea Neagră, este foarte aproape de finalizare, după cum a declarat, joi, șeful operatorului național de transport al gazelor naturale, Ion Sterian, la cea de-a IX-a ediție a evenimentului „Black Sea and Balkans Security Forum”. Într-o declarație pentru Gândul, șeful Transgaz a precizat că, până la finalizarea investiției din largul Marii Negre, respectiv startul producției din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, magistrala va fi valorificată astfel încât să permită Transgaz să repare li să reclasifice o altă conductă foarte importantă pentru transportul transfrontalier al gazelor naturale. Construcția gazoductului – denumit oficial Coridorul de transport pentru preluarea gazelor naturale de la Țărmul Mării Negre, pe traseul Tuzla (Constanța) – Podișor (Podișor), o investiție majoră a statului pentru exploatarea și valorificarea gazelor din Marea Neagră, se află într-un stadiu foarte avansat de realizare și urmează să fie recepționat în cursul lunii iulie, a afirmat Ion Sterian, directorul general al Societății Naționale de Transport al Gazelor Naturale Transgaz S.A., într-o declarație pentru Gândul. Mai mult, explică șeful Transgaz, timp de doi ani, prin acest gazoduct se va face tranzitul spre vestul Europei al gazelor atât din terminalele de gaze naturale lichefiate (LNG) din Turcia, dar și din Azerbaidjan și terminalele LNG din Grecia. Potențialul Mării Negre, „fantastic” Gazele naturale ce vor fi extrase din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep – operat de OMV Petrom, partener egal în proiect alături de Romgaz – vor intra, conform programului oficial, din 2027, în sistemul național de transport din țară, prin așa numitul gazoduct Tuzla – Podișor, construit de Transgaz. Transgaz a semnat, la data de 5 februarie 2021, contractul de execuţie a lucrărilor pentru gazoductul Tuzla – Podişor, cu societatea Kalyon Insaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi, din Turcia. Pe 16 martie 2023, s-au semnat contractele de transport gaze naturale încheiate în urma procedurii privind rezervarea de capacitate incrementală în SNT cu Romgaz Black Sea Limited și cu OMV Petrom Ordinul de începere a lucrărilor fost emis la data de 16 iunie 2023. Gazoductul Tuzla (Constanța) – Podișor (Giurgiu) asigură posibilitatea de racordare la gaze naturale pentru aproape 185.000 de locuitori și 523 de instituții publice (școli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale, etc). Gazoductul a ajuns, la aproape doi ani de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor, la un grad de realizare de 99,95%, conform declarațiilor șefului Transgaz. „Într-adevăr, infrastructura de transport este esențială, că ceea ce s-a întâmplat până acum a fost direcționată de la Est la Vest și ai văzut ce s-a întâmplat cu Nord Stream 1, Nord Stream2, cu dependența tuturor statelor membre ale Uniunii Europene și nu numai, de o singură sursă de gaze a gazului rusesc”, a explicat directorul general Transgaz, detaliind principalele proiecte de exploatare a gazelor din Marea Neagră. „Potențialul Mării Negre, și nu mă refer numai pe partea ce ține de România, e fantastic. Noi suntem cu Neptun Deep, noi, Transgazul, am finalizat în proporție de 99,95%. Luna viitoare și mai sunt câteva zile, finalizăm gazoductul, un gazoduct de 310 kilometri, o valoare a investiției de circa 500 de milioane de euro. Undeva la sfârșitul lunii iunie, începutul lunii iulie, și după ce finalizăm recepția, va fi o ceremonie, o festivitate care va marca finalizarea și punerea în funcțiune a acestui gazoduct, mult mai devreme față de gazele din Marea Neagră”, a declarat Ion Sterian în intervenția în cadrul „Black Sea and Balkans Security Forum”. Contactat de Gândul, directorul Transgaz a declarat că gazoductul Țărmul Mării Negre – Podișor va fi recepționat oficial în luna iulie, iar din luna august, va fi valorificat, timp de aproximativ doi ani, pentru lucrări de reparații și reclasificare la o altă magistrală importantă pentru tranzitul gazelor din Turcia, Azerbaidjan și Grecia, care intră pe la Isaccea, spre țările de la vestul României, care ies pe la Nădlac/Csanadpalota. Este vorba de conducta Isaccea – Șendreni – Siliștea – Butimanu – București, conductă care are peste 35 – 40 de ani și care intră în reparații, pe anumite porțiuni, și reclasificare, pentru ridicarea presiunii de lucru la 50 de atmosfere. „Toate drumurile care duc, hai să luăm cu ghilimele de rigoare, care duc la Roma, vor trece prin România” Șeful Transgaz a detaliat și ultimele demersuri și viitoarele proceduri care vor fi lansate pentru a contribui la strategia companiei de a asigura securitatea energetică a țării și statelor vecine. „Sunt discuții, l-am însoțit pe domnul ministru Burduja (Sebastian Burduja, ministrul Energiei – n.r.), un excelent diplomat, nu numai pe partea de energie, unde am mers împreună la reuniunea pe Coridorul Sudic din Azerbaidjan și după aceea la Instanbul, la o altă conferință, și întâlniri și bilaterale și veți vedea ce se va întâmpla cu România în acest sens. Că toate drumurile care duc, hai să luăm cu ghilimele de rigoare, care duc la Roma, vor trece prin România, pe aici, pentru că noi am construit și am avut o strategie și o viziune strategică de-a lungul ultimilor 10 ani și să văd rezultatele. Asta nu a făcut să ducă decât la creșterea securității energetice a României și a țărilor din centrul, estul Europei și Balcani”, a declarat directorul general Transgaz. Potrivit lui Ioan Sterian, chiar și cu tot cu gazele extrase din Neptin Deep, producția națională nu va fi suficientă românilor. „Peste trei, patru ani de zile necesarul de consum, inclusiv cu gazele din offshore din Neptun Deep, va fi necesar în plus patru, cinci miliarde de metri cubi de gaze. Pe de o parte, guvernele care au fost și sunt cu programul Anghel Saligny, din ultimii doi, trei ani de zile, vedeți în sinteza presei, că se construiesc foarte multe rețele de distribuție, unități administrativ terioriale care se racordează la rețeaua de transport gaze, noi suntem pe partea cealaltă cu extinderea sistemului de transport gaze și undeva va fi o acoperire în următorii trei, patru ani de peste 80% din totalul populației care să beneficieze de sursa de gaze”, a

Sebastian Burduja, un nou proiect pentru energia României. 310 milioane de euro pentru companiile românești / Care este procedura de selecție

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a lansat un apel pentru dezvoltarea energiei României. În acest context, oficialul de la Energie susține că sunt 310 de milioane de euro pentru companiile românești care vor să-și producă propria energie, să reducă facturile și să devină mai competitive. Sebastian Burduja a precizat că, prin Ministerul Energiei, a lansat cel de-al doilea apel de proiecte pentru sprijinirea investițiilor în capacități regenerabile de producție a energiei pentru autoconsum, cu finanțare din Fondul pentru Modernizare. „Selecția se face printr-o procedură de ofertare concurențială, în care contează două criterii” „Este un program destinat mediului economic – companii private și regii autonome – care vor să investească în centrale solare, eoliene sau hidro pentru consum propriu. Costuri mai mici cu energia înseamnă un avantaj competitiv, iar creșterea competitivității nu este necesară doar pentru economia națională, ci și pentru cea a Uniunii Europene. Competiția globală este acerbă, iar reducerea costurilor cu energia va sprijini mediul economic să facă față acestei concurențe. Bugetul total al apelului depășește 310 de milioane de euro și este împărțit astfel: aproximativ 151 de milioane de euro pentru centrale solare sub 5 MW, aproape 118 milioane de euro pentru capacități solare peste 5 MW, 25 de milioane pentru hidro și 16,7 milioane pentru eolian. Suma maximă care poate fi acordată per proiect este de 20 de milioane de euro, sub formă de rambursare a cheltuielilor eligibile. Selecția se face printr-o procedură de ofertare concurențială, în care contează două criterii: cât de mic este ajutorul de stat solicitat per MW instalat și în ce măsură proiectul poate contribui la stabilitatea Sistemului Energetic Național, prin capacități minime de stocare”, sunt precizările făcute de Sebastian Burduja în mesajul postat pe facebook. Proiectele pot fi depuse între 22 mai- 22 august 2025, exclusiv prin platforma MySMIS2021 „Prin astfel de programe putem genera efecte de multiplicare clare: costuri reduse cu energia, mai mulți bani care rămân în firmele românești pentru investiții, dezvoltare, salarii mai bune și servicii mai performante pentru clienți. Îi încurajez pe toți operatorii economici să consulte Ghidul solicitantului, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, și să pregătească proiecte pentru a accesa acești bani. România va continua să se dezvolte cu banii europeni, resurse concrete la care avem acces și pe care trebuie să le investim cu viziune. Totul depinde de noi”, se arată în mesajul postat. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Burduja, o nouă etapă pentru legarea CET Vest conducta Transgaz. „Una dintre soluțiile gândite de noi pentru ca bucureștenii să plătească mai puțin” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele

Poziția gigantului american LOCKHEED Martin după ce compania Sinteza din Oradea a renunțat la proiectul de producere de baterii sub patentul său

Oficialii Lockheed Martin au transmis, la solicitarea Gândul, poziția grupului global pricind decizia companiei Sinteza de la Oradea, care a anunțat ieri oficial la Bursa de Valori București că renunță la proiectul finanțat prin PNRR prin care urma să construiască o fabrică în care să se reprofileze și să producă electroliți sub patentul Lockheed Martin pentru baterii de stocare a energiei, așa cum agreaseră, la nivel de intenție, la sfârșitul anului anul trecut. Reprezentanții companiei globale au transmis că au hotărât de comun acord cu firma din Oradea să pună stop parteneriatului stabilit prin acordul de intenție pentru utilizarea tehnologiei GridStar® Flow în producția de electrolit negativ pentru baterii de stocare pe termen lung., semnat pe 20 noiembrie la sediul Ministerului Energiei. „După explorarea tuturor oportunităților potențiale, Lockheed Martin și Sinteza au decis să nu continue parteneriatul GridStar Flow. Apreciem parteneriatul nostru cu guvernul român și interesul manifestat de Sinteza față de această tehnologie. Așteptăm cu interes să sprijinim programele de apărare actuale și viitoare ale României”, este declarația oficială a Lockheed Martin, transmisă la solicitarea Gândul. Lockheed Martin este o companie globală de tehnologie de apărare, iar GridStar Flow este o baterie cu flux redox inovatoare, fabricată în Andover, Massachusetts, și care funcționează cu zero emisii de carbon și permite obținerea de energie durabile și stabile. Traseul și valoarea proiectului Răspunsul americanilor de la Lockheed Martin a venit miercuri după-amiază la solicitarea Gândul, după ce, marți, compania românească Sinteza a anunțat, printr-o informare la Bursa de Valori București, decizia de încetare a implementării proiectului de stocare a energiei finanțat prin PNRR. Este vorba de un proiect câștigat și semnat pentru construirea unei fabrici la Oradea, pentru care trebuia să vină cu o cofinanțare consistentă, în raport cu pierderile înregistrate în rapoartele firmei. Jumătate din investiția de la Oradea era finanțată prin PNRR, iar primul kilogram de electroliți produs în urma acestei investiții este planificat să fie livrat la jumătatea anului 2026. Pentru un singur megawatt este nevoie de 15 tone de electroliți, potrivit oficialilor Sinteza. Ulterior, pe 27 decembrie a semnat contractul de finanțare din PNRR, respectiv acordarea de către Ministerul Energiei a finanțării nerambursabile din PNRR, pentru implementarea proiectului intitulat: „Înființarea unei noi capacități de producție, testare și reciclare a electroliților utilizați pentru fabricarea de baterii industriale pentru stocarea energiei electrice”. Potrivit informării de atunci de la BVB, contractul intra în vigoare la data semnării lui, iar durata este cuprinsă între momentul intrării în vigoare și până la finalizarea perioadei de durabilitate a proiectului, care este de 5 ani, calculată de la data punerii în funcțiune a investiției. Valoarea totală a proiectului era de 309,2 milioane de lei (cu TVA), valoarea totală eligibilă este de 248,07 milioane de lei, fără TVA, din care: valoarea maximă eligibilă nerambursabilă (valoare ajutor de stat solicitat) era de 124,03 milioane de lei (fără TVA) valoarea eligibilă a cheltuielilor care se acoperă din contribuția proprie a beneficiarului era de 124,03 milioane de lei (fără TVA) Valoarea neeligibilă a cheltuielilor care se acoperă din contribuția proprie a beneficiarului era de 11,91 milioane de lei, iar valoarea TVA-ului este de 49,28 milioane de lei Conform raportului anual, compania încheiase anul 2024 cu o pierdere netă de 8,77 de milioane de lei. Rezultatul vine în contextul dificultăților prin care trece Sinteza. Poziția Ministerului Energiei Ministerul Energiei anunțase, miercuri dimineață, că a luat act de decizia companiei românești Sinteza S.A. de a renunța la proiectul prin care voia să producă electroliți în fabrica ce urma să se construiască de la Oradea. Oficialii Ministerului Energiei au transmis că au inițiat imediat un dialog cu beneficiarul finanțării, în vederea identificării celor mai potriviți pași de urmat pentru a asigura continuitatea obiectivelor asumate la nivel național în cadrul PNRR. În plus, din moment ce Ministerul Energiei nu a efectuat încă plăți către Sinteza SA, nu se înregistrează un impact financiar negativ asupra fondurilor gestionate prin PNRR. Deși compania Sinteza SA a decis oprirea proiectului, Ministerul Energiei a transmis că rămâne angajat în promovarea și susținerea apelului dedicat producției de baterii în România. „Ministerul Energiei își reafirmă angajamentul de a sprijini dezvoltarea unei capacități industriale naționale competitive în domeniul bateriilor, un sector strategic pentru viitorul energetic al României și pentru atingerea țintelor de decarbonizare. Vom continua eforturile de identificare și susținere a proiectelor viabile, astfel încât România să își reducă dependența de importuri și să contribuie activ la autonomia energetică a Uniunii Europene”, a transmis oficialii ministerului. Foto: Reprezentare a bateriei Lockheed Martin GridStar® Flow / Sursa: Lockheed Martin Citiți și: Câtă energie electrică a fost produsă de instalațiile de STOCARE din România în cele 19 luni de la prima punere în funcțiune. CIFRELE oficiale Ministerul Energiei a lansat în consultare publică un apel de proiecte pentru BATERII independente de stocare. Ce fonduri sunt alocate Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele

Financial Times: Germania semnalează că nu va mai bloca eforturile Franței din domeniul energiei nucleare

Germania este pe cale să renunțe la opoziția față de eforturile Franței din domeniul energiei nucleare, în primul semn concret de apropiere de Franța a noului Guvern de la Berlin, condus de cancelarul conservator Friedrich Merz. Germania a semnalat Parisului că nu va mai bloca eforturile Franței de a se asigura că energia nucleară este tratată la egalitate cu energia regenerabilă în legislația UE, potrivit oficialilor francezi și germani, conform Financial Times. Decizia pune capăt unei dispute între cele două țări care a întârziat deciziile privind politica energetică a UE, inclusiv în timpul crizei care a urmat invadării Ucrainei de către Rusia. „Germanii ne spun: vom fi foarte pragmatici în problema energiei nucleare”, a declarat un diplomat francez de rang înalt implicat în discuții. Acest lucru înseamnă că „toate prejudecățile împotriva energiei nucleare, care încă rămân ici și colo în legislația UE, vor fi eliminate”. „Aceasta va fi o schimbare radicală de politică”, a declarat un oficial german. Decizia vine în timp ce Friedrich Merz încearcă să exploreze modalități prin care Germania să se alăture scutului nuclear al Franței ca un mijloc de descurajare împotriva viitoarei agresiuni rusești. „Acum suntem în sfârșit deschiși să discutăm cu Franța despre descurajarea nucleară pentru Europa. Mai bine mai târziu decât niciodată”, a spus oficialul german. „Este o apropiere binevenită care va face subiectul energiei mai ușor în UE”, a declarat Guntram Wolff, cercetător senior la institutul Bruegel. „Din punct de vedere politic, Merz se gândește și la umbrela nucleară”. Schimbarea abordării autorităților de la Berlin față de energia nucleară face parte din eforturile lui Merz de a revigora cooperarea franco-germană, o condiție prealabilă pentru deciziile majore la nivelul UE care au stagnat sub fostul cancelar Olaf Scholz. „Când Franța și Germania sunt de acord, este mult mai ușor pentru Europa să avanseze”, a declarat Lars-Hendrik Roller, profesor la școala de afaceri ESMT din Berlin și fost consilier economic șef al fostului cancelar Angela Merkel. „Deși rămân mai multe provocări, cred că această problemă va fi rezolvată”. Austria rămâne singurul stat UE care se opune strict energiei nucleare Merz a criticat decizia Germaniei de a renunța la energia nucleară în 2011, sub conducerea lui Angela Merkel, despre care a spus că privează Germania de electricitate ieftină și fiabilă. Merz l-a criticat, de asemenea, pe predecesorul său Scholz pentru închiderea ultimelor trei centrale nucleare ale Germaniei, chiar dacă țara se confrunta cu prețuri ridicate la energie. Deși nu intenționează să redeschidă centralele nucleare convenționale, el a promis să investească în noi tehnologii, inclusiv reactoare modulare mici și fuziune nucleară, care, spre deosebire de fisiune, nu produce deșeuri nucleare cu perioadă de viață lungă. Noua înțelegere franco-germană privind energia vine în contextul unui val de entuziasm pentru energia nucleară, după ce prețul gazului natural a atins niveluri record în urma războiului din Ucraina. Austria rămâne singurul stat UE care se opune strict energiei nucleare. Țări precum Olanda și Belgia și-au reluat angajamentul față de energia atomică, după ce se angajaseră anterior să închidă reactoarele. Miniștrii din 12 state membre cer o cale spre ajutorul de stat pentru proiectele nucleare Într-o scrisoare trimisă vineri Comisiei Europene, miniștrii din 12 state membre ale UE cu reactoare nucleare au declarat că este „imperativ” ca UE să recunoască „natura complementară a surselor de energie nucleară și regenerabile”. Ei au cerut o actualizare a unei analize a sectorului nuclear al blocului pentru a deschide calea pentru ca Guvernele să acorde ajutor de stat proiectelor de energie nucleară și să trimită un „semnal clar” companiilor și investitorilor cu privire la beneficiile energiei atomice. Germania, unde anul trecut mai mult de 60% din consumul de energie electrică a provenit din energia regenerabilă, s-a opus mult timp efortului Parisului de a eticheta energia atomică drept „verde”. Franța obține aproximativ 70% din energia electrică din energia atomică. Opoziția Berlinului provenea parțial din îngrijorările că industria franceză va obține un avantaj competitiv datorită celor 56 de reactoare, în timp ce industria germană încă se luptă cu impactul prețurilor ridicate la gaze după întreruperea combustibilului ieftin rusesc. În Germania, opoziția a fost și o problemă de ideologie, în contextul în care Partidul Verzilor – cu abordarea sa anti-nucleară – a făcut parte din Guvernul lui Scholz. Impasul a dus la lungi dezbateri cu privire la includerea cuvintelor „cu emisii reduse de carbon” – văzute ca sinonime cu energia nucleară – în textele legale ale UE, în special cele legate de energia regenerabilă și producția de hidrogen, pe care Berlinul îl vede ca un vector energetic critic pentru decarbonizarea industriei germane. „Pentru a ne asigura suveranitatea energetică, respectând în același timp alegerile naționale, cerem să se pună capăt oricărei discriminări la nivel european împotriva energiilor cu emisii scăzute de carbon, fie ele nucleare sau regenerabile”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron în timpul vizitei lui Merz la Paris pe 7 mai. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Sebastian Burduja, primul român premiat de Harvard Kennedy School, pentru merite în energie și digitalizare: „Suntem pe drumul cel bun”

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, este primul român care primește premiul Emerging Global Leader al Harvard Kennedy School of Government pentru merite deosebite în serviciul public. Sebastian Burduja, premiat pentru merite deosebite în serviciul public: „Sunt primul român” „Sunt deosebit de onorat să primesc Harvard Kennedy School Emerging Global Leader Award 2025. Acest premiu recunoaște în fiecare an un absolvent sub 40 de ani al Harvard Kennedy School of Government, pentru merite deosebite în serviciul public. Sunt primul român care primește aceasta distincție, o tradiție a universității din 2001”, a scris pe Facebook, sâmbătă, Sebastian Burduja. El arată că premiul i-a fost acordat pentru rezultatele obținute în România ca ministru al Energiei și ca ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, precum și pentru activitatea anterioară de la Washington, ca expert al Băncii Mondiale. „Sunt recunoscător colegilor, profesorilor și comunității de la Harvard pentru nominalizare și încredere, pentru reperele de leadership, viziune și dedicare pentru binele public. Mulțumiri speciale fostului meu coleg, un român deosebit, Stoica Cristinel Popa. Mulțumesc tuturor celor care mi-au fost alături în toți acești ani, la bine și la greu, dar și dascălilor și școlii românești, în egală măsură”, adaugă Burduja. El spune că acest premiu îl obligă să meargă mai departe, „având convingerea că suntem pe drumul cel bun, chiar dacă uneori recunoașterea rezultatelor vine mai întâi de departe de țară.” Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Sebastian Burduja, recomandat de președintele Bibliotecii Academiei Române la PMB. Cum s-a născut PLANUL pentru București Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele

Transgaz a încheiat primul trimestru din 2025 cu PROFIT dublu față de primele trei luni de anul trecut. De unde au venit cele mai multe venituri

Grupul Transgaz, care include operatorul de sistem și transport al gazelor naturale din România, Transgaz S.A, dar și din Republica Moldova, Vestmoldtransgaz SRL, are, la finalul primelor trei luni din 2025, un profit net de 515,58 de milioane de lei, ceea ce înseamnă dublul celui realizat în primul trimestru de anul trecut, respectiv 257,89 de milioane de lei, conform raportului publicat pe site-ul companiei și spre informarea acționarilor pe Bursa de Valori București. Rezultatele Grupului Transgaz sunt în mare parte generate de operatorul național, care a avut un rezultat net de 453,3 milioane de lei, în creștere cu 87% față de primul trimestru de anul trecut, de 241,93 de milioane de lei. Cea mai mare parte a veniturilor Transgaz, de 607,2 milioane de lei, a venit din transportul intern al gazelor. În trimestrul I 2025 Vestmoldtransgaz SRL a prestat servicii de livrare a gazului natural in valoare de 103,02 milioane de lei. Profitul net realizat reprezintă o creștere de 35% și față de profitul net bugetat de companie pentru acest trimestru, de 335,34 milioane de lei. Societatea Națională de Transport al Gazelor Naturale (SNTGN) Transgaz, societate pe acțiuni la care principalul acționar este statul român, are ca scop îndeplinirea strategiei naționale stabilită pentru transportul intern și internațional, dispecerizarea gazelor naturale si cercetarea-proiectarea in domeniul transportului de gaze naturale prin efectuarea, cu respectarea legislației naționale, de acte de comerț corespunzătoare obiectului de activitate. Cât încasează statul de la Transgaz Statul român deține la Transgaz, prin Secretariatul General al Guvernului, 110.221.440 acțiuni (58,5097%), care îi asigură dreptul la o parte din profitul realizat, de maxim 90%. Acționarii Transgaz au aprobat, pe 29 aprilie, dividendul brut pe acțiune în valoare de 1,08 lei/acțiune, aferent anului financiar 2024. Asta înseamnă că, pe 16 iulie, compania va vira în contul acționarului principal dividende în valoare totală de 119.039.155,2 de lei. Compania are, joi, o capitalizare de 5.312.358.412,80 lei. Din anul 2018, urmare a achizitionării Vestmoldtransgaz SRL din Republica Moldova de către Eurotransgaz SRL, SNTGN Transgaz SA în calitate de societate-mamă întocmește situații financiare consolidate de grup. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a devenit, din 25 august 2021, asociat cu o participație de 25% ăn capitalul social al companiei de transport gaze naturale Vestmoldtransgaz SRL, subsidiara Transgaz din Republica Moldova, care a preluat de la Moldovatransgaz SRL activitatea de operare, exploatare, dispecerizare și transport a gazelor naturale din Republica Moldova. Citiți și: Șeful Transgaz, APEL la Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele

Producția industrială a scăzut în primul trimestru din 2025. Sunt afectate toate cele trei sectoare industriale / Informații importante INS

Producţia industrială a scăzut în primul trimestru al anului, comparativ cu cel de anul precedent, atât ca serie brută, cu 4,2%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,1%, spun informațiile publicate miercuri de INS. În martie 2025, producţia industrială, serie brută, a crescut faţă de luna precedentă cu 8,8%, datorită creșterilor din industria extractivă (+17,1%) și industria prelucrătoare (+10,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,3%. Ca seria ajustată, producţia industrială a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 0,5%, ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,5%) și industriei prelucrătoare (-0,6%). Industria extractivă a crescut cu 5,4%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 4,8%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-5,5%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,4%). Industria extractivă a crescut cu 1,0%. Producţia industrială a fost mai mică cu 3,1%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale Ca seria ajustată, producţia industrială a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 7,6%, potrivit informațiilor mediafax.ro. În primul trimestru al anului, comparativ cu perioada 1 ianuarie-31 martie 2024, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 4,2%, din cauza scăderilor din industria prelucrătoare (-4,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,9%) și industria extractivă (-1,5%). Ca serie ajustată, producţia industrială a fost mai mică cu 3,1%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-3,7%), industria extractivă (-1,2%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,9%). Sursă foto: Mediafax Foto CITIȚI ȘI: PRODUCȚIA industrială din România a scăzut cu 1,8% în primele 11 luni din 2024, anunță INS Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele

După 40 de ani, un stat european analizează posibilitatea de a pune capăt interdicției privind energia nucleară

Danemarca analizează posibilitatea de a pune capăt interdicției privind energia nucleară, în vigoare de 40 de ani. Statul scandinav examinează cele mai bune modalități de a evita o pană de curent similară celei de luna trecută din Spania și Portugalia, conform Financial Times. Lars Aagaard, ministrul danez pentru Climă, Energie și Utilități, a declarat pentru publicația Politiken că coaliția de centru de la Copenhaga va avea nevoie de un an pentru a analiza avantajele și dezavantajele relansării energiei nucleare. Datorită vastelor parcuri eoliene offshore, Danemarca are una dintre cele mai mari ponderi de energie regenerabilă în mixul său de electricitate din Europa. Danemarca utilizează cărbunele și gazul, precum și interconectările cu țări precum Suedia și Norvegia – care dispun de resurse nucleare și hidro – pentru a asigura un nivel scăzut de întreruperi ale alimentării cu energie electrică, conform standardelor europene. „Energia eoliană și solară sunt bune atâta timp cât ai vânt și soare” Patru partide de opoziție de dreapta din Parlamentul danez sunt dornice să reintroducă energia nucleară în Danemarca și au programat o dezbatere cu Aagaard pentru miercuri. „Observăm că există o evoluție a noilor tehnologii de energie nucleară: reactoarele modulare mici”, a declarat Aagaard pentru Politiken. Guvernul a decis să lanseze o analiză a potențialului acestei noi tehnologii, a spus el, dar a adăugat că „nu este suficient că acestea au potențial. De asemenea, trebuie să știm ce înseamnă pentru societatea daneză”. Reactoarele modulare mici, care sunt construite în fabrici și pot oferi timpi de construcție mai scurți decât centralele mari, au atras un entuziasm semnificativ din partea investitorilor la nivel mondial, însă multe dintre acestea sunt încă în stadiul de proiectare sau așteaptă aprobarea autorităților de reglementare. Anders Fogh Rasmussen, fost prim-ministru al Danemarcei și fost secretar general al NATO, a declarat pentru Financial Times că este în favoarea ridicării interdicției „ridicole”. „Energia eoliană și solară sunt bune atâta timp cât ai vânt și soare. Dar este ridicol să excluzi în avans energia nucleară … Părerea mea este că acesta este un proces către ridicarea interdicției”, a spus el. Din ce în ce mai multe țări iau în calcul energia nucleară pentru a echilibra sursele regenerabile Un subiect de controversă în Danemarca ar fi amplasarea noilor centrale nucleare dar și locul în care ar fi depozitate deșeurile provenite de la reactoare. Ridicarea interdicției din 1985 ar plasa Danemarca într-un grup din ce în ce mai mare de țări care iau în calcul energia nucleară pentru a echilibra sursele regenerabile în mixul de electricitate. Guvernul de dreapta din Suedia încearcă să revigoreze energia nucleară în această țară, care mai are încă trei centrale în funcțiune, după dezbateri ample privind închiderea acestora după accidentul de la Three Mile Island din SUA din 1979. Popularitatea reactoarelor nucleare de mari dimensiuni a scăzut după accidentele de la Cernobâl din 1986 și Fukushima din 2011. Proiectele recente de energie nucleară de mari dimensiuni din țări precum Franța, Marea Britanie și Finlanda au depășit cu mult bugetele. Finlanda a inaugurat centrala Olkiluoto 3 în 2023, cu 14 ani mai târziu decât era planificat și cu un buget aproape cvadruplu față de cel inițial. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: WSJ: Agențiile de informații din SUA au fost instruite să își intensifice activitățile de SPIONAJ în Groenlanda. Guvernul danez, “profund îngrijorat” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Producția și profitul Hidroelectrica, afectate de secetă. Cel mai mare productor de energie din țară, profit net în scădere cu 56%

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din ţară a înregistrat în primul trimestru un profit net în scădere cu 56%, de la 1,326 miliarde lei la 589 milioane lei. Producţia de energie electrică netă a fost de 2.654 GWh, în scădere cu 38% faţă de perioada similară a anului trecut, cea mai scăzută valoare pentru trimestrul I din ultimii 10 ani, arată raportul transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Este important de precizat că, începând cu data de 12 iulie 2023, acţiunile emise de către societate se tranzacţionează pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti. Compania are o capitalizare de 52,62 miliarde lei. „Acest impact semnificativ este cauzat în principal de condiţiile hidrologice deficitare” Veniturile au scăzut în primele trei luni cu 26%, până la 1,868 miliarde lei  – de la 2,536 miliarde lei în primele trei luni din 2024. ”În primul trimestru al anului 2025, producţia netă de energie electrică a înregistrat o scădere semnificativă de aproximativ 38% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, ajungând la 2.654 GWh, cea mai scăzută valoare pentru trimestrul I din ultimii 10 ani. Acest impact semnificativ este cauzat în principal de condiţiile hidrologice deficitare, respectiv o perioadă de secetă hidrologică severă, cu un debit mediu al Dunării în trimestrul I 2025 de doar 4.257 mc/s, în scădere cu aproximativ 40% faţă de perioada similară a anului 2024. Această influenţă a riscului hidrologic a fost deja anticipată de companie şi integrată în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2025. Printr-o abordare prudentă şi o planificare financiară riguroasă, impactul condiţiilor naturale a fost atenuat parţial prin adaptarea strategiei comerciale, respectiv tranzacţionarea pe piaţa forward şi consolidarea segmentului de furnizare”, arată raportul companiei, citat de News.ro. În ceea ce privește numărul locurilor de consum din portofoliu, acesta era, la data de 31 martie 2025  de 630.927, în creştere cu 8%, respectiv 47.498 locuri de consum comparativ cu 31 martie 2024, când se înregistrau 583.429 locuri de consum. Specialiștii susțin că acest lucru este consecinţa intrării în portofoliul de furnizare a unui număr semnificativ de noi clienţi casnici, dar şi a creşterii într-un ritm chiar mai accentuat a segmentului noncasnic. ”Această dinamică susţine atât diversificarea veniturilor, cât şi reducerea expunerii la volatilitatea pieţei angro, aliniindu-se obiectivului strategic de echilibrare a portofloliului”, se menţionează în raport. În luna ianuarie a anului 2025, conform raportului lunar ANRE, Hidroelectrica a înregistrat o cotă de piaţă de 14,56%, clasându-se pe pozitia a doua în rândul furnizorilor în regim concurential, ca urmare a fuziunii companiilor PPC Energie şi PPC Energie Muntenia, parte a grupului PPC în România, începând cu data de 31 decembrie 2024. Compania Hidroelectrica deţine şi exploatează 188 de centrale hidroelectrice şi microhidrocentrale Hidroelectrica este principalul producător de energie electrică din România şi principalul furnizor de servicii de sistem din România, cu un rol esenţial în securitatea Sistemului Energetic Naţional (SEN). Societatea deţine şi exploatează 188 de centrale hidroelectrice şi microhidrocentrale – inclusiv cinci staţii de pompare – cu o capacitate totală instalată de producere a energiei hidroelectrice de aproximativ 6,3 GW si un parc eolian cu o putere instalată totală de 108 MW. În plus, potrivit sursei citate, societatea are 7 sucursale hidroelectrice şi o sucursală care administrează parcul eolian Crucea, Porţile de Fier şi Vâlcea fiind cele mai importante pentru grup din punct de vedere al capacităţii acestora de producere a energiei electrice şi al ponderii lor în producţia totală de energie a grupului. Sursa foto: Fondul Proprietatea CITIȚI ȘI: Încă trei centrale hidroelectrice vor intra în proces de modernizare. Valoarea contractelor atribuite de Hidroelectrica Hidroelectrica investește 79,83 mil. lei fără TVA în prima sa instalație de stocare cu baterii Li-ion, în Parcul Eolian Crucea Nord. Rolul instalației Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele

Sebastian Burduja dă drumul la mega-LICITAȚIA verde. Cât 5 reactoare de la Cernavodă din soare și vânt

„Astăzi a fost o zi bună pentru energia României. Dincolo de victoriile în instanță pentru proiectul Neptun Deep, am lansat cea mai mare licitație de până acum pentru susținerea producției de energie electrică din surse regenerabile, prin schema Contractelor pentru Diferență (CfD)”, anunță ministrul Energiei, Sebastian Burduja. „România este prima țară europeană care a obținut fonduri nerambursabile europene din Fondul pentru Modernizare pentru susținerea acestei scheme — 3 miliarde EUR de la UE”. Ministrul precizează că în momentul de față, la dispoziția investitorilor există o capacitate totală de 3.472 MW, 2.000 MW pentru proiecte eoliene onshore și 1.472 MW pentru proiecte fotovoltaice. „Asta înseamnă cât 5 reactoare de la Cernavodă și confirmă că în acest mandat am reușit să implementăm cel mai mare program de dezvoltare a sectorului energetic românesc de după 1989”, spune Burduja. Sebastian Burudja: Fiecare MW nou produs înseamnă perspective pentru locuri de muncă bine plătite „Prima licitație CfD, organizată anul trecut, a fost un mare succes, pentru că prețurile licitate au fost foarte competitive. 21 de companii au câștigat contracte pentru dezvoltarea unor capacități de producție însumând 1.096 MW în eolian și 432 MW în fotovoltaic. Cel mai mare proiect eolian, de 245 MW, va fi realizat de Radramo Power, iar cel mai mare parc fotovoltaic, de 125 MW, de către Heliowin, parte a grupului israelian Econergy. Ambele sunt programate să intre în funcțiune în ianuarie 2028. Noua licitație vine cu îmbunătățiri importante: eliminarea plafonului de 25% pentru capacitatea maximă acordată per solicitant. Prețurile de exercitare maxime sunt stabilite la 80 euro/MWh pentru eolian și 73 euro/MWh pentru fotovoltaic, iar pragul ofertei marginale este acum de 120%, pentru a permite participarea proiectelor mari, fără riscuri de excludere. Competiția mai mare va asigura prețuri foarte bune — deci mai multă energie curată, facturi mai mici. Aceste investiții sunt șansa României de a construi încredere și de a da semnale de stabilitate. Fiecare MW nou produs înseamnă perspective pentru locuri de muncă bine plătite, dezvoltarea comunităților locale și un mediu economic mai competitiv, plus prețuri mai mici la energie pentru toți românii. Sunt investiții care arată încrederea investitorilor străini și locali că România este și trebuie să rămână o țară predictibilă. România se mișcă, investește, dar atrage și capital privat. Înainte, împreună”, adaugă ministrul Energiei. Foto: Facebook – Sebastian Burduja CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele