Avioanele rusești din Estonia: Consiliul NATO se întâlnește pentru discuții marți
NATO a mobilizat avioane de luptă după ce trei avioane de luptă rusești MiG-31 au încălcat vineri spațiul aerian estonian timp de aproximativ 12 minute, provocând plângeri privind o nouă provocare periculoasă și o negare din partea Moscovei, relatează AFP. Estonia a cerut imediat discuții urgente cu aliații NATO, la mai puțin de două săptămâni după ce Polonia a făcut același lucru, după ce a reclamat o incursiune a unei valuri de drone rusești. În conformitate cu articolul 4, orice membru poate cere discuții de urgență atunci când consideră că „integritatea teritorială, independența politică sau securitatea” sa sunt în pericol. Discuțiile de marți vor avea loc pentru a treia oară când articolul 4 a fost invocat de când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022 și a noua oară când a fost declanșat în istoria de 79 de ani a alianței. Spre deosebire de articolul 5 – principiul securității colective care obligă întreaga alianță să apere un membru atacat – articolul 4 prevede doar consultări. După ce Polonia a invocat articolul 4 în legătură cu intrarea dronelor, NATO a anunțat că își întărește apărarea de-a lungul flancului estic, în încercarea de a-și securiza mai bine frontiera. Consiliul de Securitate al ONU va convoca luni o reuniune în legătură cu intrarea avionului rus, a declarat, de asemenea, Estonia.
Ionuţ Moşteanu, ministrul Apărării, condamnă încălcarea spaţiului aerian estonian de către Rusia
„Acesta este încă un act de provocare şi intimidare din partea Federaţiei Ruse – parte a unui model de provocare care vizează destabilizarea flancului estic al NATO şi testarea unităţii noastre. România este pe deplin solidară cu Estonia. Împreună cu aliaţii noştri, vom continua să consolidăm apărarea flancului estic şi să arătăm clar că fiecare centimetru din spaţiul aerian NATO este protejat”, a scris ministrul pe X. Rusia trebuie să înţeleagă că astfel de provocări nu vor rămâne fără răspuns, adaugă acesta. Trei avioane militare ruse au încălcat vineri spaţiul aerian al Estoniei, membru NATO, timp de 12 minute, într-o incursiune „fără precedent”, a declarat guvernul estonian. Incidentul survine la puţin peste o săptămână după ce peste 20 de drone ruse au intrat în spaţiul aerian polonez în noaptea de 9-10 septembrie, determinând avioanele NATO să doboare unele dintre ele şi oficialii occidentali să declare că Rusia testează pregătirea şi hotărârea alianţei, anunţă Reuters. Încălcarea spaţiului aerian are loc la trei zile după ce forţele militare ruse şi belaruse au încheiat exerciţiile militare comune, numite Zapad 2025. Tallinn a declarat vineri că cele trei avioane de vânătoare MiG-31 au intrat fără permisiune în spaţiul aerian estonian şi au rămas acolo timp de 12 minute. „Rusia a încălcat spaţiul aerian estonian de patru ori deja în acest an, ceea ce este inacceptabil în sine, dar încălcarea de astăzi, în timpul căreia trei avioane de vânătoare au intrat în spaţiul nostru aerian, este fără precedent”, a declarat ministrul de externe Margus Tsahkna.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1305. Rusia neagă că ar fi intrat în spațiul aerian al Estoniei
Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 20 septembrie 2025, în a 1.305-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Ministerul rus al Apărării a negat că trei dintre aeronavele sale militare au încălcat spațiul aerian estonian. Reacție vine după ce aeronave NATO au interceptat, vineri, trei aeronave rusești. „Nu au încălcat spațiul aerian estonian” „Pe 19 septembrie, trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au efectuat un zbor programat din Carelia către un aerodrom din regiunea Kaliningrad. Zborul a fost efectuat în strictă conformitate cu regulile internaționale de utilizare a spațiului aerian, fără a încălca frontierele altor state, ceea ce este confirmat prin mijloace de control obiectiv” a anunțat ministerul pe Telegram. Kaliningrad este o exclavă rusească situată între Lituania și Polonia. „În timpul zborului, avioanele rusești nu au deviat de la ruta de zbor convenită și nu au încălcat spațiul aerian estonian”, a mai precizat Ministerul Apărării, adăugând că „avioanele au survolat apele neutre ale Mării Baltice la o distanță de peste trei kilometri de insula Vaindloo, în Golful Finlandei”. Prim-ministrul estonian, Kristen Michal, a anunțat, vineri, că țara sa va solicita NATO să activeze articolul 4 din Tratatul Atlantic, care prevede consultări între aliați în cazul unei amenințări la adresa unuia dintre membrii săi, declarație făcută în urma incursiunii a trei avioane rusești în spațiul aerian estonian. Trei avioane de vânătoare rusești MIG-31 au încălcat, vineri, spațiul aerian al Estoniei, unde au zburat timp de circa 12 minute în zona insulei Vaindloo, în timp ce avioane F-35 din misiunea NATO de poliție aeriană desfășurată în această țară baltică „au răspuns incidentului”, potrivit autorităților estone. Noua pătrundere a unor avioane militare rusești în spațiul aerian al unei țări NATO survine în contextul tensiunii crescute pe flancul estic al Alianței după ce drone rusești au fost doborâte săptămâna trecută deasupra Poloniei. Noi lovituri asupra rafinăriei Saratov Cel puțin un incendiu major a izbucnit, sâmbătă dimineața, la rafinăria de petrol Saratov, din Rusia, după ce aceasta a fost lovită puternic de dronele ucrainene, potrivit The Guardian. Dronele au atacat o țintă în adâncimea teritoriului rus pentru cel puțin a doua oară într-o săptămână. Videoclipuri verificate și postate de analiști online au arătat drone care se apropiau, urmate de explozii mari și flăcări care se ridicau de la fața locului, în timp ce sirenele de raid aerian sunau. Rafinăria principală se află la aproape 600 km est de linia frontului din Ucraina. Guvernatorul rus din zonă, Roman Busargin, a confirmat un atac al dronelor. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Rusia neagă încălcarea spațiului aerian estonian
Ministerul rus al Apărării a negat sâmbătă că trei dintre aeronavele sale militare au încălcat spațiul aerian estonian , după ce aeronavele NATO au interceptat vineri trei aeronave rusești, potrivit Le Figaro. „Pe 19 septembrie (…) trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au efectuat un zbor planificat din Karelia către un aerodrom din regiunea Kaliningrad ”, enclava rusă dintre Lituania și Polonia, a anunțat ministerul pe Telegram. „Zborul a avut loc în strictă conformitate cu regulile internaționale de utilizare a spațiului aerian, fără a încălca frontierele altor state, fapt confirmat prin mijloace obiective de control ”, susține ministerul rus. „În timpul zborului, aeronavele rusești nu au deviat de la ruta de zbor convenită și nu au încălcat spațiul aerian estonian ”, au declarat reprezentanții ministerului. Aceștia au adăugat că avioanele au zburat deasupra „apelor neutre ale Mării Baltice la o distanță de peste trei kilometri de insula Vaindloo” din Golful Finlandei. Țara baltică a raportat vineri o încălcare a spațiului său aerian de către trei aeronave rusești , de o „îndrăzneală fără precedent” și a anunțat că va solicita NATO, din care este membră, să activeze articolul 4 din tratatul fondator al alianței, care prevede consultări între aliați în cazul unei amenințări la adresa unuia dintre ei. Acest incident are loc într-un moment de tensiuni ridicate între Rusia și țările NATO. Săptămâna trecută, aproximativ douăzeci de drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, dintre care trei au fost doborâte de avioane poloneze și avioane F-35 olandeze, o premieră pentru NATO de la crearea sa în 1949. Câteva zile mai târziu, România a denunțat la rândul ei încălcarea spațiului său aerian de către o dronă rusească.
FT: Statele Unite vor reduce programele de asistență militară pentru țările NATO vecine cu Rusia
Săptămâna trecută, oficialii Pentagonului au informat diplomații europeni că Statele Unite nu vor mai finanța programele de instruire și echipare a armatelor din țările est-europene care s-ar afla în prima linie a oricărui eventual conflict cu Rusia, au declarat, pentru Financial Times (FT), persoane familiarizate cu acest subiect. Potrivit unei surse de la Casa Albă, această decizie vine în contextul eforturilor președintelui Donald Trump de a „reevalua și realinia” ajutorul extern și corespunde unui decret prezidențial emis în prima sa zi de mandat, relevă sursa citată. Cheltuielile pentru programul Pentagonului intră sub incidența unei autorități cunoscute sub numele de secțiunea 333 și trebuie aprobate de Congresul SUA. Cu toate acestea, administrația Trump nu a solicitat fonduri suplimentare, iar cele deja aprobate vor fi disponibile până la sfârșitul lunii septembrie a anului viitor. Care erau principalii beneficiari ai programului Programul Pentagonului a alocat 1,6 miliarde de dolari în Europa în anii 2018-2022, adică 29% din cheltuielile globale ale secțiunii 333, potrivit Oficiului de Responsabilitate al Guvernului SUA. Printre principalii beneficiari se numără Estonia, Letonia și Lituania. Toate cele trei state au granițe terestre cu Rusia, iar de la începutul invaziei în Ucraina, regiunea a fost supusă unor atacuri atribuite Moscovei, inclusiv asupra infrastructurii critice din Marea Baltică, atacuri cibernetice și sabotaje. Din acest motiv, cele trei țări au luat măsuri pentru a-și consolida apărarea și securitatea. Măsura Pentagonului, notează FT, pare să aibă scopul de a încuraja țările europene mai bogate să contribuie mai mult la asistența în materie de securitate acordată statelor din prima linie, potrivit unui oficial european. Oficialii europeni, îngrijorați Oficialii europeni au fost surprinși de măsură, însă își exprimă și îngrijorarea și incertitudinea în privința impactului aplicării acesteia. „Dacă vor fi brutali, atunci vor exista implicații majore”, a declarat unul dintre diplomați, adăugând că NATO va fi cu siguranță afectată, deoarece o parte din finanțare era direcționată prin intermediul alianței. Programul separat al SUA de finanțare militară externă, care oferă finanțare țărilor pentru achiziționarea de echipamente costisitoare – avioane de luptă, nave și tancuri – nu va fi afectată de cea mai recentă decizie. În prima parte a acestui an, Washingtonul a oprit brusc livrările de muniții și mai multe arme de mare valoare destinate Ucrainei, pe fondul unei revizuiri care a ridicat îngrijorări cu privire la propriile stocuri ale SUA. Ulterior, Trump a ordonat reluarea acestor livrări.
Diplomat rus, expulzat din Estonia, pe fondul unor interferențe și infracțiuni împotriva statului
Ministerul de Externe din Estonia a declarat miercuri că un diplomat rus va fi expulzat, pe fondul unor interferențe în afacerile interne, dar și alte infracțiuni legate de încălcarea sancțiunilor. „Diplomatul în cauză a fost implicat direct și activ în subminarea ordinii constituționale și a sistemului juridic din Estonia, precum și în divizarea societății estoniene”, a declarat ministrul estonian de externe Margus Tsahkna, citat de Euronews. Oficialul estonian nu a furnizat alte detalii cu privire la sancțiunile care au fost încălcate. De asemenea, identitatea diplomatului rus nu a fost dezvăluită. Totuși, acesta a primit ordinul de a părăsi Estonia, fiind declarat „persona non grata”. „Prin expulzarea diplomatului, demonstrăm că Estonia nu va permite niciun fel de acțiuni orchestrate și organizate de un stat străin pe teritoriul său”, a precizat ministrul eston. Potrivit ministrului, un cetățean eston a fost condamnat unor infracțiuni legate de acest caz. Totuși, oficialul nu a oferit și alte detalii. „Ambasada Rusiei trebuie să înceteze să se mai amestece în chestiunile interne ale Republicii Estonia”, a declarat Margus Tsahkna. Reacție din partea Moscovei Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova a reacționat, criticând gestul omologilor estonieni. „Acesta nu este în niciun caz primul act ostil din partea Estoniei. Trebuie să spun că ne-am obișnuit deja cu asta”, a precizat Alexey Fadeev, directorul adjunct de comunicare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, citat de TASS. Ca răspuns pentru expulzarea diplomatului, Moscova a avertizat că va lua măsuri de retorsiune. „Vom furniza în timp util comentarii cu privire la măsurile pe care le vom lua în ceea ce privește diplomații estonieni”, a declarat acesta.
Suedia intenționează să închirieze celule în penitenciarele din Estonia
Suedia renunță la modelul clasic de reabilitare penală, trecând la modelul SUA de încarcerare în masă, potrivit experților, pe măsură ce țara se pregătește să închirieze celule în închisorile din Estonia, pe fondul numărului de deținuți în creștere în închisorile suedeze, scrie The Guardian. Trecerea la externalizarea locurilor din închisorile suedeze este parte a unui set de noi politici menite să tranforme sistemul de justiție penală din Suedia, în timp ce guvernul de centru – drepta încearcă să combată violența între bande, iar închisorile riscă să riscă să devină tot mai supraaglomerate. Departamentul de Justiție din Suedia a îndemnat serviciul suedez de închisori și probațiune Kriminalvården „să facă pregătirile necesare” pentru a închiria celule în închisorile din Estonia. În cadrul unui acord semnat de oficialii din Stockholm și Tallinn în iunie, până la 600 de celule din închisorile din Estonia ar pute fi închiriate. Potrivit unui raport recent publicat de Kriminalvården, populația din închisorile suedeze ar putea ajunge, în cel mai extrem scenariu, de la 7.800 de deținuți în acest an, la 41.000 de persoane private de libertate până în anul 2034, ca rezultat al politicilor punitive implementate de partidele de extrema dreaptă.