Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul
Președintele Comisiei pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Inteligență Artificială din Senat, Ciprian Rus, susține că România este încă departe de o transformare digitală reală. Oficialul atrage atenția asupra haosului administrativ în gestionarea datelor, vulnerabilităților de securitate cibernetică și lipsei unei guvernanțe digitale coerente, dar spune că schimbarea este posibilă rapid dacă există voință politică. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. România discută despre inteligență artificială și tehnologii de ultimă generație, însă realitatea din administrația publică este încă dominată de proceduri birocratice clasice, susține Ciprian Rus, președintele Comisiei pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Inteligență Artificială din Senat. „Îmi place titlul România digitală. Unul din obiectivele mele este să ajungem să putem vorbi despre România digitală. Dar în timp ce noi dezbatem despre inteligența artificială, în România reală, câteva mii de oameni își fac copie la buletin ca să o dea unui funcționar care o pune într-un dosar A4 și o poartă din stânga în dreapta”, a declarat Rus. Acesta a criticat modul superficial în care este înțeleasă digitalizarea în multe instituții. „Unele documente sunt scanate, pentru că asta înseamnă digitalizare – să scanăm o hârtie și să o mutăm dintr-o parte în alta. Sunt funcționari care cred că autostrăzile digitale sunt o bandă în plus pe autostradă pe unde circulă tirurile cu dosare”, a spus senatorul. Lipsa guvernanței datelor, o problemă majoră Ciprian Rus consideră că România este încă departe de o guvernanță reală a datelor, iar instituțiile nu colaborează eficient între ele. „Ar trebui să fie o prioritate să știm cine și cu ce date se ocupă. Instituțiile din România nu știu să-și împartă datele și nu știu să colaboreze. Se ceartă între ele care are mai mare autoritate asupra unor baze de date”, a afirmat acesta. Senatorul susține că situația ar putea fi rezolvată printr-o legislație clară privind guvernanța datelor. „Ar trebui să existe o lege care să stabilească cine are acces la date și unde sunt stocate. Gândiți-vă câte instituții au adresa noastră de domiciliu și câte trebuie anunțate atunci când o schimbăm. Într-o lume digitală reală, această informație ar trebui să existe într-un singur loc”, a explicat Rus. Vulnerabilități în securitatea cibernetică Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra riscurilor de securitate cibernetică, oferind exemple concrete. „Norvegia a descoperit că autobuze chinezești transmiteau date direct în China prin SIM-uri prepaid din România. Suntem printre puținele țări care încă permit cartele prepaid gratuite. Primesc săptămânal mesaje despre fraude realizate de pe numere românești, cu cartele cumpărate cu miile și mutate în alte țări”, a declarat Rus. Acesta a subliniat că problema securității este agravată de lipsa unei evidențe clare a infrastructurii digitale din administrația publică. „Statul român nu știe ce resurse digitale are. Nici măcar ministerele nu știu ce website-uri, servere, licențe sau proiecte IT au în subordine. Este un haos total”, a spus senatorul. O viziune pentru România digital În opinia lui Ciprian Rus, transformarea digitală nu poate fi realizată fără ordine administrativă și o strategie coerentă. „Nu poți proteja ceea ce nu știi că ai. Ca să vorbim despre o Românie digitală, cineva trebuie să facă ordine în sistem”, a subliniat acesta. Oficialul a oferit și un exemplu concret despre cum ar trebui să funcționeze serviciile publice într-o Românie digitalizată. „Aș vrea ca singura interacțiune a unui funcționar cu părinții, la nașterea unui copil, să fie atunci când mama iese din spital și primește buchetul de flori. Doctorul ar trebui să înregistreze nașterea, mama să confirme datele pe telefon, tatăl să valideze informațiile, iar statul să emită automat documentele”, a explicat Rus. Senatorul consideră că un astfel de sistem ar putea fi implementat rapid, dacă există voință politică și coordonare administrativă. „Asta este România digitală și acest lucru se poate face într-un an, dacă vrem”, a concluzionat Ciprian Rus. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica, la Europa Connect România Digitală:”România are resursele și competențele necesare pentru a accelera dezvoltarea”
Bogdan Badea, CEO-ul Hidroelectrica, a subliniat, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, potențialul solid al României de a valorifica fondurile europene și tehnologia modernă pentru a susține dezvoltarea economică și transformarea sectorului energetic. În intervenția sa, acesta a evidențiat faptul că România beneficiază de oportunități importante de finanțare, care pot deveni un motor real de modernizare printr-o abordare mai pragmatică și mai eficientă. „Nu cred că România a dus lipsă de finanțare europeană, ci de absorbția fondurilor pe care le-a avut la dispoziție”, a afirmat Bogdan Badea, subliniind necesitatea consolidării capacității administrative și a cooperării instituționale. ”Din păcate, România încă se confruntă cu dificultăți majore în ceea ce privește absorbția acestora”, a declarat acesta. El a vorbit despre lipsa de pragmatism și despre reticența instituțională care îngreunează derularea proiectelor: „Avem încă multe blocaje în ceea ce înseamnă accesarea fondurilor. Este nevoie să învățăm din greșelile trecutului și să fim mult mai eficienți.” CEO-ul Hidroelectrica a remarcat totodată nivelul ridicat de adaptare al românilor la noile tehnologii, considerând acest aspect un avantaj competitiv important. „Românii au o apetență extraordinară către tehnologie și viteza cu care implementează soluții digitale este mult mai mare decât în multe alte țări”, a declarat acesta, arătând că acest potențial poate susține accelerarea digitalizării în economie. Totodată, a subliniat că dezvoltarea este accelerată atunci când piața este lăsată să funcționeze liber: „Cu cât intervenim mai puțin în anumite sectoare, cu atât ele se dezvoltă mai bine. Acest lucru s-a văzut clar și în energie, și în digitalizare.” Europa Connect – România Digitală Referindu-se la sectorul energetic, Bogdan Badea a evidențiat perspectivele generate de tranziția energetică și de dezvoltarea tehnologică. „Digitalizarea va dubla sau chiar tripla, în timp, necesarul de producție de energie electrică în România”, a explicat el, subliniind oportunitățile de investiții care decurg din acest proces, precum și provocările majore: „Dacă toate mașinile ar fi electrice, o singură încărcare generalizată ar însemna un consum enorm, echivalent cu o parte semnificativă din consumul săptămânal al țării.” În acest context, CEO-ul Hidroelectrica a arătat că modernizarea infrastructurii și simplificarea proceselor administrative pot contribui semnificativ la creșterea ritmului investițional. „Este important să continuăm eforturile de eficientizare și să construim un cadru care să încurajeze dezvoltarea sustenabilă”, a precizat acesta. „Pentru companiile din energie, aceste oportunități înseamnă investiții foarte mari și foarte rapide. Din păcate, pentru o companie cu capital majoritar de stat, procesul este mult mai dificil din cauza reglementărilor”, a subliniat CEO-ul Hidroelectrica. El a explicat că multe proiecte sunt întârziate de proceduri administrative complexe: „Uneori, ne ia mai mult să obținem autorizațiile decât să implementăm efectiv investițiile.” Vorbind despre strategia companiei, Bogdan Badea a evidențiat faptul că Hidroelectrica nu mai este doar un producător de energie, ci un jucător integrat. „Am decis să intrăm pe piața de furnizare și să renunțăm la statutul de producător pur. Riscul de reglementare ajunsese să fie comparabil cu riscul hidrologic”, a spus acesta. „Am demonstrat că putem face lucrurile mai eficient și mai ieftin, iar astăzi suntem cel mai mare furnizor de energie pe piața concurențială.” Un alt punct al intervenției sale a fost rolul digitalizării în relația cu clienții și în optimizarea activității companiei. Bogdan Badea a oferit exemple concrete de succes: „Astăzi, la Hidroelectrica, avem unul dintre cele mai performante sisteme de contractare din piață. Procesul este rapid, intuitiv și se finalizează în doar câteva minute.” El a subliniat că aceste investiții contribuie direct la creșterea calității serviciilor și la îmbunătățirea experienței utilizatorilor, consolidând poziția Hidroelectrica pe piața concurențială. În contextul geopolitic actual, Bogdan Badea a punctat rolul infrastructurii energetice în siguranța națională. „Războiul din Ucraina ne-a arătat cât de vulnerabilă poate fi infrastructura energetică. Dacă mâine s-ar opri curentul timp de două zile, societatea ar fi profund afectată”, a avertizat acesta. „Securitatea energetică trebuie să fie o prioritate națională.” Europa Connect – România Digitală În final, CEO-ul Hidroelectrica a făcut apel la mai multă agilitate și flexibilitate în politicile publice. „Avem nevoie de mai puțină birocrație, de mai multă înțelegere și de intervenții în piață doar atunci când există distorsiuni majore”, a concluzionat el. „Digitalizarea, investițiile și colaborarea reală între sectorul public și cel privat sunt cheia pentru dezvoltarea durabilă a României.” „Eu nu cred că cineva dintre noi, astăzi, dacă n-ar avea curent electric două zile, ar mai ști ce să facă”, a spus el, subliniind că infrastructura energetică trebuie tratată ca o prioritate strategică națională. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Valeriu Zgonea, la conferința EUROPA CONNECT România Digitală:Reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei
Președintele Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Valeriu Zgonea, a subliniat că transformarea digitală a României nu ține doar de tehnologie, ci de integrarea acesteia în economie și societate, de consolidarea capacității instituționale și de cooperarea între autorități. Declarația a fost făcută în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, în cadrul căreia a mai subliniat că fără reguli clare, competențe digitale și dialog constructiv, digitalizarea riscă să rămână superficială. Transformarea digitală este adesea redusă la tehnologie, însă adevărata provocare ține de modul în care aceasta este integrată în societate, susține președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea. „Noi când vorbim despre transformare digitală avem tendința să ne gândim la tehnologie, conectivitate, device-uri, platforme, algoritmi, cloud, centre de date, microcipuri sau chiar fabrici de inteligență artificială. Într-adevăr, este incomod, dar digitalizarea nu este în primul rând o problemă de tehnologie”, a declarat Zgonea. Potrivit acestuia, în statele europene digitalizarea este, în esență, un proces de integrare a tehnologiilor în economie și societate, iar succesul depinde de guvernanță, capacitate instituțională și reglementare. „Digitalizarea într-o societate europeană este o problemă de integrare a acestor tehnologii la un nivel cât mai profund. Guvernanța, capacitatea instituțională și reglementarea accelerează adopția, stabilesc standardele și creează cadrul de dezvoltare”, a explicat șeful ANCOM. Digitalizarea trebuie să fie centrată pe oameni Valeriu Zgonea a atras atenția că modelul european de digitalizare pune accent pe incluziune și pe factorul uman. „Digitalizarea inclusivă nu ar trebui să ocolească pe nimeni, fie că este vorba de persoane, firme sau instituții. Problema este că, pentru mulți dintre noi, productivitatea digitală este încă departe”, a spus acesta. Conferința Europa Connect – România Digitală Șeful ANCOM a criticat modul în care digitalizarea este uneori aplicată în administrație, subliniind că reformele sunt adesea superficiale. „Pentru multe instituții, digitalizarea înseamnă o digitalizare a birocrației. Exportăm în format digital birocrația analogică și ne lăudăm că am făcut digitalizare”, a afirmat Zgonea. Probleme structurale în transformarea digital Președintele ANCOM a identificat mai multe vulnerabilități care încetinesc procesul de digitalizare, printre care lipsa interoperabilității între instituții și deficitul de competențe digitale în administrație. „Avem o lipsă de interoperabilitate între instituții și o capacitate administrativă redusă, generată de deficitul de competențe digitale. Devine evidentă lipsa dialogului constructiv bazat pe rezultate, nu pe critică”, a subliniat acesta. Zgonea a atras atenția și asupra nivelului redus de digitalizare în mediul economic, în special în rândul IMM-urilor. „Pentru foarte multe companii, fluxurile de producție nu integrează procesele digitale sau tehnologii avansate de colectare și prelucrare a datelor”, a spus el. Reglementările europene schimbă paradigma Președintele ANCOM a explicat că Uniunea Europeană construiește o nouă arhitectură de reglementare digitală, în cadrul obiectivelor stabilite pentru Deceniul Digital 2030, care vizează consolidarea pieței digitale, protejarea drepturilor cetățenilor și creșterea competitivității economice. „Aceste priorități sunt susținute de un corp normativ amplu care include acte precum regulamentul privind serviciile digitale, piețele digitale, guvernanța datelor sau regulamentul privind inteligența artificială”, a precizat el. Oficialul a subliniat că aceste reglementări impun o schimbare majoră în modul de funcționare al autorităților. „Este o schimbare profundă de paradigmă, de la reglementarea sectorială clasică la o abordare transversală, bazată pe cooperare interinstituțională și coordonare la nivel european”, a declarat președintele ANCOM. În acest context, Zgonea a propus crearea unui mecanism de coordonare între instituțiile de reglementare din România. „Autoritățile de reglementare trebuie să se unească într-un comitet pentru a acționa convergent și pentru a limita timpii morți în luarea deciziilor, pentru că piața nu mai are răbdare”, a afirmat acesta. Conferința Europa Connect – România Digitală Securitatea cibernetică, componentă strategică Un alt element esențial al transformării digitale este securitatea cibernetică, considerată de Zgonea o componentă strategică a securității naționale. „Prin directiva NIS 2, autoritățile dobândesc atribuții clare privind supravegherea operatorilor de servicii esențiale și gestionarea riscurilor cibernetice. Scopul este menținerea încrederii cetățenilor în serviciile publice și private digitale”, a explicat acesta. România – infrastructură puternică, digitalizare lentă Președintele ANCOM a evidențiat contrastul dintre performanța infrastructurii digitale și nivelul redus de digitalizare a administrației și economiei. „România are o infrastructură digitală în top trei în Uniunea Europeană și un sector IT competitiv, dar digitalizarea administrației publice și a sectorului privat este lentă, fragmentată și inegală”, a declarat Zgonea. Reglementarea, esențială pentru transformarea digitală În concluzie, Valeriu Zgonea a subliniat rolul esențial al reglementării în dezvoltarea digitală și a avertizat că lipsa unui cadru coerent poate genera dezechilibre. „Reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei. Fără reguli, digitalizarea devine haotică, fără autorități puternice devine inegală, iar fără cooperare europeană devenim irelevanți”, a concluzionat președintele ANCOM. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul, necesitatea ca România să își regândească strategia de dezvoltare financiară și digitală, în contextul finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al pregătirii pentru următorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, prioritatea imediată a autorităților rămâne implementarea integrală a PNRR, însă Guvernul trebuie să înceapă rapid pregătirea pentru noua perioadă bugetară europeană. România beneficiază deja de o prealocare estimată la aproximativ 60 de miliarde de euro în cadrul capitolului destinat politicilor de coeziune, iar din luna mai ar trebui demarat procesul de programare pentru noul Plan de Parteneriat Național și Regional. Pîslaru propune o schimbare majoră de paradigmă, care presupune combinarea fondurilor europene cu resurse naționale și investiții private. „Ceea ce am propus este să ridicăm ambiția de la ne concentra strict pe banii europeni, la un model în care avem bani europeni, banii naționali și evident o participare privată, 1-1-1. Deci un fel de a banilor pe partea următoare”, a explicat Pîslaru. Conferința „România Digitală” În opinia sa, această abordare ar permite multiplicarea impactului fondurilor europene. „Trebuie să ridicăm ambiția României de la a cheltui un euro la un euro, la a putea multiplica practic fondurile europene într-un plan mult mai ambițios”, a adăugat ministrul. Dragoș Pîslaru a evidențiat că digitalizarea reprezintă unul dintre domeniile în care această strategie poate avea un impact major. „Contextul este extrem de favorabil pe o discuție pe care am avut-o pe digitalizare, pentru că dacă discuți de modernizare și digitalizare, atunci trebuie cu adevărat să ai un parteneriat între instituțiile europene, lanțurile valorice europene, banii naționali, bugetul național și sectorul privat. Nu văd altfel cum poți să discuți de digitalizare serios”, a afirmat el. Ministrul a susținut că România are încă avantaje competitive în sectorul digital, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și performanțele companiilor IT. „Digitalul este încă un avantaj competitiv, atât ca infrastructură, care este mai modernă decât în alte părți, cât și ca importanță a sectorului digital. Observăm o creștere remarcabilă, cu internaționalizarea mai multor firme și cu campioni precum Bitdefender sau UiPath”, a spus Pîslaru. Totuși, acesta a atras atenția că sectorul privat s-a dezvoltat adesea independent de politicile guvernamentale, iar următorul pas trebuie să fie o mai bună coordonare între autorități și mediul de afaceri. „Cred că firmele private mai degrabă au supraviețuit sau s-au descurcat pe cont propriu decât într-o aliniere cu politicile guvernamentale”, a declarat ministrul. Pîslaru consideră că România trebuie să depășească rolul de simplu beneficiar al fondurilor europene și să participe activ la proiectele strategice ale Uniunii Europene. „Este un moment important ca România nu doar să primească bani europeni pentru a-și moderniza ceva la noi acasă, ci să înceapă să participe la marile proiecte europene care țin de digitalizarea Uniunii”, a spus acesta. Ministrul a subliniat că aceste proiecte includ dezvoltarea politicilor privind datele, inteligența artificială și extinderea accesului populației la servicii digitale. În același timp, el a atras atenția asupra nivelului scăzut de competențe digitale din România. „Știm că România este pe ultimele locuri în DESI, deci nu cred că poate coexista o ambiție de modernizare a țării cu ideea că România este încă codașă la folosirea tehnologiilor digitale”, a concluzionat Pîslaru. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: România Digitală – Digitalizarea României în context european