Ebola: Peste 900 de cazuri suspecte în Congo. Aproape un milion de oameni sunt strămutați
Autoritățile din Congo au transmis, duminică, faptul că numărul cazurilor suspecte de Ebola a depășit 900, potrivit AP. Focarul actual se află în principal în provincia Ituri, din estul țării. Localnicii sunt furioși din cauza epidemiei Mai multe centre de tratare împotriva Ebola au fost incendiate recent, lucru care evidențiază furia localnicilor cu privire la virus. Regiunea este afectată și de grupări rebele armate, strămutarea unui număr mare de persoane, eșecul administrației locale și reducerile ajutorului internațional, mai arată sursa. „O serie devastatoare de situații de urgență converg”, a declarat organizația non-profit Physicians for Human Rights. Înainte de izbucnirea epidemiei, Medici Fără Frontiere a declarat într-o evaluare că insecuritatea din Ituri s-a agravat recent. Astfel, medicii și asistentele au fost determinați să fugă și să părăsească unitățile sanitare suprasolicitate, unele fiind în „condiții catastrofale”. Aproape un milion de persoane strămutate Biroul umanitar al ONU afirmă că aproape un milion de persoane au fost strămutate din casele lor, din cauza conflictului din Ituri. Există îngrijorări că boala s-ar putea răspândi în taberele mari de refugiați din apropierea orașului Bunia. Aici au fost raportate primele cazuri, potrivit aceleiași surse. Ministerul Comunicațiilor din Congo a transmis duminică mesajul că au existat 904 cazuri suspecte și 119 decese suspecte, majoritatea în Ituri. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de cele peste 700 de cazuri suspecte de Ebola anunțate anterior. Însă, numărul deceselor suspecte a fost revizuit, fiind în scădere față de peste 170 anunțate anterior. Reducerea ajutorului internațional, devastatoare Experții în sănătate spun că reducerile ajutorului internațional aplicate anul trecut de Statele Unite și alte națiuni bogate au fost devastatoare pentru estul Congo-ului. Reducerile „au redus capacitatea de detectare și de răspuns la focarele de boli infecțioase”, a declarat Thomas McHale, director de sănătate publică la Physicians for Human Rights. Congo a avut peste o duzină de focare de Ebola anterior. Tulpina Bundibugyo a virusului Ebola, responsabilă pentru focar, nu are un vaccin sau tratament aprobat.
Controale amănunțite în aeroporturi din Asia după ce India anunță noi infecții cu virusul Nipah
Patru țări asiatice intensifică controale medicale în aeroporturi, după ce India a anunțat cazuri de infecții cu virusul Nipah, un virus zoonotic, identificat pentru prima oară în timpul unei epidemii din Malaezia în 1990, relatează The Independent. Ministerul Sănătății din India a confirmat marți că două cazuri de Nipah au fost identificate începând cu decembrie. Toate persoanele care au intrat în contact cu pacienții infectați au fost ulterior plasate în carantină și testate. Ministerul a raportat că au fost urmărite 196 de contacte, toate fiind testate negativ pentru virus, deși nu au fost publicate detalii specifice despre pacienți. NU există vaccin pentru Nipah „Situația este monitorizată constant și sunt luate toate măsurile necesare de sănătate publică”, a declarat ministerul. Nipah, un virus zoonotic identificat pentru prima dată în timpul unei epidemii din Malaezia în anii 1990 , se răspândește prin lilieci frugivori, porci și contactul uman. Nu există vaccin pentru acest virus, care poate provoca febră abundentă, convulsii și vărsături. Singurul tratament este îngrijirea de susținere pentru a controla complicațiile și a menține confortul pacienților. Conform OMS , virusul are o rată a mortalității estimată între 40% și 75%, ceea ce îl face mult mai mortal decât coronavirusul. Nu au fost raportate cazuri de virus în afara Indiei, dar mai multe țări asiatice au introdus sau au consolidat măsurile de screening pe aeroporturi ca măsură de precauție. Controale intensificate în Indonezia și Thailanda Indonezia și Thailanda au intensificat controalele pe aeroporturile principale, cu declarații de sănătate, verificări ale temperaturii și monitorizare vizuală a pasagerilor care sosesc. Departamentul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Thailanda a declarat că au fost instalate scanere termice la porțile de sosire pentru zborurile directe din Bengalul de Vest de pe aeroportul Suvarnabhumi din Bangkok . Ministerul Sănătății din Myanmar a sfătuit împotriva călătoriilor neesențiale în Bengalul de Vest și a îndemnat călătorii să solicite imediat asistență medicală dacă apar simptome în termen de 14 zile de la călătorie. Vietnam are practici stricte de siguranță Acesta a declarat că supravegherea febrei – protocol introdus în timpul pandemiei de COVID -19 pe aeroporturi – a fost intensificată pentru pasagerii care sosesc din India, fiind pregătită capacitatea de testare de laborator și materiale medicale. Ministerul Sănătății din Vietnam a îndemnat marți la practici stricte de siguranță alimentară și a cerut autorităților locale să intensifice monitorizarea la punctele de trecere a frontierei, la unitățile sanitare și în comunități, potrivit presei de stat. China a început evaluările de risc China a declarat că consolidează măsurile de prevenire a bolilor în zonele de frontieră. Presa de stat a relatat că autoritățile sanitare au început evaluările de risc și au îmbunătățit instruirea personalului medical, sporind în același timp capacitățile de monitorizare și testare. Focare anterioare de Nipah au fost raportate în Bengalul de Vest în 2001 și 2007, în timp ce cazuri recente au fost detectate în mare parte în sudul statului Kerala . Un focar major în 2018 a ucis cel puțin 17 persoane în Kerala. Cum se transmite și cum se manifestă Virusul Nipah face parte din familia Paramyxoviridae și a fost identificat pentru prima dată în malaezia, în 1998. Se transmite de la animal la om și de la om la om. Cei mai eficace transmițători sunt liliecii fructivori, iar omul se poate contamina prin consumul unor fructe contaminate cu salivă de liliac, consum de sevă de palmier crudă și contact direct cu animalul infectat (porc, îîn special). De la om la om, se ia prin fluide corporale (salivă, secreții respiratorii, sânge), din spitale și în timpul îngrijirii membrilor de familie. Are o perioadă de incubație de 4 – 14 zile și se manifestă prin febră, dureri de cap intense, oboseală accentuată, dureri musculare, greață, vărsături. Are o evoluție severă: amețeli, confuzie, dezorientare, pierderea stării de conștiență, comă. Rata de mortalitate este între 40 și 75%.
Alertă în Franța. O epidemie care afectează copiii a blocat activitățile în maternități și secțiile de pediatrie
Epidemia afectează întreaga Franța, dar problema cea mai mare este în regiunea Île-de-France. Zona se confruntă cu a șasea săptămână de epidemie și autoritățile au declarat „alertă epidemică”, potrivit unui comunicat de presă emis de Agenția Regională de Sănătate (ARS) Île-de-France pe 8 decembrie. Având în vedere că serviciile de urgență pediatrică din regiunea Île-de-France sunt suprasolicitate, 16 bebeluși au fost transferați în spitale din regiunile învecinate, a mai transmis ARS, conform Le Figaro. Presiune în departamentele de urgență pediatrică Departamentele de urgență pediatrică din regiunea Île-de-France sunt pline. „Avem 36 de paturi în acest departament, iar toate cele 36 sunt ocupate”, a declarat luni dimineață, la Radio France un medic pediatru de la Spitalul Robert Debré din Paris, care are cel mai mare departament de pediatrie din regiunea Île-de-France. Între 24 și 30 noiembrie, numărul de vizite la camera de gardă pentru bronșiolită a crescut cu 7,4% pentru copiii sub 2 ani și chiar cu 9,7% pentru copiii sub 1 an, față de săptămâna precedentă. Cu toate acestea, situația pare să se fi stabilizat din 29 noiembrie, „ajungând la un nivel comparabil cu cele observate în sezonul trecut”, a adăugat Agenția Regională de Sănătate (ARS) Île-de-France, Probleme cu vaccinul Iarna 2022-2023 a fost marcată de o epidemie de bronșiolită foarte severă, camerele de gardă pediatrică din Franța fiind asaltate de pacienți. Din septembrie 2023, un tratament preventiv este disponibil pentru copiii mici. Este vorba despre Beyfortus care este un vaccin prescris de pediatri. Acest tratament acționează ca un scut temporar împotriva virusului respirator, principala cauză a bronșiolitei. Începând cu 1 septembrie 2025, tratamentul este disponibil și în maternitate. Cu toate acestea, pentru copiii născuți înainte de această dată, vaccinarea este în continuare obligatorie la cabinetul pediatrului. Eficacitatea și siguranța tratamentului au fost confirmate de mai multe studii, iar acesta reduce riscul de spitalizare la terapie intensivă cu 80%. În noiembrie anul trecut, Societatea Franceză de Pediatrie a avertizat că mai puțin de jumătate dintre bebelușii născuți între februarie și august erau protejați împotriva bronșiolitei.
Canada își pierde statutul de țară fără rujeolă, după trei decenii
Canada nu mai este o țară fără rujeolă din cauza epidemiilor în curs, au declarat luni experții internaționali în domeniul sănătății. Acest lucru se întâmplă în contextul în care rata de vaccinare a copiilor și al răspândirii virusului extrem de contagios în America de Nord și de Sud se află în scădere, scrie Associated Press. În contextul în care Canada nu mai este considerată o țară fără rujeolă, regiunea Americii în ansamblu și-a pierdut statutul de țară fără rujeolă, deși, individual, celelalte țări sunt încă considerate a fi eradicat boala. În plus, SUA riscă să aibă aceeași situație dacă epidemia actuală nu va fi oprită până în ianuarie anul viitor. Cazuri similare au fost raportate în Utah, Arizona și Carolina de Sud, notează BBC. Canada a înregistrat 5.138 de cazuri de rujeolă în acest an și două decese. Ambele erau bebeluși care au fost expuși virusului rujeolic în uter și s-au născut prematur. Canada fusese liberă de rujeolă timp de trei decenii La o conferință de presă luni, oficialii Organizației Panamericane a Sănătății au făcut apel la guvernele canadiene și la public să intensifice vaccinările, avertizând că 95% din populație trebuie să fie imunizată pentru a opri răspândirea rujeolei. „Această pierdere reprezintă un pas înapoi, dar este și reversibilă”, a declarat dr. Jarbas Barbosa, directorul organizației de sănătate, potrivit BBC. Până în 10 noiembrie, Canada fusese declarată liberă de rujeolă timp de trei decenii. Totuși, ea își poate recâștiga statutul de țară liberă de rujeolă dacă reușește să limiteze, din nou, răspândirea tulpinii de rujeolă asociate cu actuala epidemie timp de cel puțin 12 luni.