Dacă investeai în acțiuni Netflix când a ajuns în România, azi te-ai fi bucurat de un câștig frumos. Platforma de streaming atinge un nou record istoric pe bursă
Netflix, serviciul american de streaming video, tocmai a atins cel mai ridicat nivel din istoria sa pe bursă, iar cine a avut inspirația să investească în acțiuni la momentul lansării sale în România ar fi înregistrat acum un profit considerabil. Dincolo de succesul său global, creșterea explozivă a valorii acțiunilor demonstrează cum o idee de business vizionară poate transforma radical o industrie. Netflix a intrat oficial pe piața românească în ianuarie 2016, ca parte a unei extinderi internaționale masive în 130 de țări. La acel moment, o acțiune Netflix valora aproximativ 95 de dolari. În prezent, la mijlocul anului 2025, prețul unei acțiuni a ajuns la 1.275 de dolari – o creștere de peste 13 ori în mai puțin de un deceniu. Un pariu riscant în 2016, o avere potențială în 2025 Dacă în 2016 ai fi investit 1.000 de euro în acțiuni Netflix, astăzi te-ai fi putut bucura de o sumă frumușică, fără să fii specialist în finanțe. Deși fluctuațiile de pe parcurs au fost considerabile (în special în perioada pandemiei și în anii de tranziție spre conținut cu reclame), strategia pe termen lung s-a dovedit câștigătoare. Netflix a reușit în acești ani nu doar să își mărească baza de abonați la nivel mondial, ci și să devină un actor de top în producția de conținut original. Succesul global al serialelor precum Stranger Things, Squid Game sau The Crown a contribuit esențial la consolidarea brandului și la creșterea valorii percepute de investitori. Performanță excepțională în 2025 Între aprilie și iunie 2025, Netflix a înregistrat venituri de peste 11 miliarde de dolari, iar profitul trimestrial a depășit 3 miliarde, cu o creștere de 45% față de anul precedent. Aceste rezultate au depășit așteptările analiștilor și au dus la o nouă prognoză optimistă pentru restul anului, cu un venit anual estimat între 44,8 și 45,2 miliarde de dolari. Conform Wall Street Journal, Netflix este acum a 18-a cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de piață de 550 miliarde de dolari. Ambițiile declarate sunt de a depăși pragul simbolic de 1.000 de miliarde, intrând în clubul exclusivist alături de giganți precum Apple, Microsoft, Nvidia și Amazon. O privire vizuală asupra creșterii Graficul de mai jos arată evoluția spectaculoasă a prețului acțiunilor Netflix din 2016 până în 2025. Se poate observa clar cum momentele-cheie – extinderea globală, pandemia, tranziția spre reclame și succesul conținutului original – au contribuit la salturile majore în valoare. Dacă ai fi investit 1.000 de euro în acțiuni Netflix în 2016, acum ai fi avut peste 13.200 de euro, ceea ce înseamnă un randament de peste 1.200% în mai puțin de un deceniu. Această creștere servește drept lecție pentru investitorii români interesați de piețele externe: uneori, un simplu abonament poate fi începutul unei relații de durată și profit cu o companie, dacă ai curajul să investești.
Trupă rock cu succes uriaș, suspectată că e doar AI. Purtătorul de cuvânt s-a dovedit a fi un chatbot după ce BBC și Rolling Stone au cerut interviuri
O formație necunoscută până recent, numită The Velvet Sundown, a devenit virală și a ajuns la peste 850.000 de ascultători lunari pe Spotify, în ciuda faptului că nu se știe cine sunt, de fapt, membrii trupei. Niciunul dintre cei patru muzicieni menționați nu a acordat vreodată un interviu, nu are conturi individuale de social media și nu există dovezi ale vreunui concert live. Acest mister a declanșat speculații masive că The Velvet Sundown ar putea fi o creație exclusivă a inteligenței artificiale. Suspiciuni legate de originea trupei și imaginea lor „prea perfectă” Formația a apărut din senin pe Spotify, cu o pagină verificată și un repertoriu de balade indie cu voce masculină și acompaniament de chitară. Cu toate acestea, presa și publicul au început să remarce lipsa oricărui contact direct cu publicul sau mass-media, un fapt extrem de neobișnuit pentru o trupă cu o asemenea ascensiune. Imaginea oficială a trupei, publicată online, are o tentă caldă și un aspect aproape artificial, iar unii critici spun că pare generată de AI. La această incertitudine s-a adăugat faptul că platforma rivală Deezer a etichetat piesele trupei ca fiind „100% generate de AI”, conform instrumentului său propriu de detecție a conținutului automatizat. Scandalul chatbotului și confuzia provocată de un purtător de cuvânt fals Povestea a luat o turnură și mai ciudată când Rolling Stone US a raportat că purtătorul de cuvânt al trupei, un anume Andrew Frelon, ar fi confirmat că muzica formației a fost creată folosind un instrument de AI numit Suno. Dar, la scurt timp, aceeași publicație a descoperit că acest purtător de cuvânt era el însuși un fals – un chatbot conceput intenționat pentru a păcăli presa. Spotify nu a comentat oficial cazul, iar The Velvet Sundown nu a răspuns solicitărilor pentru un interviu, nici din partea BBC, nici din partea celebrei reviste de muzică Rolling Stone. Singura reacție notabilă a fost o postare pe pagina oficială Spotify a trupei, în care se afirmă că nu au nicio legătură cu presupusul purtător de cuvânt și că nu există dovezi că acesta ar fi o persoană reală. O a doua imagine a trupei, trimisă revistei Rolling Stone, ridică și mai multe suspiciuni. O problemă mai mare: încrederea în realitatea digitală Profesorul Gina Neff, de la Centrul Minderoo pentru Tehnologie și Democrație al Universității din Cambridge, a comentat cazul spunând că, deși la prima vedere pare un caz izolat, el reflectă o problemă mult mai profundă. „Indiferent dacă această trupă este sau nu generată de AI, povestea reflectă temerile legate de pierderea controlului asupra realității digitale”, a declarat ea pentru BBC. „Avem nevoie de măsuri mai stricte pentru protejarea informațiilor din spațiul online.” Ed Newton-Rex, fondatorul Fairly Trained – un grup care militează pentru respectarea drepturilor artiștilor în fața AI – a mers și mai departe: „Acesta este exact tipul de scenariu de care se temeau muzicienii: furt mascat în competiție. Companiile de AI folosesc creațiile artiștilor pentru a-și antrena produsele, apoi inundă piața cu falsuri, reducând veniturile artiștilor reali.” Consecințe pentru industria muzicală și apeluri la reglementare Problema utilizării AI în muzică a fost deja semnalată de mari artiști internaționali. Nume precum Elton John și Dua Lipa s-au alăturat unor parlamentari britanici în încercarea de a include reglementări privind AI și drepturile de autor într-un nou pachet legislativ privind utilizarea datelor. Campania nu a avut succes până acum, dar presiunile din partea industriei muzicale continuă. În concluzie, The Velvet Sundown ar putea rămâne în istorie nu doar ca o formație misterioasă, ci și ca simbolul unei epoci în care granițele dintre real și artificial devin tot mai greu de distins. Mai jos puteți vedea un clip cu piesele care au adunat sute de mii de ascultări pe Spotify – sincer, nouă nu ni se pare că sună rău deloc.
Căștile Trust Forta Gaming licențiate PlayStation, mai aproape de stilul jucătorilor pasionați
Trust continuă să îmbine funcționalitatea cu personalizarea în lumea gamingului prin extinderea gamei de căști Forta Gaming, licențiate oficial pentru PlayStation®. Cu lansarea noilor ediții coloristice Starlight Blue și Nova Pink , jucătorii au acum mai multe opțiuni pentru a-și personaliza setul de gaming în ton cu stilul personal, fără a compromite calitatea audio sau confortul. Noile modele completează colecția deja cunoscută prin versiunile White și Midnight Black , adăugând o notă de prospețime și expresivitate într-un segment în care identitatea vizuală devine tot mai importantă. Performanță sonoră și confort în stil PlayStation Licențiate oficial pentru PS5™, căștile Forta Gaming oferă o experiență audio clară și imersivă, datorită driverelor de 50 mm și suportului pentru audio 3D , conceput pentru a reda cât mai fidel direcționalitatea și profunzimea sunetelor din jocuri. Fie că este vorba de acțiune intensă în shootere competitive sau de explorare narativă în RPG-uri, sunetul devine un aliat în luarea deciziilor și sporirea atmosferei. Confortul rămâne un element central al designului: căștile sunt echipate cu o bandă de susținere căptușită , cu pernițe moi ce acoperă integral urechile și cu cupe mobile ce se adaptează formei capului, permițând sesiuni de joc de durată fără disconfort. De asemenea, microfonul flexibil și detașabil se remarcă prin claritatea transmisiunii vocale și versatilitate, fiind ideal atât pentru echipele online, cât și pentru single-player. Căștile Trust Forta Gaming, în noi finisaje de culoare Design durabil și funcționalitate intuitivă Noile ediții Forta se remarcă nu doar prin culoare, ci și prin sustenabilitate : căștile sunt fabricate în proporție de 85% din plastic reciclat , o alegere importantă pentru jucătorii conștienți de impactul lor asupra mediului. Pe partea de utilizare, căștile integrează comenzi intuitive direct pe carcasă pentru controlul volumului și dezactivarea microfonului, elemente care facilitează adaptarea în timpul jocului. Cablul detașabil de 1,2 m adaugă flexibilitate în utilizare, oferind compatibilitate sporită cu diverse echipamente și stiluri de joc. Cu lansarea Starlight Blue și Nova Pink, Trust oferă o opțiune atractivă celor care vor să iasă din tiparele standard, fără a face rabat la funcționalitate sau calitate audio. Forta Gaming devine astfel nu doar un accesoriu util pentru PS5™, ci și o extensie a personalității gamerului modern.
Un bărbat caută de 12 ani prin gunoi un hard disk cu 800 de milioane $ în Bitcoin. Acum renunță și devine personaj de documentar
Timp de peste un deceniu, povestea lui James Howells, un bărbat din Newport, Țara Galilor, a fascinat lumea întreagă. Ceea ce a început cu un gest banal, o simplă curățenie de birou, s-a transformat într-o căutare disperată a unei averi colosale: aproape 800 de milioane de dolari în Bitcoin, pierdute odată cu un hard disk aruncat din greșeală la gunoi. Totul a început în anul 2013, când James Howells, care lucra în domeniul IT, a decis să arunce un hard disk nefolosit, fără să realizeze că pe acesta se aflau cheile private necesare pentru a accesa 8.000 de Bitcoini. La acea vreme, criptomoneda valora aproximativ opt milioane de dolari – o sumă importantă, dar care nu putea anticipa creșterea explozivă ce urma. Astăzi, acei Bitcoini valorează peste 742 milioane de dolari, făcând din gestul său una dintre cele mai costisitoare greșeli din era digitală, scrie BBC. Ani de încercări disperate și refuzuri constante Realizând greșeala monumentală pe care a făcut-o, Howells a început imediat eforturile de recuperare a prețiosului hard disk. Acesta a fost însă îngropat adânc sub tone de gunoaie, în depozitul municipal din Newport. În anii următori, bărbatul a propus planuri tot mai sofisticate pentru a recupera obiectul pierdut. A oferit chiar să finanțeze personal căutarea, folosind drone echipate cu inteligență artificială și roboți specializați, astfel încât mediul să nu fie afectat. Cu toate acestea, autoritățile locale au refuzat categoric, argumentând că operațiunea ar putea provoca daune grave mediului, inclusiv contaminarea apei și eliberarea de gaze toxice. În plus, legislația britanică stabilește că odată ajuns într-un depozit de deșeuri, un obiect devine proprietatea acestuia, iar recuperarea devine o încălcare a regulilor stricte privind gestionarea deșeurilor. James Howells. (Foto: Shutterstock/BBC) Bătălia juridică și decizia finală În 2024, după mai multe acțiuni în instanță și apeluri repetate, un judecător britanic a decis că eforturile lui Howells sunt fără șanse reale de reușită, subliniind starea precară a hard disk-ului după mai bine de zece ani expus la umiditate, presiune și temperaturi extreme. Această hotărâre a fost o lovitură dură, punând capăt oficial căutării îndelungate. Deși hotărârea judecătorească a fost una categorică, Howells a refuzat inițial să accepte înfrângerea. Acum însă, după 12 ani, acesta și-a anunțat decizia finală de a pune capăt căutării imposibile. Povestea devine documentar Deși aventura fizică și juridică se încheie, istoria sa nu va fi uitată prea curând. O companie de producție din Los Angeles, LEBUL, a achiziționat drepturile pentru a transforma întreaga poveste într-un documentar, un podcast și o serie de conținut video scurt. Proiectul, intitulat „The Buried Bitcoin: The Real-Life Treasure Hunt of James Howells”, va include imagini CGI spectaculoase pentru a reconstitui dramatica căutare. Documentarul este programat să apară la sfârșitul anului 2025, iar Howells, deși dezamăgit că nu a recuperat Bitcoin-ul, își exprimă entuziasmul că își poate împărtăși povestea cu publicul larg. Astfel, după mai bine de un deceniu de lupte în instanță, căutări și dezamăgiri, James Howells renunță să mai caute averea pierdută și devine eroul principal al unei povești fascinante, care ilustrează riscurile și capriciile unei lumi digitale unde pierderea unei simple parole poate însemna dispariția definitivă a unei averi colosale.
Filmele generate de inteligența artificială cuceresc marile ecrane. Un festival din New York prezintă noile limite ale creației digitale
New Yorkul a găzduit, din nou, un eveniment care marchează o etapă importantă în evoluția cinematografiei: AI Film Festival, organizat de compania Runway, a adus pe marile ecrane zece scurtmetraje create cu ajutorul inteligenței artificiale. Ce părea o idee nebunească în urmă cu trei ani s-a transformat acum într-un fenomen global, cu mii de creatori care experimentează și reinventează limbajul vizual prin algoritmi și rețele neuronale. Cristóbal Valenzuela, CEO-ul Runway, a subliniat în deschiderea festivalului amploarea transformării, într-o declarație citată de Associated Press: „Trei ani în urmă, părea imposibil. Azi, milioane de oameni creează miliarde de videoclipuri cu instrumente pe care nici nu le visam.” Festivalul a crescut spectaculos față de prima ediție din 2023, când au fost trimise 300 de filme. În acest an, numărul înscrierilor a depășit 6.000. Premii pentru creativitate digitală și povești neașteptate Printre cele zece filme finaliste, care vor fi proiectate și la Los Angeles și Paris în zilele următoare, se remarcă „Total Pixel Space”, regizat de Jacob Adler, distins cu marele premiu. Filmul explorează numărul teoretic infinit de imagini posibile în spațiul digital, folosind matematica și imagini generate de AI pentru a ne provoca percepția asupra realității. Pe locul doi s-a clasat „Jailbird”, semnat de Andrew Salter, o poveste neașteptată și emoționantă spusă din perspectiva unei găini care participă la un program de reabilitare într-o închisoare din Marea Britanie. Iar „One”, o narațiune SF despre călătorii interplanetare creată de Ricardo Villavicencio și Edward Saatchi, a completat podiumul. Deși toate filmele conțin elemente generate cu inteligență artificială, nu toate sunt 100% create astfel. Regulamentul festivalului permite un mix de tehnici, de la filmări cu actori reali și imagini din natură până la inserții de sunet sau efecte realizate prin AI, ceea ce lasă loc pentru o paletă vizuală extrem de variată. Festivalul de film cu inteligență artificială organizat de Runway a ajuns la a treia ediție și a debutat cu o proiecție la Alice Tully Hall din Lincoln Center, New York, joi, 5 iunie 2025. (Foto: Wyatte Grantham-Philips / AP) O revoluție în plină desfășurare, dar nu lipsită de temeri Utilizarea AI în cinema nu se mai limitează la efecte spectaculoase sau întinerirea digitală a actorilor. Deja joacă un rol esențial în post-producție, editare, sortarea materialului brut sau corecturi de culoare. Tehnologia scurtează procese care altădată durau ore întregi și deschide noi frontiere pentru creativitate. Totuși, ascensiunea rapidă a AI-ului în industria filmului nu vine fără controverse. Sindicatele din Statele Unite, precum IATSE și SAG-AFTRA, atrag atenția că noile instrumente nu trebuie folosite în detrimentul angajaților din spatele camerelor. „Am îmbrățișat mereu noile tehnologii care ajută la povestire, dar AI-ul nu trebuie să submineze drepturile sau locurile de muncă ale lucrătorilor”, a transmis Vanessa Holtgrewe, vicepreședinte internațional IATSE. În acest context, festivaluri ca cel de la New York devin esențiale pentru a înțelege potențialul – dar și riscurile – pe care le implică inteligența artificială în artă. Valenzuela e optimist: „Este firesc să ne temem de schimbare, dar e vital să înțelegem ce putem face cu această tehnologie. Și cinematografia, la începuturile ei, s-a născut din inovații care au stârnit teamă.”
King Diamond revine în România: concert de excepție la Arenele Romane, de unde cumperi biletele
Pe 8 iulie 2025, Arenele Romane din București vor găzdui un eveniment de neratat pentru fanii muzicii metal: celebrul King Diamond urcă pe scenă într-un concert care promite o experiență sonoră de neuitat. Alături de formația daneză vor concerta Trooper și americanii de la Unto Others. King Diamond, fondat în 1985 de Kim Bendix Petersen, artistul care dă și numele trupei, a devenit un nume de referință în istoria heavy metalului. Cu 12 albume lansate până în prezent, multe dintre ele fiind concepte muzicale elaborate, trupa continuă să inspire generații întregi de muzicieni. Albumul Abigail (1987) rămâne un punct de referință în istoria genului, fiind considerat de critici și fani unul dintre cele mai importante materiale din zona metalului conceptual. În 2025, formația va lansa un nou album intitulat The Institute, mult așteptat de publicul internațional. Concertul de la București face parte dintr-un turneu mai amplu și marchează o nouă întâlnire a trupei cu fanii români. Accesul la eveniment este permis copiilor sub 10 ani doar în zona Teren, cu condiția să fie însoțiți de un adult care deține un bilet valabil. Trooper și Unto Others, invitați speciali Trooper, una dintre cele mai respectate formații metal din România, va urca pe aceeași scenă. Grupul a fost înființat în 1995, la Târgoviște, de frații Alin și Aurelian Dincă, și a lansat până în prezent 12 albume, acoperind teme lirice diverse, de la istorie la probleme sociale. În cariera lor, au împărțit scena cu nume sonore precum Iron Maiden, Judas Priest sau Scorpions. Din Statele Unite vin cei de la Unto Others, o trupă ce îmbină gothic-ul cu heavy metalul. Formați în Portland, Oregon, în 2017 (inițial sub numele Idle Hands), au adoptat actualul nume în 2020 și au deja trei materiale discografice, cel mai recent fiind Never, Neverland, lansat în 2024. Au avut turnee extinse în America de Nord și au fost prezenți pe afișe comune cu trupe de top precum Behemoth, Arch Enemy și Carcass. Bilete, acces și recomandări pentru fani Biletele pot fi achiziționate online de pe www.iabilet.ro, din rețeaua Flanco, din Magazinul Muzica din București sau de la terminalele Selfpay. Prețurile variază în funcție de perioada achiziției și de zona aleasă: Premium (sectoarele K și E, cu loc): 319 lei în earlybird, 339 lei în presale, 400 lei la intrare Teren (fără loc, în fața scenei): 259 lei în earlybird, 279 lei în presale, 300 lei la intrare Acces General (cu loc în Arenă): 159 lei în earlybird, 179 lei în presale, 200 lei la intrare La achiziționarea a minim 3 bilete se oferă o reducere de 25%. Accesul în incintă se face pe baza scanării biletului, iar o dată validat, acesta nu mai poate fi returnat. Organizatorii avertizează că în caz de vreme nefavorabilă sau situații de urgență, publicul va trebui să urmeze instrucțiunile autorităților și ale echipei de securitate. Este interzis accesul cu umbrele, iar volumul ridicat al concertului impune precauții pentru copiii sub 10 ani – se recomandă utilizarea căștilor de protecție auditivă. Pentru evitarea aglomerației la baruri și punctele de vânzare, organizatorii sfătuiesc spectatorii să sosească din timp. Programul complet al evenimentului va fi publicat cu câteva săptămâni înainte de concert.
Netflix își schimbă fața și adaugă inteligență artificială: cum va ști ce film sau serial vrei să vezi înainte să alegi tu
Netflix anunță o transformare importantă a aplicației sale, cu o interfață redesenată, funcții de navigare îmbunătățite și un prim pas concret către integrarea inteligenței artificiale generative. Fără o „revoluție” vizuală radicală, dar cu accent clar pe personalizare și ușurință în utilizare, noul design promite o experiență mai fluidă, mai intuitivă și mai adaptată preferințelor fiecărui utilizator. Schimbările vor fi lansate treptat în următoarele luni, începând cu aplicația pentru iOS. Un design mai curat și mai eficient Prezentată în cadrul evenimentului „Product & Tech” de la Netflix de către două dintre cele mai influente figuri ale companiei – Chief Product Officer Eunice Kim și Chief Technology Officer Elizabeth Stone – noua interfață vizează atât simplificarea, cât și îmbunătățirea interacțiunii cu platforma. Pe fondul extinderii constante a funcțiilor și conținutului, Netflix încearcă să evite aglomerarea și confuzia, regândind modul în care utilizatorii ajung la ceea ce îi interesează. Butonul de căutare, de exemplu, va fi repoziționat pentru acces mai rapid: pe lângă locul clasic din meniul lateral, acesta va apărea acum și în partea superioară a paginii principale, ca scurtătură vizibilă permanent. Tot acolo se va regăsi și o legătură directă către secțiunea „Lista mea”, cu titlurile salvate de fiecare utilizator. Pe homepage, utilizatorii vor observa un design mai aerisit și o nouă logică în afișarea titlurilor. Informațiile despre filme și seriale vor fi mai vizibile de la început, fără a mai fi nevoie să intri în pagini suplimentare: se vor afișa detalii precum premii câștigate sau cât de apreciat este acel titlu de alți abonați. Algoritmi mai agili și recomandări mai precise Un alt pilon al actualizării îl reprezintă modificările aduse sistemului de recomandări. Algoritmul care decide ce conținut să apară pe ecranul tău principal va deveni mai dinamic, actualizându-se mai des și adaptându-se nu doar gusturilor tale, ci și tendințelor generale observate printre ceilalți utilizatori Netflix. Astfel, sugestiile vor reflecta mai fidel atât preferințele individuale, cât și ceea ce „se poartă” pe platformă la un moment dat. Acest efort de personalizare face parte dintr-un trend mai larg în industria streamingului, în care platformele concurează nu doar prin conținut, ci și prin modul în care ți-l recomandă și îl fac accesibil. Algoritmul de recomandări devine mai inteligent și se actualizează mai des, în funcție de preferințele utilizatorilor și tendințele globale. (Foto: Corriere della Sera) Primele teste cu inteligență artificială generativă Poate cea mai notabilă noutate este experimentarea unei funcții de căutare bazată pe inteligență artificială generativă. Deocamdată în stadiu beta, și disponibilă inițial doar pe aplicația pentru iOS (iPhone), funcția le va permite utilizatorilor să ceară sugestii într-un mod mult mai natural și personalizat – de exemplu, „vreau ceva distractiv pentru o seară de vineri” sau „ceva asemănător cu Stranger Things, dar mai scurt”. Această interfață conversațională va încerca să ofere răspunsuri relevante în funcție de starea de spirit, preferințele declarate și istoricul de vizionare. Este un pas major în direcția integrării AI-ului generativ în interacțiunea directă cu utilizatorii, într-un mod similar cu asistenții vocali sau chatbot-urile. Platforma testează o funcție de căutare bazată pe inteligență artificială generativă, care va sugera filme și seriale în funcție de starea de spirit sau interese. (Foto: Corriere della Sera) Un feed video în stil social media Netflix testează, de asemenea, un nou format de prezentare a conținutului, inspirat din rețelele sociale. În locul obișnuitelor imagini statice și descrieri, anumite titluri vor fi afișate sub formă de videoclipuri verticale scurte – un format familiar utilizatorilor de TikTok sau Instagram Reels. Acest „feed” ar putea fi o metodă de promovare rapidă și eficientă a titlurilor noi, adaptată obiceiurilor de consum vizual ale generației mobile. Un viitor construit în jurul experienței Cu aproximativ 300 de milioane de utilizatori la nivel mondial, Netflix își consolidează astfel poziția în topul platformelor de streaming nu doar prin conținut original, ci și prin modul în care acel conținut este livrat și recomandat. Fie că vorbim de ajustarea interfeței, de reorganizarea meniurilor sau de implementarea AI-ului generativ, scopul este clar: să devină cât mai relevant pentru fiecare utilizator, în fiecare moment. Noile funcții vor fi lansate progresiv, iar feedbackul utilizatorilor va fi esențial pentru rafinarea acestor modificări. Într-o industrie în care atenția publicului este mai volatilă ca oricând, Netflix mizează pe personalizare și inovație tehnologică pentru a rămâne cu un pas înainte.
PC Game Pass și GeForce Now – cum transformi un PC ieftin, un Mac sau orice smartphone recent într-o consolă de gaming de top cu acces la cele mai noi jocuri
În 2025 industria de gaming trece printr-o revoluție liniștită, dar profundă. Puterea de calcul necesară pentru cele mai pretențioase jocuri nu mai stă neapărat pe biroul tău sub forma unui tower masiv ori a unei plăci video de mii de lei, ci în centre de date aflate la sute sau mii de kilometri depărtare. Serviciile de streaming precum GeForce Now te lasă să împrumuți, la cerere, un PC virtual cu placă video de ultimă generație, iar tot ce ai nevoie local este un ecran, un controller sau o tastatură, o conexiune stabilă la internet şi un abonament lunar. Practic, investiția iniţială scade dramatic: nu mai cumperi hardware nou la fiecare doi-trei ani, ci te abonezi la „putere de calcul” din cloud şi o foloseşti ori de câte ori vrei să te joci. În acelaşi timp, modelul de plată pe joc dispare treptat din topul priorităţilor. Cu un singur abonament PC Game Pass primeşti acces instant la o bibliotecă ce include atât lansări „Ziua 1“, cât şi hituri din anii anteriori. Nu-ţi mai faci griji că trebuie să dai 350–400 lei pe fiecare titlu nou; plăteşti echivalentul a două pizza pe lună şi joci tot ce apare sub umbrela Xbox Game Studios, Bethesda, EA Play şi mulţi alţii. Când combini cele două servicii — Game Pass pentru conţinut şi GeForce Now pentru hardware — un laptop office vechi de opt ani, un MacBook Air sau chiar un telefon devin, fără exagerare, o consolă next-gen portabilă. Microsoft Game Pass îți oferă acces la cele mai noi jocuri contra unui abonament PC Game Pass: Jocuri de ultimă oră pe orice PC PC Game Pass este un abonament lunar de la Xbox care îți oferă acces la sute de jocuri de înaltă calitate pe PC, inclusiv titluri noi chiar din ziua lansării lor. Cu PC Game Pass, nu mai trebuie să cumperi fiecare joc în parte – plătești o taxă fixă și ai la dispoziție o bibliotecă imensă, de la blockbuster-ele momentului la hituri apreciate din anii anteriori. Spre exemplu, în 2024 poți juca Senua’s Saga: Hellblade II (lansat în mai 2024) imediat ce apare, fără cost suplimentar, la fel cum în 2023 jocuri precum Starfield sau noul Forza Motorsport au fost disponibile în abonament de la Ziua 1. Se anunță și titluri majore pentru 2025 – de pildă, RPG-ul Avowed are lansarea programată pe 18 februarie 2025 și va putea fi jucat pe PC încă din prima zi prin Game Pass , la fel ca Microsoft Flight Simulator 2024 (disponibil din prima zi de lansare pe Game Pass în noiembrie 2024). Alături de acestea, abonamentul include și jocuri populare din anii trecuți – de la aventuri premiate la clasice moderne și jocuri indie de succes – așa că vei găsi mereu ceva interesant de jucat. Pe lângă noutăți și exclusivități Xbox, PC Game Pass include și acces la EA Play, serviciul cu jocuri de la Electronic Arts (FIFA, Need for Speed, Battlefield etc.), fără cost suplimentar. Tot ce trebuie să faci este să legi contul tău EA de aplicația Xbox, iar apoi poți descărca și juca zeci de titluri EA din biblioteca oferită. Practic, cu un singur abonament unificat ai atât catalogul Xbox (inclusiv jocurile Bethesda precum Fallout, Elder Scrolls sau DOOM), cât și pe cel EA, economisind bani frumoși față de achiziția separată a fiecărui joc. Tipuri de abonament Game Pass și prețuri actuale Xbox pune la dispoziție mai multe tipuri de abonamente Game Pass, adaptate preferințelor: PC Game Pass – acces la biblioteca Game Pass pe Windows PC. În România costă 40 lei pe lună (după o ofertă inițială de 14 zile la ~5 lei) . Acest abonament include și EA Play pe PC, dar nu oferă beneficii pe consola Xbox sau jocuri în cloud streaming. Game Pass Ultimate – pachetul complet, ce combină PC Game Pass + Game Pass pentru console + Xbox Live Gold/Multiplayer online (acum numit Game Pass Core pentru console) + acces la Xbox Cloud Gaming (streaming de jocuri în cloud pe dispozitive mobile, PC sau console). Practic, Ultimate îți oferă toate avantajele pe toate platformele. Prețul la nivel global este ~15$ (aprox. 17€) pe lună, iar în unele țări a crescut recent la echivalentul a ~60-70 lei pe lună. (Notă: În România, abonamentul PC Game Pass este disponibil oficial, în timp ce Ultimate poate necesita metode alternative pentru activare, deoarece serviciul de cloud streaming nu este încă pe deplin lansat local.) Game Pass Console (Standard) – destinat jucătorilor pe console Xbox Series X|S sau Xbox One, oferă acces la biblioteca Game Pass doar pe consolă. Costă ~10€ pe lună (în România acest plan standalone nu a fost lansat, majoritatea optând pentru Ultimate). Game Pass Core – înlocuitorul fostului Xbox Live Gold, necesar pentru multiplayer online pe consolă. Include și o selecție de ~25 de jocuri disponibile de jucat pe consolă. Este cel mai ieftin nivel (aprox. 10$ pentru 3 luni), însă nu include acces la biblioteca extinsă Game Pass de pe PC sau consolă. Pentru scopul acestui articol ne vom referi în principal la PC Game Pass, întrucât ținta este să jucăm pe PC-uri modeste sau dispozitive mobile. Cu ~40 lei pe lună ai astfel acces legal la un catalog imens de jocuri, unele lansate de câteva zile sau săptămâni, fără să fie nevoie să faci investiții în componente hardware sau să cumperi jocurile separat. Este, din experiența mea, unul dintre cele mai bune rapoarte calitate-preț din gaming-ul modern – practic transformă orice PC, chiar și unul ieftin, într-o „bibliotecă de jocuri” de nivel AAA. GeForce Now îți aduce jocurile favorite inclusiv pe un Smart TV din ultimii ani GeForce Now: Puterea unui PC high-end din cloud, pe orice dispozitiv NVIDIA GeForce Now (GFN) este serviciul de cloud gaming care îți transformă instant laptopul vechi, desktopul modest, Mac-ul sau chiar telefonul într-un PC de gaming de top. Cum e posibil? Simplu: jocurile rulează de fapt pe serverele performante ale NVIDIA, dotate cu plăci video GeForce RTX de ultimă generație, iar tu primești prin streaming video
Și premiul Oscar merge la… inteligența artificială. Academia Americană de Film anunță că și filmele realizate cu AI pot primi trofeul
Academia Americană de Film a confirmat într-un anunț recent că filmele care folosesc inteligența artificială (AI) sau alte instrumente digitale vor fi eligibile pentru nominalizări la premiile Oscar. Potrivit noilor reguli, prezența tehnologiei AI „nu va ajuta și nici nu va afecta șansele de a fi luat în considerare pentru o nominalizare”, scrie BBC. Decizia vine în contextul unei dezbateri aprinse despre rolul tehnologiei în industria cinematografică, mai ales după ce inteligența artificială a fost deja utilizată în producția unor filme câștigătoare de Oscar în martie 2025. Academia a precizat totodată că implicarea umană rămâne esențială în procesul de selecție a câștigătorilor, încercând să liniștească temerile legate de o posibilă marginalizare a artiștilor umani. Controverse și acceptare: AI-ul, între instrument și amenințare Subiectul a căpătat notorietate după ce actorul Adrian Brody a câștigat premiul Oscar pentru rolul din filmul „The Brutalist”, unde s-a folosit AI pentru a-i îmbunătăți pronunția în limba maghiară. În același timp, musicalul „Emilia Perez”, laureat cu Oscar, a utilizat tehnologia pentru a modifica vocile unor interpreți, consolidând ideea că AI-ul poate fi o resursă artistică valoroasă. Totuși, nu toată lumea din industrie privește cu ochi buni acest progres. Actrița Susan Sarandon a atras atenția asupra riscului ca imaginea, vocea și corpul unui actor să fie folosite fără consimțământ, în timp ce Scarlett Johansson continuă să avertizeze asupra pericolului exploatării comerciale a identității actorilor cu ajutorul AI. Actorii și scenariștii și-au exprimat îngrijorările încă din timpul grevelor de la Hollywood din 2023, când folosirea necontrolată a AI-ului a fost unul dintre principalele puncte de conflict. În urma negocierilor, s-au impus unele garanții pentru protejarea drepturilor artiștilor, dar discuțiile privind etica și limitele tehnologiei sunt departe de a se fi încheiat. Rămâne de văzut dacă, în anii următori, statueta de aur va fi ridicată tot mai des de proiecte în care omul și algoritmul merg mână în mână. Cert este că AI-ul nu mai e doar un instrument din culise, ci un potențial protagonist pe scena marilor premii.
Figurinele „starter pack” au cucerit Facebook-ul: arată ca jucăriile copilăriei la cutie, amuză pe unii, dar au stârnit și revolte
Un nou fenomen vizual, generat cu ajutorul inteligenței artificiale, a luat cu asalt rețelele sociale în ultimele zile. Așa-numitele „starter pack-uri” – imagini care înfățișează persoane sub formă de figurine, ambalate ca păpușile clasice din copilărie, în cutii transparente, alături de obiecte reprezentative – s-au răspândit viral pe platforme precum Facebook, X (fostul Twitter) sau Instagram. Deși trendul a fost inițial întâmpinat cu entuziasm și umor, nu toată lumea îl consideră inofensiv. Un fenomen vizual alimentat de inteligența artificială Formatul presupune crearea, cu ajutorul unor modele de inteligență artificială, a unei imagini care transformă o persoană – reală sau fictivă – într-o figură de acțiune stilizată. Aceasta este însoțită de „accesorii” simbolice: de la obiecte cotidiene, până la elemente care definesc ocupația, pasiunile sau chiar stereotipurile atribuite respectivei persoane. Rezultatul final este ambalat grafic ca o jucărie de raft, imitând ambalajele jucăriilor de tip Ken, Barbie sau figurine Marvel. Imaginile rezultate sunt adesea ironice, caricaturale și construite pentru a stârni zâmbete – fie că este vorba de o autoironie, fie de un comentariu vizual la adresa unei figuri publice. Printre „figurinele” generate au apărut politicieni, influenceri, personaje din pop culture, dar și avataruri ale utilizatorilor obișnuiți. Realizarea de figurine cu ajutorul AI a cuprins o gamă largă de personaje, de la cele politice la cele din filme și seriale populare în România. În imagine: Firicel și Bobiță, celebrii din serialul de la Pro TV Las Fierbinți. (Imagini Facebook) Reacția ilustratorilor: între frustrare și protest creativ În ciuda popularității de care se bucură trendul, un număr tot mai mare de ilustratori și artiști vizuali s-au declarat nemulțumiți de această explozie a conținutului generat de AI. Motivul invocat este familiar: utilizarea masivă a inteligenței artificiale în spațiul creativ riscă să devalorizeze munca manuală, să uniformizeze stilurile și să elimine diversitatea artistică autentică. Ca reacție, mai mulți desenatori au inițiat o contramișcare sub hashtagul #StarterPackNoAI, promovând creații desenate manual în același format, tocmai pentru a sublinia unicitatea și expresivitatea artei realizate de oameni. Printre cei mai vocali se numără ilustratori cunoscuți în spațiul francofon, care au replicat vizual formatul „starter pack”, dar folosind doar creionul și tableta grafică – fără generare automată. Mesajul este clar: ceea ce face ca o lucrare artistică să fie valoroasă nu este doar produsul final, ci procesul, alegerea subiectivă a detaliilor și vocea distinctă a autorului. Între divertisment și dezbatere etică Dezbaterea privind utilizarea AI în artă este departe de a fi nouă, însă fenomenul „starter pack” pare să fi relansat discuțiile într-un mod mai accesibil și mai vizibil pentru publicul larg. Pe de o parte, avem un instrument ludic care permite oricui să experimenteze și să creeze fără cunoștințe tehnice. Pe de altă parte, asistăm la o formă de standardizare vizuală care, în opinia multor artiști, ignoră valoarea expresiei personale și a muncii creative. Deocamdată, fenomenul pare să se afle într-o fază de apogeu, iar rețelele sociale continuă să fie populate de noi și noi „figurine” generate de AI. Însă reacțiile tot mai ferme ale artiștilor ar putea semnala începutul unei polarizări mai clare în rândul creatorilor de conținut digital – între cei care îmbrățișează noile tehnologii și cei care trag un semnal de alarmă cu privire la posibilele consecințe pe termen lung asupra culturii vizuale.