Parlamentul European își stabilește prioritățile pentru prima strategie anticorupție a UE

parlamentul-european-isi-stabileste-prioritatile-pentru-prima-strategie-anticoruptie-a-ue

Parlamentul European și-a stabilit joi prioritățile pentru viitoarea strategie a Comisiei Europene de combatere a corupției, lista incluzând prevenirea corupției, aplicarea legii și consolidarea integrității în Uniunea Europeană. Într-o rezoluție adoptată prin ridicarea mâinii, eurodeputații susțin că viitoarea strategie trebuie să țină cont și de noile riscuri de corupție asociate criminalității organizate și noilor tehnologii. Potrivit unui comunicat al Parlamentului, documentul vine după intrarea în vigoare, în mai 2026, a directivei europene privind combaterea corupției. Parlamentul European spune că fenomenul corupției afectează încrederea cetățenilor, democrația și statul de drept, dar, de asemenea, și activitatea economică. Corupția poate crea oportunități pentru criminalitatea organizată. Eurodeputații avertizează că și percepția că persoanele implicate în acte de corupție nu sunt sancționate poate afecta mult legitimitatea democratică. Prevenire și integritate Parlamentul European cere o evaluare a riscurilor de corupție bazată pe dovezi, programe de formare, reguli mai stricte pentru achizițiile publice, acordarea granturilor și transparență. Eurodeputații vor și standarde mai apropiate între statele membre în ceea ce privește conflictele de interese, cadourile, călătoriile sponsorizate, declarațiile de avere și fenomenul „ușilor turnante”, adică trecerea unei persoane din sectorul public în cel privat și invers. Tot Parlamentul cere și reguli noi pentru activitățile de lobby și norme comune privind finanțarea partidelor politice. Fundațiile politice și intermediarii ar trebui, la rândul lor, să respecte reguli de transparență. Instituțiile europene ar trebui să respecte standarde stricte de combatere a corupției. Acestea ar urma să fie verificate periodic de alte instituții ale UE și, dacă va fi necesar, prin modificarea unor norme europene. Aplicarea legii și acțiuni transfrontaliere Eurodeputații cer și o cooperare mai bună și un schimb mai rapid de date între autoritățile naționale și instituțiile europene, precum Europol, Eurojust, Parchetul European (EPPO) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Instituțiile care luptă împotriva corupției trebuie să fie independente și să aibă suficiente resurse. Parlamentul European cere și mai mulți bani pentru EPPO, pentru ca acesta să poată combate cazurile grave de corupție care implică mai multe țări. Statele membre care nu fac parte încă din EPPO sunt îndemnate să adere. Parlamentul European spune că există mai multe legături între corupție, criminalitatea organizată, spălarea banilor și ascunderea bunurilor. Pe lângă cele menționate, eurodeputații cer măsuri mai stricte pentru identificarea, blocarea, confiscarea și recuperarea banilor și bunurilor obținute ilegal. Rolul organismelor de supraveghere Parlamentul European vrea ca organizațiile societății civile și organismele care urmăresc combaterea corupției să participe la toate etapele viitoarei strategii. Eurodeputații cer și o protecție mai bună pentru avertizorii de integritate și jurnaliștii de investigație. Totodată, autoritățile judiciare și instituțiile care luptă împotriva corupției trebuie să fie independente. Parlamentul mai vrea, de asemenea, ca UE să devină membru cu drepturi depline al „Grupului de state împotriva corupției” (GRECO), organism al Consiliului Europei. Astfel, instituțiile europene ar urma să fie verificate prin aceleași mecanisme anticorupție ca autoritățile naționale. Monitorizarea politicilor anticorupție Eurodeputații cer, de altfel, indicatori pentru a măsura cât de bune sunt măsurile anticorupție și recomandări noi în rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind statul de drept. Parlamentul solicită și reguli mai dure privind respectarea statului de drept în viitorul buget pe termen lung al UE. Programele finanțate din fonduri europene ar trebui să aibă, acolo unde este necesar, obiective pentru combaterea corupției. Date statistice Potrivit estimărilor prezentate de Parlamentul European, măsurile suplimentare pentru combaterea corupției ar putea aduce beneficii de până la 58,5 miliarde de euro pe an. Un sondaj Eurobarometru realizat în anul 2025 arată că 69% dintre europeni consideră că fenomenul corupției este răspândit în țările lor. Potrivit Europol, aproape 60% dintre rețelele infracționale sunt implicate, într-o formă sau alta, în acte de corupție.

PNL respinge acuzațiile PSD privind votul împotriva prelungirii termenelor pentru implementarea PNRR: Nu este posibil în actualul cadru european

pnl-respinge-acuzatiile-psd-privind-votul-impotriva-prelungirii-termenelor-pentru-implementarea-pnrr:-nu-este-posibil-in-actualul-cadru-european

Într-un comunicat de presă emis miercuri seara, delegația PNL din Parlamentul European a respins, miercuri, acuzațiile lansate de eurodeputații PSD, care au susținut că liberalii au votat împotriva prelungirii termenelor de implementare a PNRR. Delegația PNL afirmă că o astfel de măsură nu mai este posibilă în actualul cadru european. „Solicitam europarlamentarilor PSD să nu-și importe la Bruxelles metehnele din România privind manipularea, minciuna, dezinformarea și ipocrizia. Atragem atenția asupra informațiilor false promovate de PSD cu privire la posibilitatea prelungirii termenului de implementare a PNRR. În actualul context european și cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită, prelungirea PNRR NU este posibilă”, se arată în poziția eurodeputaților PNL. Ce susține delegația PNL din Parlamentul European Aceștia au subliniat faptul că au promovat încă din 2025 ideea unei prelungiri cu 18 luni pentru proiectele mature din PNRR, solicitare care a fost inclusă într-un raport al Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, coordonat de eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, însă Comisia Europeană nu a acceptat însă această propunere. „Europarlamentarii PNL au susținut încă de anul trecut, în Parlamentul European, solicitarea de prelungire cu 18 luni a termenului pentru finalizarea proiectelor mature din PNRR. Această solicitare a fost inclusă în raportul Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, coordonat de europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Comisia Europeană nu a dat curs solicitării de prelungire. Dimpotrivă, a transmis în mod repetat statelor membre necesitatea prioritizării proiectelor mature și a concentrării tuturor eforturilor pentru finalizarea investițiilor și reformelor în termenul stabilit”, mai spune delegația PNL din Parlamentul European. Ce invocă eurodeputații liberali PNL susține că mesajele PSD privind o posibilă prelungire a PNRR pornesc de la un amendament depus de Grupul Comuniștilor din Parlamentul European la un raport referitor la activitatea Băncii Europene de Investiții pentru anul 2025, document care, potrivit liberalilor, nu are legătură cu modificarea termenelor PNRR. „Banca Europeană de Investiții nu are competența de a gestiona PNRR-urile statelor membre și nici de a decide modificarea termenelor de implementare a acestora. Prezentarea acestui vot ca o posibilă soluție pentru prelungirea PNRR-ului României creează așteptări false și deturnează atenția de la adevărata prioritate: finalizarea proiectelor și absorbția fondurilor disponibile”, se mai arată în poziția acestora. Delegația PNL consideră că prioritatea autorităților și a forțelor politice trebuie să fie accelerarea implementării proiectelor și absorbția fondurilor europene rămase disponibile, nu promovarea unor „scenarii care nu au susținere în actualul cadru european”. Social-democrații acuză PNL că a respins prelungirea termenelor Reacția delegației PNL din Parlamentul European vine după ce eurodeputații PSD au anunțat, miercuri, faptul că au votat pentru prelungirea perioadei de implementare a PNRR, în timp ce colegii lor din PNL s-au opus amendamentului privind extinderea termenelor. Potrivit social-democraților, unele investiții finanțate prin fonduri europene ar putea fi afectate. Amendamentul susținut de delegația PSD solicita Comisiei Europene să prezinte, până la 31 august 2028, o propunere legislativă pentru extinderea perioadei de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, astfel încât statele membre să poată utiliza integral fondurile disponibile și să finalizeze proiectele aflate în derulare.