Operațiunea Nebula. Parchetul European, condus de Kovesi, a arestat liderii unei organizații implicate într-o fraudă de 78 de milioane de euro
Parchetul European a prezentat miercuri noi informații despre ancheta „Nebula”, în care a solicitat arestarea liderilor unui grup criminal organizat cu privire la o fraudă cu TVA în valoare de 78 de milioane de euro, conform Mediafax. La solicitarea Parchetului European (EPPO) din Veneția, Poliția Financiară Italiană (Guardia di Finanza) din Verona, cu sprijinul forețelor de ordine din Napoli, a arestat șapte suspecți considerați membri și intermediari ai unei rețele de crimă organizată, implicată într-o schemă amplă de fraudă cu TVA legată de comerțul cu produse sanitare și electronice. Ancheta are numele de cod „Nebula”. „Nebula”, desfășurată în mai multe state UE Arestările vin în urma unei operațiuni majore desfășurate în noiembrie 2025, condusă de birourile EPPO din Veneția și Zagreb, care a descoperit o rețea infracțională responsabilă pentru o pierdere estimată la peste 78 de milioane de euro în TVA neplătit în mai multe state membre ale UE. Potrivit procurorilor, măsurile luate acum îi vizează pe presupuşii lideri ai grupării și pe apropiații acestora. Liderii grupării au fost arestați preventiv Doi suspecți considerați organziatorii schemei au fost arestați preventiv, în timp ce alți patru au fost plasați în arest la domicilu. În cazul altor două persoane au fost dispuse măsuri preventive alternative, printre care obligația de a se prezenta periodic la autorități și interdicția de a desfășura activități comerciale. Mandatele au fost puse în aplicare pentru șapte persoane, după ce un al optulea suspect ar fi părăsit țara. Cum funcționa schema de fraudă Conform anchetei, organizația criminală, formată din membri din Croația și Italia, opera o rețea de companii care cumpărau produse sanitare și de uz casnic fără TVA de la angrosiști italieni. Produsele erau apoi revândute, doar formal, către companii „fără nume” cu sediul în zona Napoli, care le comercializau fără să achite TVA-ul datorat. Anchetatorii susțin că firmele implicate în diferitele etape ale fraudei erau controlate din Italia chiar de organizația criminală. Lanțul de aprovizionare virtual, care a inclus multiple tranzacții transfrontaliere, a permis grupării criminale să evite plata a peste 33 de milioane de euro reprezentând TVA numai în Italia, plasând în același timp produse pe piața italiană la prețuri artificial de mici și extrem de competitive. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Laura Codruța Kovesi, retrospectiva celor șapte ani la conducerea EPPO: Mi s-a spus că nu am nicio șansă
Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a vorbit într-un interviu acordat G4Media despre perioada în care a candidat pentru conducerea EPPO, imediat după revocarea sa de la șefia DNA. Aceasta a povestit despre presiunile, dosarele și amenințările pe care le-a primit în acea perioadă, dar totodată și despre începuturile instituției pe care o conduce astăzi. Laura Codruța Kovesi a spus că, după revocarea din funcția de procuror-șef al DNA, în anul 2018, a avut impresia că întreaga sa carieră s-a încheiat. „Vă amintiți când am candidat? Pentru această poziție a fost după revocarea din DNA. Când am… O dată cu revocarea am zis gata, cariera mea s-a sfârșit. Am fost revocat. Nu mai pot să fac nimic altceva. Și am candidat pentru această funcție”, a declarat aceasta. Kovesi a povestit că, în momentul în care a intrat în cursa pentru șefia Parchetului European, se confrunta deja cu numeroase verificări disciplinare și dosare penale. „Întâmplător aveam vreo 44 de verificări disciplinare. A fost și dosarul penal, unul dintre, cred că 5 sau 6 dosare penale care au fost deschise împotriva mea. Pusese acea măsură preventivă a interdicției de a părăsi țara exact înainte de a mă prezenta la acest interviu. Erau foarte multe atacuri”, a spus Kovesi. Șefa EPPO a explicat că primea constant citații și era chemată la diferite instituții în timp ce încerca să își pregătească candidatura. „Primeam aproape fiecare săptămână, două, trei citații să mă prezint fie la SIS și fie la Inspecția Judiciară. Și în mijlocul acestor aventuri am candidat pentru această funcție. Singură”, a afirmat ea. Aceasta a mai dezvăluit că, după etapa inițială a selecției, a fost anunțată că a obținut cel mai bun rezultat, însă i s-a transmis că nu are șanse reale să câștige din cauza lipsei de susținere politică din partea României. „Am primit un telefon de la cineva care lucra în Comisie Europeană (…) și mi s-a spus, doamnă, atunci eu am o veste bună și una proastă. Am zis, ok. Zice, vestea bună este că sunteți prima în urma competiției. Și cumva am început să râd. Dar ce veste proastă poate să urmeze dacă sunt prima? Și mi-a zis, vestea proastă este că pe lista scurtă este un francez și un german și nu aveți nicio șansă. România nu vă susțină și de acum încolo procedura este una politică și la nivel politic nu aveți nicio susținere din partea statului”, a declarat Kovesi. Ea a povestit în cadrul interviului pentru G4Media despre un episod pe care l-a considerat o tentativă de intimidare, chiar în ziua interviului de la Bruxelles. „Am venit atunci la Bruxelles cu câteva zile înainte, la hotelul la care am stat, am primit o scrisoare de amenințare. Cumva știm că ești aici, știm ce se întâmplă. În ziua interviului eram la hotel și de la recepție am fost anunțată că am primit o scrisoare”, a spus procurorul-șef european. „Și vă dați seama că am fost puțin surprinsă, că nu știa nimeni la ce hotel stau, nu era informație de interes public. Eram singură la hotel, adică nici măcar familia mea nu cred că știa exact la ce hotel sunt cazată în Bruxelles. Am luat-o ca un semn de intimidare, adică să primești astfel de scrisoare în ziua interviului nu era ceva foarte obișnuit”, a mai declarat ea. În cadrul discuției, Laura Codruța Kovesi a vorbit și despre problemele existente la acea vreme în cadrul Parchetului European. Ea a spus că a fost surprinsă de bugetul redus și de numărul foarte mic de procurori prevăzuți inițial pentru noua instituție. „Când m-am așezat am văzut bugetul era între 8 și 10 milioane de euro și scria 32,5 angajați. M-am mai uitat o dată și am întrebat sunteți convinși că e ok? 32 virgulă, 32 punct. Da, zice. Păi și cum? Ce-s ăștia 32,5 angajați. Deci ăsta e numărul de procurori pe care tu poți să-l ai la viitorul Parchet European. Și am zis ok, am o dilemă. Eu n-am văzut niciodată jumătate de procuror. Puteți să-mi explicați cum îi 32,5 ăsta?”, a relatat Kovesi. „Și mi-au zis, păi o să fie procuror care o să lucreze jumătate de normă. Deci patru ore la parchetul național și patru ore la EPPO. Și deja am început să am emoții. Și am zis, da, asta cred că trebuie să o clarificăm de la început. Dacă vrem să avem o instituție independentă, tu nu poți să ai un procuror care lucrează sub autoritatea Procurorului General și sub autoritatea EPPO-ului”, a explicat ea. Kovesi a mai spus că a fost surprinsă și de bugetul alocat instituției. „Și am zis, 10 milioane de euro, sunteți serioși cu suma asta? Când România are o structură de parchet, un parchet al Curții de Apel, are într-un an de zile bugetul ăsta”, a afirmat aceasta. „Și au zis, asta este ceea ce s-a decis, ce s-a estimat și un funcționar al Comisiei Europenei mi-a spus, doamna Kovesi, poate nu înțelegi, trebuie să te descurci cu ce primești. Și Comisia nu greșește niciodată”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
Ce spune Kovesi despre planurile de a intra în politică: „Am plecat din România de aproape 8 ani de zile și încă sunt sperietoarea tuturor”
Laura Codruța Kovesi respinge orice scenariu cu privire la intrarea sa în politică sau la o eventuală candidatură. Șefa Parchetului European afirmă că nu are contacte politice și nici intenția să creeze un partid, dar e gata să ajute România prin voluntariat. Laura Codruța Kövesi / Profimedia Fosta șefă DNA observă că numele său apare constant în jocurile de putere de la București pentru a forța negocieri sau pentru a speria adversarii. „Am plecat din România de aproape 8 ani de zile și încă sunt sperietoarea tuturor. Dacă vrei să obții ceva, e suficient să zici o aduc pe Kovesi și toată lumea se sperie și își acceptă ce vrei tu. N-am niciun fel de contacte la nivel politic. Nu mi-am exprimat niciodată intenția de a intra în politică. Am văzut că au fost tot felul de speculații că candidez la președinție, voi fi numită ministrul Justiției, voi fi numită director la SRI. Este onorant, este foarte frumos, dar niciodată nu a fost ceva concret, a declarat aceasta într-un interviu acordat Context.ro Refuz categoric pentru funcții dependente de partide Întrebată dacă exclude revenirea într-o funcție de demnitate publică în România, Kovesi a precizat că nu acceptă nicio poziție care presupune apartenența la un partid politic. „Nu am niciun fel de plan să intru în politică, nu vreau să creez niciun fel de partid politic. Nu vreau să intru în nicio alianță politică cu nimeni, chiar nu am urmărit aceste scenarii și chiar nu mă interesează, și chiar cred că este o perdea de fum.” Expertiză oferită prin voluntariat Singura formă de implicare pe care Kovesi o acceptă pentru viitor este cea profesională, în afara spectrului politic. „Mi-aș dori, spre exemplu, să am posibilitatea să fac traininguri cu procurorii și judecătorii tineri, care cu siguranță ar putea să învețe lucruri de la un fost procuror general, un fost șef DNA și un fost procuror șef european, mai ales despre noile atribuții ale Parchetului European. Dar asta nu înseamnă că o să intru în politică sau nu înseamnă că o să și fac. (…) Nu doresc să revin într-o funcție care presupune să fac parte dintr-un partid politic.” Mesaj tăios pentru Nicușor Dan În cadrul aceluiași interviu, Kovesi a reacționat ironic la acuzațiile președintelui Nicușor Dan, cum că sub mandatul ei la DNA s-ar fi comis abuzuri. Șefa EPPO a afirmat că funcția de șef al statului este, cu siguranță, una obositoare și stresantă și a subliniat că rezultatele la olimpiada de matematică nu îi oferă expertiza necesară lui Nicușor Dan pentru a evalua activitatea procurorilor. De altfel, fosta șefă DNA i-a transmis președintelui că îi dorește „un somn bun”. AUTORUL RECOMANDĂ: Atacuri la adresa României din Parlamentul Greciei, după investigația Codruței Kovesi: „Provine dintr-o țară care nu are o tradiție de separare a puterilor” După România, Kovesi vrea „să curețe” și Grecia de corupție. Fosta șefă DNA s-a răstit la autorități și le-a amenințat Kovesi are undă verde să aresteze 13 parlamentari greci. Ce acuzații le aduce
Germanul Andrés Ritter, favorit să preia conducerea Parchetului European în locul Laurei Codruța Kövesi surse
Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European votează în această seară candidatul pe care îl va susține pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO). Surse politice din Parlamentul European au declarat pentru MEDIAFAX că favorit este procurorul german Andrés Ritter, actual adjunct al Laurei Codruța Kövesi. Mandatul actualei șefe a EPPO, Laura Codruța Kövesi, se încheie în 2026, iar regulile instituției prevăd că funcția nu poate fi reînnoită. Procesul de selecție pentru succesorul ei a început în această toamnă. Schimbarea conducerii Parchetului European este așteptată în octombrie 2026, într-un moment în care Uniunea Europeană analizează reorganizarea mecanismelor sale antifraudă. Reforma ar putea extinde atribuțiile EPPO. Cine sunt candidații pentru funcția de procuror-șef al EPPO Germanul Andrés Ritter este considerat favorit pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO). Ritter este în prezent adjunct al procurorului-șef european și are peste 25 de ani de experiență în Germania, fiind specializat în criminalitate economică și fraude cu subvenții europene. El a candidat și la procesul de selecție precedent, în urmă cu șase ani. Printre candidați se numără și procuroarea austriacă Ingrid Maschl-Clausen. Fostă membră a EPPO, aceasta a activat în Reprezentanța Permanentă a Austriei pe lângă Uniunea Europeană și la Eurojust, instituția responsabilă de cooperarea judiciară între statele membre. Un alt candidat este italianul Stefano Castellani, procuror delegat al EPPO la Torino. Acesta are experiență în investigarea infracțiunilor economice și în gestionarea dosarelor cu fonduri europene la nivel regional. De asemenea, candidează și spaniolul Emilio Jesús Sánchez Ulled. Procuror specializat în infracțiuni împotriva administrației publice, Ulled coordonează investigații majore în Madrid, fiind cunoscut pentru dosarele privind corupția și abuzul în serviciu.
Jaful Național – Microbuze electrice. Top 10 județe care au plătit prețuri astronomice pe bucată. Pe ce loc se află județul premierului Ilie Bolojan
Când România a început să investească, cu bani din PNRR, în microbuze școlare electrice, planul părea simplu. Fiecare județ urma să primească vehicule moderne pentru elevi, la un preț corect, estimat de Comisia Europeană la 78.000 de euro pe bucată. Dar realitatea românească a demonstrat că același model de microbuz poate costa și dublu, în funcție de județ. În Olt, fiecare microbuz de 16+1 locuri a ajuns să coste peste un milion de lei, aproape dublu față de Sălaj, unde același vehicul a fost achiziționat cu 590.000 de lei. Diferența nu stă în baterii, scaune sau dotări, ci în modul în care au fost concepute și evaluate licitațiile de către autoritățile locale. România avea la dispoziție 250 de milioane de euro prin PNRR pentru achiziția a 3.200 de microbuze școlare electrice. Comisia Europeană estimase un preț mediu de 78.000 de euro pe vehicul. În teorie, toți elevii ar fi trebuit să călătorească în microbuze moderne, eficiente și ecologice. În realitate, cu aceeași sumă, statul a cumpărat doar 1.300 de microbuze, iar prețurile au depășit de două, chiar de trei ori, estimarea inițială. Potrivit ReporterIS, firma Aveuro Internațional din Prahova a câștigat peste 50% dintre licitații. Patronul ei, Vlad Papuc, fiul Rodicăi Papuc, apropiată a baronului local Iulian Dumitrescu, judecat pentru corupție, a reușit să transforme licitațiile publice cu Consiliile Județene din țară într-o afacere profitabilă pentru firma sa. Potrivit investigației citate, microbuzele marca Ford sau Mercedes-Benz sunt cumpărate de Aveuro cu aproximativ 90.000 de euro, dar vândute autorităților cu prețuri care depășesc 200.000 de euro. Carosajul, transformarea microbuzului în versiunea „școlară”, pare să fie singura modificare majoră operată de firma prahoveană. Schema a funcționat aproape identic în toate județele. Caiete de sarcini, competiție redusă, prețuri amețitoare și contracte repetate acordate aceleiași companii. Indiferent de culoarea politică a președintelui Consiliului Județean – PNL, PSD sau UDMR – rezultatul a fost același: prețul microbuzelor diferă în funcție de județ, dar cu aceleași dotări. Top 10 județe cu cele mai scumpe microbuze Gândul a analizat datele disponibile pe Termene.ro și a întocmit un top al județelor/ localităților care au plătit cel mai mult pe un microbuz școlar electric. Valorile prezentate sunt fără TVA. 1. Olt – 1.313.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Olt s-au achiziționat 20 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 26.260.000 lei. Un microbuz a costat de 3,4 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Olt: Marius Oprescu – PSD Sursa: Facebook/ PSD Olt 2. Prahova, comuna Dumbrăvești – 1.230.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În comuna Dumbrăvești din Prahova s-a achiziționat un singur microbuz. Deși cu aceiași bani s-ar fi putut cumpăra 3 microbuze. Microbuzul a costat de 3,2 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Prahova: Virgiliu Daniel Nanu – PSD Sursa: Facebook/ CJ Prahova 3. Mureș – 1.213.131 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Mureș s-au achiziționat 7 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 8.491.917 lei. Un microbuz a costat de 3,1 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Mureș: Péter Ferenc – UDMR Sursa: Facebook/ Péter Ferenc 4. Gorj- 1.131.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Gorj s-au achiziționat 27 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 30.537.351 lei. Un microbuz a costat de 2,9 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Gorj: Cosmin Popescu – PSD Sursa: Facebook/ Comsin Popescu 5. Satu Mare- 1.113.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Satu Mare s-au achiziționat 3 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 3.339.000 lei. Un microbuz a costat de 2,8 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Satu Mare: Pataki Csaba – UDMR Sursa: Facebook/ Pataki Csaba 6. Iași – 1.014.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Iași s-au achiziționat 26 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 26.364.000 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Iași: Costel Alexe – PNL Sursa: Facebook/ Costel Alexe 7. Vaslui – 1.013.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Vaslui s-au achiziționat 6 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 6.078.078 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Vaslui: Ciprian Ionuț Trifan – PSD Sursa: Facebook/ Ciprian Ionuț Trifan 8. Suceava – 1.013.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Suceava s-au achiziționat 26 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 26.338.338 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Suceava: Gheorghe Șoldan – PSD Sursa: Facebook/ Gheorghe Șoldan 9. Maramureș – 1.013.013 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Maramureș s-au achiziționat 31 de microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 31.403.403 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Maramureș: Gabriel Valer Zetea – PSD Sursa: Facebook/ Gabriel Valer Zetea 10. Constanța – 1.013.000 lei per microbuz vs. 390.000 preț recomandat În județul Constanța s-au achiziționat 5 microbuze electrice printr-un contract cu o valoare totală de 5.065.000 lei. Un microbuz a costat de 2,6 ori mai mult decât prețul recomandat. Președinte CJ Constanța: Florin Mitroi – PNL Sursa: Facebook/ Florin Mitroi Sălajul, cel mai mic preț pe un microbuz identic cu cel de la Iași sau Olt Dacă județul Olt conduce detașat topul, plătind peste 1,3 milioane de lei pentru fiecare microbuz, la polul opus se află județul Sălaj, care a reușit performanța de a cumpăra 51 de microbuze identice de 16+1 locuri la doar 590.000 de lei pe unitate, fiind cel mai mic preț înregistrat de firma Aveuro în licitațiile cu CJ-urile pentru microbuzele școlare, potrivit datelor de pe Termene.ro. Întrebarea care se pune este simplă. Cum de Olt și Iași plătesc aproape dublu față de Sălaj pentru același microbuz de 16+1 locuri? Datele disponibile în SEAP arată că microbuzele sunt identice. Diferența nu este