Viitorul Republicii Moldova stă pe buletinul de vot: O alegere de generație / Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia?
Republica Moldova se confruntă duminică cu cele mai importante alegeri parlamentare din istoria sa recentă. Cetățenii sunt chemați să aleagă un nou Parlament, care va desemna viitorul Guvern, va vota legile fundamentale pentru reformele necesare aderării la Uniunea Europeană și va decide dacă Moldova va continua drumul european sau va face pași înapoi, spre izolare și dependență de Moscova. Un Parlament care va avea puterea de a numi premierul, de a susține sau bloca reformele din justiție, educație, economie și de a influența direct ritmul și direcția negocierilor de aderare la blocul european. Nu este o simplă competiție electorală, ci un moment de răscruce între două direcții geopolitice radical diferite: integrarea europeană, cu toate reformele, siguranța și oportunitățile economice care o implică, sau deraierea spre Est, în sfera de influență a Kremlinului. Președinta Maia Sandu a descris cel mai bine miza acestor alegeri: „Nu sunt simple alegeri, ci un moment care va hotărî direcția țării pentru următoarele decenii. Fie continuăm pe drumul european, fie suntem trași înapoi”. Alegerile vin într-un context tensionat. Pe lângă confruntarea dintre partide interne, Moldova este supusă unei presiuni fără precedent din partea Rusiei. Surse interne și internaționale au avertizat constant că Moscova desfășoară un război hibrid coordonat împotriva procesului electoral moldovean. Votul din 28 septembrie „va fi o decizie care va marca destinul copiilor și nepoților noștri… șansa să rupem cercul incertitudinii și al dependenței de Est”, este apelul rațional și ferm al președintei Maia Sandu. Cum încearcă Rusia să cumpere moldovenii Potrivit unei anchete publicate de CSIS (Center for Strategic and International Studies) și confirmată de mai multe instituții europene, Rusia a cheltuit peste 200 de milioane de euro pentru a influența alegerile din 2024 (prezidențiale și referendumul constituțional), iar tactica se repetă și în 2025. Metodele folosite de serviciile rusești sunt diverse, sofisticate și extrem de bine finanțate. Printre acestea se numără cumpărarea directă a voturilor, cazul cel mai cunoscut fiind cel al oligarhului fugar Ilan Șor, care ar fi oferit până la 3.000 de dolari lunar protestatarilor pentru a genera haos și a submina încrederea în guvern. În paralel, s-au folosit criptomonede și conturi fantomă: o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale a creat 138.000 de conturi destinate finanțării ilegale a campaniei opoziției. De asemenea, spațiul online a devenit câmp de luptă: organizația Expert Forum a documentat că numai 100 de conturi coordonate pe TikTok au reușit să genereze peste 13 milioane de vizualizări într-o singură lună, promovând conținut dezinformator și anti-european. Tactica s-a extins și în lumea reală: în timpul alegerilor anterioare, 14 secții de votare din diaspora UE au fost vizate cu alerte false cu bombă, menite să creeze panică și să blocheze accesul cetățenilor moldoveni la vot. Investigațiile jurnalistice au arătat că aceste activități sunt coordonate cu sprijinul direct al Kremlinului și susținute mediatic prin canale și instituții aparent independente, dar în realitate pro-ruse. Iar astfel de acțiuni nu doar că amenință procesul democratic din Moldova, dar arată clar intenția de destabilizare a întregii regiuni. Ținta este nu doar Moldova, ci întreaga Europă Ministrul Apărării Civile din Suedia, Carl-Oskar Bohlin, a explicat într-un articol de opinie că Moldova este un „laborator pentru propaganda rusă”: „Metodele pe care Rusia le folosește în Moldova sunt aceleași pe care le observăm și în alte părți ale Europei. Implicarea noastră acolo este o investiție în propria noastră securitate”. Suedia sprijină în prezent Moldova cu experți în securitate cibernetică, comunicare strategică și combaterea finanțărilor ilicite. Peste 20 de agenții suedeze activează pe teritoriul Republicii Moldova pentru a consolida capacitatea sa democratică. La rândul său, Uniunea Europeană consideră Moldova un „vecin strategic” și un posibil pilon de securitate regională, dacă procesul de aderare continuă. O victorie a forțelor pro-ruse ar oferi Rusiei un nou punct de sprijin la granița de est a UE, similar cu regimul din Belarus. CITEȘTE ȘI: Alegeri istorice: generația care poate trimite Moldova cu acte în regulă în Uniunea Europeană Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia? Consecințele înlocuirii actualei guvernări pro-europene nu sunt doar simbolice, ci pot avea efecte directe și periculoase asupra stabilității interne și a parcursului internațional al Republicii Moldova. Fondurile europene, care susțin în prezent infrastructura, agricultura și sistemele sociale, s-ar putea opri la Prut, după cum a avertizat Maia Sandu. Libertatea de circulație a cetățenilor ar fi restricționată, afectând nu doar mobilitatea, ci și legăturile economice și familiale ale moldovenilor din diaspora. În plan geopolitic, Moldova riscă să devină o rampă de infiltrare spre regiunea Odesa, expunându-se escaladării tensiunilor militare și creșterii influenței ruse în sudul Ucrainei. În același timp, regiunea transnistreană ar putea fi destabilizată, iar autonomia Găgăuziei ar risca să devină un focar separatist, alimentat de narațiuni false și manipulare externă, exact așa cum s-a întâmplat deja în alte zone vulnerabile din regiune. Într-un astfel de scenariu, cetățenii moldoveni – inclusiv diaspora – ar pierde nu doar drepturi, ci și încrederea internațională câștigată cu greu. Între miza votului și campaniile de discreditare Votul diasporei este și de această dată crucial. La alegerile prezidențiale din 2024, acesta a făcut diferența. Tocmai de aceea, Rusia a lansat acum campanii online prin care acuză diaspora că „votează pentru o altă țară”. Politicieni pro-ruși o numesc pe Maia Sandu „președinta diasporei”, insinuând că ea răspunde „Occidentului, nu cetățenilor din țară”. Realitatea, confirmată de OSCE și alți observatori internaționali, este alta: alegerile din 2024 au fost libere și corecte. Iar votul din diaspora este un drept legal și democratic. De ce se teme Kremlinul de diaspora moldovenească Kremlinul se teme de diaspora moldovenească nu doar pentru că votează majoritar pro-european, ci pentru că ea reprezintă exact ceea ce regimul de la Moscova disprețuiește cel mai mult: o Moldovă liberă, conectată la lumea occidentală, independentă financiar și capabilă să gândească critic. Dacă direcția pro-europeană este abandonată, diaspora are de pierdut totul. Se pot înăspri procedurile de vot peste hotare, pot fi închise secții de vot, se pot ridica bariere administrative sau legislative care să reducă influența politică a celor plecați. Mai mult, relațiile diplomatice și acordurile de
Europa este prea slabă pentru a-i face față lui Trump. Weber: Președintele SUA slăbește puterea economică a Europei jucând cartea militară
„Pentru prima dată, avem un președinte care, așa cum am văzut în această vară, slăbește puterea economică a Europei jucând cartea militară”, a declarat Weber miercuri seara la televiziunea publică germană, referindu-se la discuțiile anterioare privind un acord comercial între UE și SUA. „Trump a folosit în mod clar această metodă pentru a diviza Europa și a slăbi poziția [președintei Comisiei Europene] Ursula von der Leyen în cadrul discuțiilor”. Weber a sugerat că Europa este prea dependentă din punct de vedere militar de SUA, și prea slabă pe cont propriu, pentru a respinge cererile administrației Trump și, în același timp, pentru a face față amenințării reprezentate de președintele rus Vladimir Putin. „Suntem neajutorați într-o lume plină de furtuni, pentru că nu ne-am pregătit pentru lumea de astăzi”, a spus liderul PPE. „Am fost într-o poziție slabă în timpul negocierilor comerciale pentru că jumătate din Europa – Balcanii, Polonia, România – se tem pur și simplu de Putin. Și singurul lucru care îi poate proteja în acest moment este puterea militară americană”. Europenii, a adăugat Weber, se confruntă acum cu dura realitate de a fi „incapabili să ne apărăm împotriva dronelor care se apropie”. Moscova a fost acuzată că a încălcat spațiul aerian al NATO în mai multe rânduri în ultimele săptămâni, inclusiv în Polonia și Estonia, ceea ce constituie o nouă fază de escaladare a tensiunilor dintre Occident și Rusia. Principalele aeroporturi daneze au fost închise pentru scurt timp joi dimineața din cauza a ceea ce autoritățile au numit drone, potrivit Politico. Liderii au nevoie de mai multă încredere în sine În ceea ce privește comerțul, Weber a declarat că i-ar fi plăcut să vadă UE și negociatorii săi principali manifestând mai multă încredere în sine în discuțiile cu Trump din vară, inclusiv prin faptul că nu au cedat în privința taxei digitale impuse de blocul comunitar gigantilor tehnologici americani. El a adăugat însă că acest lucru era nerealist, având în vedere dependența militară a blocului comunitar de SUA. Weber a făcut apel la liderii celor 27 de țări membre ale UE să consolideze blocul și să dea dovadă de un leadership mai vizionar. „Dacă am avea astăzi un [Helmut] Kohl și un [François] Mitterrand care au creat euro atunci, ei ar pregăti terenul pentru o armată europeană”, a spus el. „Acest tip de leadership, această abordare vizionară, lipsește în acest moment”. Astăzi, a continuat el, aceasta este sarcina cancelarului german Friedrich Merz și a președintelui francez Emmanuel Macron. „Trebuie spus că toți politicienii noștri de vârf sunt atât de prinși în politica națională, atât de presați, încât, din păcate, nu avem în prezent o generație de lideri în funcție care să fie capabili să ia măsurile importante necesare”, a adăugat el.
Trump le cere țărilor europene să oprească importurile de energie din Rusia /Finanțează războiul
Statele Unite sunt pregătite să impună sancțiuni Rusiei, dacă nu oprește războiul din Ucraina, dar țările europene trebuie să înceteze achizițiile de energie rusească, a afirmat marți, la reuniunea Adunării Generale ONU, președintele Donald Trump. ”China și India sunt primii finanțatori ai războiului din Ucraina, prin continuarea achizițiilor de petrol rusesc, dar, fără a avea nicio scuză, nici măcar state membre NATO nu au oprit total importurile de energie din Rusia. Am aflat despre acest lucru acum două săptămâni și nu am fost încântat. Gândiți-vă, finanțează războiul împotriva lor înșiși. Cine a mai pomenit așa ceva?!”, a declarat Trump în discursul rostit la tribuna Adunării Generale a Națiunilor Unite. ”Dacă Rusia nu va fi pregătită să accepte un acord de oprire a războiului, Statele Unite sunt pregătite să impună o serie de tarife vamale puternice, care cred că ar opri foarte rapid vărsarea de sânge. Dar, pentru ca aceste tarife să fie eficiente, toate națiunile europene, toți cei adunați aici acum, va trebui să vă alăturați prin aceleași măsuri. Statele europene trebuie să înceteze imediat achizițiile de energie din Rusia, altfel pierdem cu toții mult timp. Eu sunt pregătit să discut despre acest lucru astăzi cu națiunile europene”, a subliniat președintele SUA. Uniunea Europeană depune eforturi pentru reducerea importurilor de energie din Rusia, în contextul tensiunilor generate de invazia rusă în Ucraina. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a elaborat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Uniunea Europeană intenționează să limiteze profiturile obținute de Moscova din exporturile de combustibili fosili. În acest context, Comisia Europeană vrea interzicerea importurilor de gaz lichefiat din Rusia. Companiile Rosneft și Gazpromneft vor fi introduse pe lista sancțiunilor. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE a definitivat Acordul COMERCIAL și de investiții cu Indonezia /„Creează noi oportunități pentru companii și fermieri” MACRON se confruntă cu critici aspre din partea foștilor săi aliați/ „Nu-și dorește un prim-ministru care ocupă mult spațiu”
Trump contestă, de la tribuna ONU, politicile ecologice și în materie de imigrație /Vor produce moartea Europei Occidentale
Președintele SUA, Donald Trump, a contestat marți, la reuniunea Adunării Generale a ONU, politicile europene în materie de imigrație și ecologie, avertizând asupra riscului ”morții Europei Occidentale”. ”Trebuie să spun… că urmăresc situația Londrei, unde aveți un primar teribil. Orașul s-a schimbat atât de mult, acum vor să treacă la legea islamică (Sharia). Dar sunteți o altă națiune, nu puteți face acest lucru! Atât imigrația, cât și ideile suicidare în materie de energie vor produce moartea Europei Occidentale. Dacă nu se va face ceva imediat, aceste lucruri nu vor putea fi menținute”, a declarat Donald Trump în discursul rostit de la tribuna Adunării Generale a ONU. ”Națiunile Unite ar trebui să oprească invaziile, nu să le finanțeze”, a continuat președintele SUA, referindu-se la programele de asistență destinate imigranților. De altfel, președintele SUA a catalogat teoria modificărilor climatice ca fiind ”cea mai mare escrocherie din lume”. ”În încheiere, vreau să reiterez că imigrația și costurile mari generate de așa-numitele energii ecologice regenerabile distrug o mare parte a lumii libere și o mare parte a planetei”, a subliniat Donald Trump. Administrația Donald Trump contestă politicile ecologice și a redus subvențiile pentru vehicule electrice și energii regenerabile. De asemenea, Trump a adoptat o linie dură împotriva imigrației, consolidând măsurile de securitate la frontierele Statelor Unite cu Mexicul și Canada. ”Eu vreau să mulțumesc statului El Salvador pentru activitatea de succes și profesionistă în primirea și plasarea a detenție a infractorilor care ajunseseră la noi în țară”, a subliniat Trump. Administrația de la Washington este criticată de organizațiile pentru drepturile omului din cauza expulzării imigranților în diverse țări care nu respectă standardele umanitare și legale. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump le cere țărilor europene să oprească importurile de ENERGIE din Rusia /„Finanțează războiul” ONU acuză AUTORITĂȚILE ruse de aplicarea actelor de tortură asupra deținuților ucraineni/ Volker Turk cere respectarea dreptului umanitar
Valentin Stan: Cetățenii europeni au aceleași drepturi de vot ca cetățenii români cu condiționările din Constituție
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a explicat diferențele dintre dreptul de vot al cetățenilor români și cel al cetățenilor europeni care trăiesc în România. El a detaliat articole din Constituție și din tratatele Uniunii Europene, arătând unde apar limitările și contradicțiile. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dreptul de vot în Constituția României: limite pentru toți cetățenii Stan a început prin a explica prevederile articolului 36 din Constituție, care stabilește condițiile generale pentru exercitarea dreptului de vot. A enumerat categoriile de persoane excluse: minori, persoane aflate sub interdicție și condamnați. El a subliniat că aceste limitări se aplică atât cetățenilor români, cât și cetățenilor europeni rezidenți. Să vedem cum e cu dreptul de vot în Constituție. Ăsta e articolul 36 din Constituție. Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani. Am zis asta, nu? Deci aici e o categorie de vârstă care are limitare. Ăia sub 18 ani. Nu au dreptul de vot debilii sau alienații mentali puși sub interdicție, nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească la pierderea drepturilor electorale. Și ți-am scris jos. Deci în Constituția Românească există limitări, parte din condițiile de vot ale dreptului de vot pe categorie de populație: vârstă, bolnav mental, pus sub interdicție, condamnații. Aceste limitări pe categorie de populație sunt aceleași pentru cetățenii români, ca și pentru cetățenii europeni fără cetățenie română. Diferența majoră: structura votului pentru români și pentru europeni Analiza a mers mai departe către articolul 16 și articolul 148 din Constituție, dar și către articolul 22 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Profesorul a explicat că românii pot vota la toate tipurile de alegeri, pe când cetățenii europeni rezidenți au drept de vot doar la locale și europarlamentare. Cetățenii Uniunii, care îndeplinesc cerințele legii organice, au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale. Ups! Deci, cetățenii europeni nu au drept de vot pe structura votului nelimitat ca cetățenii români. Pentru că cetățenii români pot vota și pentru președinte, și pentru Parlamentul Național, și pentru Parlamentul European, și pentru alegeri locale. În Constituția României există limitări ale dreptului de vot în ceea ce privește structura votului pentru cetățenii europeni fără cetățenie română. Aceștia pot vota doar pentru alegeri locale, spune Constituția. Ce adaugă tratatul european? Drept de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European.
Simion, pentru Gândul: „Emmanuel Macron, în acest moment, este destul de mult într-o situație similară cu a lui Klaus Iohannis”
„Va trebui să ne părăsească această clasă politică globalistă” spune liderul AUR, într-o declarație exclusivă pentru Gândul. George Simion a adăugat și că președintele Franței, Emmanuel Macron, odată rămas fără sprijinul partidului care-l susținea, „e mai interesat de o funcție europeană” și „este destul de mult într-o situație similară cu a lui Klaus Iohannis”. Simion, care este președintele AUR și vicepreședintele ECR Party, a susținut un discurs sâmbătă în capitala Franței, la o conferința organizată de Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR Party), un eveniment care a reunit politicieni conservatori de la nivel european. Declarația sa vine în contextul în care membrii AUR „lucrează la nivel european pentru ca forțele globaliste să piardă, în cele din urmă.” „Emmanuel Macron, în acest moment, e mai interesat de o funcție europeană. Este destul de mult într-o situație similară cu a lui Klaus Iohannis și nu mai e interesat de politica națională, de politica franceză. Urmărește o funcție la nivelul viitoarei Comisii Europene. Două moțiuni de cenzură vor fi votate în Parlamentul European. Se pare că domnul Piperea(n.r. Gheorghe, europarlamentar) și colegii noștri de la AUR au dat tonul. Acuma și grupul de stânga din Parlamentul European și grupul patrioților europeni au depus două moțiuni diferite”, a declarat Simion, pentru Gândul. Liderul AUR a mai spus că acțiunile întreprinse au un scop precis și anume acela că „va trebui să ne părăsească această clasă politică globalistă, neadaptată la nevoile populației, care nu poate genera soluții.” RECOMANDAREA AUTORULUI: AUR intră în cantonament, pentru viitoarele alegeri/George Simion: „Avem datoria să obținem cel puțin 50%” George Simion, DISCURS mobilizator din Paris. Ce le-a transmis liderul AUR francezilor, în plin haos politic
China devine noul lider al pieței gazelor prin conducte, cu ajutorul Rusiei
Odată cu realinierea fluxurilor energetice globale, generată de războiul din Ucraina, un nou lider se pregătește să domine piața importurilor de gaze naturale prin conducte. Potrivit raportului anual publicat de compania de consultanță Rystad Energy, în parteneriat cu Uniunea Internațională a Gazului (IGU) și operatorul italian Snam SpA – un jucător cheie în tranziția energetică a Europei, China este pe cale să depășească Germania în 2025 și să devină cel mai mare importator mondial în acest segment. Și-a consolidat poziția prin diversificare energetică Conform estimărilor, China va importa aproximativ 79 de miliarde de metri cubi de gaze prin conducte în 2025, în timp ce importurile Germaniei sunt prognozate să scadă sub 71 de miliarde. În 2024, cele două state erau aproape la egalitate: China cu 70 de miliarde, iar Germania cu 71 de miliarde de metri cubi. „China este un exemplu remarcabil de diversificare a surselor energetice. A știut să-și creeze opțiuni multiple”, apreciază Mark McCrory, director pentru strategie și advocacy la IGU, citat de Bloomberg. Alianța China-Rusia rescrie harta energetică a Eurasiei Creșterea importurilor Chinei este alimentată de acorduri energetice semnificative cu Rusia, inclusiv decizia recentă de a merge mai departe cu proiectul „Puterea Siberiei 2”, o conductă masivă care va transporta anual 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din rezervele rusești aflate în vestul Siberiei către nordul Chinei, prin estul Mongoliei. „Aceste acorduri vor consolida poziția Chinei ca lider în importurile de gaze prin conducte”, a explicat Martin Opdal, partener al companiei norvegiene Rystad Energy. După invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și reducerea cu 90% a livrărilor rusești către Europa, Beijingul a profitat de capacitatea de export rămasă disponibilă a Rusiei, întărindu-și astfel securitatea energetică. Europa, tot mai dependentă de gazul lichefiat și de prețuri instabile Germania, altădată dependentă de gazele rusești ieftine, s-a reorientat către gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA și alte surse. Tranziția a redus expunerea la gazul rusesc, dar a generat volatilitate sporită a prețurilor, pe măsură ce Europa concurează cu Asia pentru aceleași volume de GNL. Spre deosebire de gazul livrat prin conducte în baza unor contracte pe termen lung, GNL-ul este adesea tranzacționat pe piața spot, unde prețurile variază în funcție de cererea globală, condițiile meteorologice sau tensiunile geopolitice. Această expunere la o piață internațională competitivă a făcut ca prețurile gazelor în Europa să devină mai instabile și mai sensibile la șocuri externe. În paralel, Norvegia rămâne principalul furnizor de gaze prin conducte către Europa, dar nu dispune de capacitate suplimentară, forțând continentul să își majoreze importurile de GNL. Contrar obiectivelor climatice, cererea de gaze crește Raportul IGU estimează o creștere de 1,9% a cererii de gaze în 2024 la nivelul lumii, până la peste 4.100 miliarde de metri cubi , cu o nouă creștere de 1,7% prognozată pentru 2025. Perspectivele pe următorul deceniu indică o cerere în creștere, peste așteptările anterioare, în ciuda obiectivelor de emisii net zero stabilite de UE până în 2050 și China până în 2060. „Gazul își va păstra un rol vital în sprijinirea surselor regenerabile intermitente”, menționează raportul, făcând referire la utilizarea gazului ca soluție de echilibrare a rețelei în perioadele fără vânt sau soare. Pe termen lung, viitorul pieței gazelor rămâne incert din cauza tensiunilor geopolitice, a schimbărilor climatice și a noilor tehnologii, precum inteligența artificială, care influențează cererea și oferta de energie. „Complexitatea actuală a pieței energetice globale nu mai permite previziuni liniare. Fiecare factor – geopolitic, climatic sau tehnologic, poate schimba jocul”, avertizează raportul.
SUA îndeamnă Europa să nu mai cumpere petrol și gaze rusești
Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că este pregătit să înceapă o „a doua fază” de sancțiuni împotriva Rusiei. Wright a spus că Washingtonul ar acționa mai agresiv dacă țările europene ar reduce legăturile energetice cu Moscova și ar cumpăra în schimb gaze naturale lichefiate (LNG) și combustibil american. „Dacă europenii ar trasa o linie și ar spune: «Nu vom mai cumpăra gaze rusești, nu vom mai cumpăra petrol rusesc.» Ar avea asta un impact pozitiv asupra faptului că SUA ar acționa mai agresiv în privința sancțiunilor? Absolut,” a spus Wright, scrie The Kyiv Independent. Secretarul a adăugat că o astfel de schimbare ar respecta un acord comercial SUA-UE, conform căruia Europa trebuie să achiziționeze resurse energetice americane în valoare de 750 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2028. „Rusia își finanțează mașina de război din exporturile de petrol și gaze naturale, iar dacă opriți achizițiile europene, le scade fluxul de bani,” a explicat el. Declarațiile vin în contextul în care Uniunea Europeană se mișcă pentru a-și reduce dependența de combustibilii fosili ruși, care continuă să finanțeze efortul de război al Kremlinului. În 2024, blocul a importat 52 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc și 13 milioane de tone de țiței, în ciuda angajamentelor de a diversifica sursele de aprovizionare. Bruxelles-ul a propus în iunie o interdicție legal obligatorie privind toate importurile de combustibili fosili din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Legislatorii analizează posibilitatea unei eliminări accelerate începând din ianuarie 2027, deși Ungaria și Slovacia au avertizat asupra consecințelor economice. În ciuda retoricii puternice, administrația Trump a impus până acum doar sancțiuni limitate Moscovei și, în unele cazuri, a relaxat restricțiile anterior aplicate.
ONU acuză Portugalia că a ascuns informații despre mina de litiu din Barroso: O încălcare a drepturilor cetățenilor
Statul portughez a încălcat prevederile unui tratat internațional privind transparența și dreptul publicului la informații de mediu, în procesul de aprobare a celei mai mari mine de litiu din Europa, este concluzia unui comitet al Organizației Națiunilor Unite. Comitetul pentru conformitate cu Convenția de la Aarhus a comunicat miercuri că autoritățile portugheze au obstrucționat accesul publicului la date esențiale legate de proiectul minier din regiunea Barroso, în nordul țării – un proiect controversat care a generat opoziție puternică din partea comunității locale și a organizațiilor de mediu. Convenția este un tratat internațional care garantează dreptul cetățenilor de a avea acces la informații de mediu, de a participa la luarea deciziilor și de a contesta deciziile care le afectează mediul. „A eșuat în respectarea drepturilor cetățenilor” „Portugalia a eșuat în respectarea drepturilor cetățenilor privind accesul la informații de mediu și participarea la procesul de autorizare”, a afirmat comitetul ONU, citat de Reuters, referindu-se la drepturi garantate prin convenția ratificată de Lisabona în 2003. Agenția pentru Protecția Mediului din Portugalia (APA) a acordat, în 2023, o aprobare condiționată companiei britanice Savannah Resources, listată la bursa din Londra, pentru exploatarea minei din Barroso, o zonă recunoscută din 2018 ca patrimoniu agricol mondial. În ciuda reacțiilor negative din partea societății civile, agenția a susținut că a respectat cadrul legal. APA a transmis că, „deși are o interpretare diferită asupra aplicării convenției, a acționat întotdeauna în strictă conformitate cu procedurile administrative, aplicând legea”. Activiștii cer revocarea licenței pentru mina de litiu Comitetul ONU a remarcat că agenția guvernamentală portugheză nu a răspuns solicitărilor privind informațiile de mediu în termenele prevăzute de lege și, mai grav, nu a informat cetățenii cu privire la dreptul lor de a contesta refuzurile primite: „Atunci când a refuzat furnizarea informațiilor, APA nu a informat publicul despre modalitățile prin care aceste decizii puteau fi atacate”, se arată în raportul comitetului. Sesizarea a fost depusă în 2021 de organizația spaniolă de conservare Montescola Foundation, susținută de două grupuri portugheze în calitate de observator. Președintele organizației, Joam Evans, a salutat verdictul dat miercuri și a cerut anularea permisului de mediu acordat companiei Savannah Resources: „Această decizie arată clar că procesul a fost viciat. Licența trebuie revocată”. Efecte adverse reclamate de comunități Pe lângă lipsa transparenței și consultării publice, activiștii și comunitățile locale au invocat o serie de efecte adverse majore. Exploatarea ar presupune defrișări masive și transformarea semnificativă a peisajului montan într-o zonă recunoscută pentru biodiversitatea sa și frumusețea naturală. În plus, există temeri legate de poluarea solului și a apelor subterane cu reziduuri toxice rezultate din procesarea litiului, precum și de contaminarea râurilor și afectarea ecosistemelor acvatice. De asemenea, proiectul ridică semne de întrebare privind sănătatea publică, din cauza prafului, zgomotului și expunerii potențiale la substanțe chimice periculoase, care ar putea afecta locuitorii pe termen lung. Cel mai mare zăcământ de litiu din Europa, exploatat din 2027 Savannah Resources, care dorește să devină un furnizor strategic pentru industria vehiculelor electrice din Europa, susține că zăcământul din Barroso conține cel mai mare depozit de spodumen, un mineral bogat în litiu folosit la fabricarea bateriilor, cu rezerve estimate la peste 28 de milioane de tone metrice de litiu de înaltă calitate. Compania plănuiește să înceapă exploatarea în anul 2027. Pe site-ul său oficial, compania justifică importanța strategică a proiectului, afirmând că „datorită rolului tot mai important pe care bateriile litiu-ion îl joacă în sectoarele transporturilor și energiei, litiul a fost clasificat drept «materie primă critică» de către Comisia Europeană în septembrie 2020” și că „UE va avea nevoie de 18 ori mai mult litiu în 2030 decât a consumat în 2020 și de 60 de ori mai mult până în 2050”, Europa fiind „complet dependentă de importuri” în prezent.
Dacia a cucerit Europa. Ce s-a întâmplat pe Bătrânul Continent
Dacia a cucerit Europa. Modelul Sandero a redevenit numărul unu pe piața de pe Bătrânul Continent și a reușit să depășească autoturismul Renault Clio. Totodată, alte trei autoturisme, care sunt fabricate la noi în țară, au reușit să prindă locuri în top 30. Este vorba despre modelele Ford Puma, Dacia Duster și Dacia Bigster. Dacia a cucerit din nou Europa, cu modelul Sandero, care a redevenit numărul unu pe piața de pe Bătrânul Continent și a reușit să depășească autoturismul Renault Clio. Conform statisticilor oferite de Dataforce, se pare că Dacia Sandero a fost, din nou, cea mai bine vândută mașină din Europa, de data aceasta în luna iulie. Vorbim mai exact despre 21.040 de unități livrate. Astfel, chiar dacă cifra este mai mică cu 7.9% față de luna iulie a anului trecut, performanța este una importantă pentru Dacia. De menționat este că aceasta este a patra victorie lunară din acest an pentru modelul produs de Renault la Tanger, după cele din ianuarie, februarie şi martie, ceea ce îi consolidează statutul de cel mai popular automobil de pe continent. După primele şapte luni ale acestui an, modelul Sandero, care se bucură de o popularitate imensă la nivel European, a rămas lider detaşat, cu 152.580 unităţi livrate, chiar dacă rezultatul este mai mic cu 9,2% decât în aceeași perioadă a anului 2024. Totodată, de menționat este că trei autoturisme, produse în România, se află în top 30. Este vorba despre Ford Puma, Dacia Bigster și Dacia Duster. Câte autoturisme Dacia Sandero au fost vândute în 2024 Potrivit Diariomotor, Sandero a fost cea mai bine vândută mașină din Europa anul trecut, cu peste 300.000 de unități înmatriculate pe „Bătrânul Continent”. Modelul este construit în special în Maroc, unde Renault-Dacia are două fabrici, în Casablanca și Tanger. O a treia unitate de producție se află la Mioveni, dar cea mai mare parte a aprovizionării provine de la uzinele marocane, care au devenit un jucător cheie în industria auto europeană. Aceștia din urmă ocupă acum primul loc în lista celor mai mari exportatori din Africa în 2024. În ciuda designului său modest, Sandero a devenit un fenomen de vânzări, mai scrie sursa citată. Dintre cele 300.000 de înmatriculări europene în 2024, 28.000 au fost numai în Spania. Aici a ocupat primul, de departe, depășind concurenți precum MG ZS, Seat Ibiza, Seat Arona și Toyota Corolla, potrivit moroccoworldnews.com.