Președintele Iranului spune că țara sa se află într-un război total cu SUA, Israel și Europa
Pezeshkian a afirmat, într-un interviu publicat sâmbătă pe site-ul liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, că acest conflict cu Occidentul este mai grav decât războiul sângeros dintre Iran și Irak din anii ’80, potrivit AP. „În opinia mea, ne aflăm într-un război total cu Statele Unite, Israelul și Europa”, a declarat Pezeshkian. „Suntem încercuiți din toate direcțiile” Președintele iranian a susținut că războiul dus de Occident împotriva Iranului este „mai complicat și mai dificil” decât războiul din perioada 1980–1988 cu Irakul, conflict care a provocat peste un milion de victime de ambele părți. „În timpul războiului cu Irakul, situația era clară: ei lansau rachete, iar noi știam exact unde răspundem. Acum însă suntem încercuiți din toate direcțiile”, a spus el. Declarațiile vin cu două zile înaintea întâlnirii planificate dintre Trump și Netanyahu, în cadrul vizitei premierului israelian în Statele Unite, Iranul urmând să fie unul dintre principalele subiecte ale discuțiilor. Loviturile aeriene lansate de Israel și Statele Unite asupra Iranului, în cadrul conflictului aerian de 12 zile din luna iunie, au provocat moartea a aproape 1.100 de iranieni, inclusiv comandanți militari de rang înalt și oameni de știință din domeniul nuclear. Atacurile cu rachete lansate de Iran ca represalii au ucis 28 de persoane în Israel.
Laponia, în topul destinațiilor de Crăciun alese de români în 2025. Cât costă o vacanță la Casa lui Moș Crăciun
Românii și-au planificat vacanța de Crăciun din timp, iar tendințele din 2025 arată o diversificare a destinațiilor alese. Budapesta, Germania, Franța și Laponia sunt doar câteva dintre destinațiile din străinătate preferate de români în preajma sărbătorilor de iarnă din acest an. Totodată, mulți vor să sărbătorească Crăciunul în țară. Românii călătoresc des în preajma Crăciunului în țări în care se organizează târguri cu specific. Aceste destinații atrag turiștii cu luminițe festive, standuri cu produse tradiționale, dar și experiențe culturale care reflectă spiritul sărbătorilor. Răzvan Pascu, consultant în marketing turistic, a precizat, pentru Gândul, care sunt cele mai căutate destinații din Europa de către români. „Înaintea Crăciunului, românii călătoresc foarte mult pe la târgurile de Crăciun din țară pentru că, în ultimii ani, avem exemple foarte frumoase și dincolo de cel de la Sibiu, acum au apărut multe altele precum cel de la Craiova care a ajuns un soi de vedetă națională. Pe lângă acestea, sunt târgurile de Crăciun din Europa. L-aș aminti aici pe cel de la Budapesta care este foarte apreciat de românii care stau în partea de vest a țării, apoi cele din Germania, patria târgurilor de Crăciun, locul din care au apărut târgurile de Crăciun. Aici, l-aș aminti pe cel de la Nuremberg. Este orașul de turtă dulce. Avem o atmosferă de sărbătoare toată luna decembrie. Obiecte care se vând la târg sunt selecționate de o întreagă echipă a primăriei. Îi primesc la vânzare doar pe cei care fac produse manual. În Germania sunt, însă multe târguri mari. Aș aminti și de târgurile de Crăciun din zona Alsaciei, Franța. Aici, așa aminti orașul Colmar care, din punctul meu de vedere, este Nuremberg. Bineînțeles, sunt târguri și în alte orașe mari acum, inclusiv în orașele care sunt la Mediterană, deși e mai cald, și le-aș aminti și pe cele din Marea Britanie, în special la Londra. Dacă vorbim de românii care călătoresc în perioada Crăciunului, aș zice că-n afară de târgurile de crăciun, care reprezintă efectiv un motiv în sine de a călători, suntem totuși destul de tradiționaliști. Preferăm să petrecem Crăciunul în familie, deci nu se călătorește foarte mult”, a spus, pentru Gândul, Răzvan Pascu. Laponia, în special Rovaniemi, continuă să fie una dintre cele mai populare destinații în rândul românilor. Astfel, peste 10.000 de oameni ajung anul la Casa lui Moș Crăciun. „În ultimii 5 ani, inclusiv noi am organizat multe chartere, multe zboruri charter și chiar voi pleca peste câteva zile cu primele grupuri de turiști. Avem avioane și înainte de Crăciun și în perioada Crăciunului și după Crăciun, adică vom prinde inclusiv Revelionul acolo. Gândiți-vă că într-un avion încap vreo 180 de oameni, deci înmulțim cu numărul de avioane și vom vedea că totuși este o cifră semnificativă. După estimarea mea, vorbim de un minim de 10.000 de români care călătoresc în Laponia în fiecare an, cel puțin în ultimii 5 ani, de când și noi facem această destinație. Laponia este o destinație în care poți merge și înainte de Crăciun și în perioada Crăciunului. Dar evident că de Crăciun simți acea bucurie, mai ales dacă ești cu copilul – bucuria Crăciunului petrecut chiar la Moș Crăciun acasă. Dar Laponia nu înseamnă doar Moș Crăciun. Laponia înseamnă și plimbări cu sania trasă de câini husky, înseamnă plimbări cu sania trasă de reni. Înseamnă, de asemenea, vizitarea unor sate de gheață sau a unor igluuri. Poți să schiezi, poți să te plimbi cu snowmobilul, poți să faci pescuit la copcă. Sunt multe activități pe care le poți face acolo și bineînțeles totul culminează cu aurora boreală pe care poți o poți vedea dacă ai norocul să apară în perioada în care ești tu acolo. E o destinație scumpă, va fi frig. Pot să fie între -2 și -35 de grade Celsius. Ajungem și la căsuța din Pădurea, a Moșului, ne întâlnim cu spiridușii și cu doamna Crăciun, se fac foarte multe jocuri, dar dincolo de asta ajungem și la Rovaniemi, unde este biroul lui Moș Crăciun și unde copiii îl întâlnesc pe Moșul. Cu toții au o emoție specială, dar dincolo de asta vreau să vă zic că mulți dintre părinți ne spuneau că au luat această vacanță, au cumpărat-o pentru copii, iar la final, în aeroport, când ne îmbrățișăm și ne spuneam la revedere, spuneau că de fapt a fost o vacanță foarte frumoasă pentru ei, pentru că și-au retrăit copilăria”, a povestit Răzvan Pascu. Cât costă o vacanță în Laponia Prețurile pentru un sejur în Laponia pornesc de la 2.000 de euro de persoană și pot ajunge și la 3.000 de euro în funcție de numărul de mese achiziționat și excursiile stabilite. „Ne puteți spune și un interval de preț? Vorbim de prețuri între 2.000 și 3.000 euro pentru adult, în funcție de hotelul ales și de tipul de cameră aleasă, plus în funcție de regimul de mese, iar pentru copiii vorbim între 1.700 și 2.200 euro”, a precizat acesta. Deși mulți români aleg să meargă în zone în care există zăpadă, sunt și persoane care călătoresc în destinații exotice de Crăciun. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce tarif are Moş Crăciun în 2025, cu barbă naturală sau artificială. Care este cea mai ieftină opţiune Prognoza meteo pentru Crăciun și Revelion. Meteorologii ANM anunță o iarnă blândă în România. Ce vreme ne așteaptă din ianuarie 2026
Scandal medical uriaș în Europa: aproape 200 de copii au fost concepuți folosind spermă de la un donator purtător de o boală genetică fatală
Rezultatele unei investigații uriașe, realizată de Rețeaua de Jurnalism de Investigație a EBU sunt uimitoare. 197 de copii din 14 țări europene au fost concepuți folosind spermă de la același donator anonim ( numărul 7069), care a transmis o mutație a genei TP53, crescând semnificativ riscul de a dezvolta cancer la unii dintre urmașii săi. Mai mulți dintre copii concepuți folosind acest donator au decedat deja, arată ancheta. Captură rtbf.be 30 de jurnaliști, 14 instituții media din 14 state europene au lucrat la investigația numită „Donare de spermă, vieți în derivă”, care a fost difuzată în decembrie 2025 pe televiziunile belgiene. Prima mărturie a fost a unei mame. Prima care a vorbit a fost…mama „Céline” Prima mamă care a vorbit cu presa a fost numită de jurnaliști „Céline”. Pentru a-i proteja identitatea. Această mamă a venit în Belgia în 2011 pentru inseminare la o clinică de fertilitate dintr-un spital flamand. Acolo, a primit spermă de la donatorul 7069. La acea vreme, această procedură era ilegală în Franța pentru mamele singure. Dintre toate familiile afectate de acest donator, Céline a fost prima care a fost de acord, în ciuda naturii sensibile a subiectului, să vorbească cu o echipă de televiziune. Cu puțin timp înainte de întâlnirea cu jurnaliștii, ea și-a supus fiica unui test genetic pentru a determina dacă a moștenit sau nu mutația genei TP53 transmisă de sperma donatorului. Statisticile privind această mutație genetică, care provoacă boala cunoscută sub numele de sindromul Li-Fraumeni , sunt alarmante. Femeile cu această mutație au un risc de 90% de a dezvolta cancer pe parcursul vieții, comparativ cu 70% pentru bărbați, adesea în primii 40 de ani. Fiica lui Céline avea un risc de 50% de a moșteni această mutație, arată ancheta. „Simt o enormă vinovăție” Rezultatele analizei genetice pentru Céline au fost concludente. Rezultatele au arătat că era purtătoare. „ Am fost furioasă când am aflat. Am simțit că mi se fura statutul de părinte. Am mers în Belgia din două motive. În primul rând, era ilegal în Franța la vremea respectivă, așa că m-am dus pentru că era legal acolo și pentru că era un spital și aveam garanția, într-un fel, că aspectele legate de sănătate și igienă erau prezente. Am fost într-un spital. Și în al doilea rând, aveam garanția anonimatului donatorului. Acestea au fost cele două motive pe care mi-am bazat statutul de părinte singur. Și acum, s-au spulberat în două secunde. Pentru că, de fapt, sperma nu era atât de curată. (…) Deci, dacă fiica mea poartă o genă care îi va afecta potențial viața, este decizia mea. Așa că simt o vină enormă,” a mărturisit ea jurnaliștilor. Lipsa crucială a urmăririi datelor Dar să ne întoarcem la poveste. Încă din 2023 au fost observate primele cazuri de cancer la copii concepuți folosind donatorul numărul 7069, au descoperit jurnaliștii. Ulterior, probele sale de spermă, încă în circulație, au fost blocate definitiv de o alertă europeană (RATC, Sistemul de alertă rapidă pentru țesuturi și celule umane ). Clinicile de fertilitate care utilizaseră această spermă au fost obligate rapid să contacteze toate familiile afectate – cele care născuseră deja unul sau mai mulți copii folosind această spermă problematică – pentru a le informa despre riscul genetic. Și așa s-a descoperit că Belgia este una dintre cele mai afectate țări. Unsprezece dintre cele 33 de centre de fertilitate ale sale ar fi implicate, susține ancheta. Cincizeci și trei de copii au fost concepuți acolo folosind această spermă, în 38 de familii diferite. Céline era doar una dintre ele. Ea a fost informată despre riscul transmiterii mutației genetice abia pe 6 iunie 2025, la mai mult de un an și jumătate după alerta europeană care a blocat definitiv acest donator pe 8 noiembrie 2023. Anunțul târziu și strângerea informațiilor În cazul acesta, un anunț târziu este o problemă reală. Monitorizarea situației fiicei sale ar fi putut începe mult mai devreme. Era vital pentru ea. Spitalul flamand în cauză a refuzat cererea jurnaliștilor pentru interviu. Dintre cele 38 de familii afectate de acest donator, care au primit tratamentul de fertilitate în Belgia, trei nu au fost încă contactate, susține ancheta. Prin urmare, probabil că încă nu știu că copilul (copiii) lor trebuie testați. La nivel internațional, grupul de 30 de jurnaliști de investigație a petrecut luni întregi întocmind o listă a țărilor, clinicilor, familiilor și copiilor implicați. Fiecare jurnalist, care lucra în propria țară, era responsabil de contactarea clinicilor, autorităților sanitare, medicilor specialiști și altor surse apropiate cazului pentru a aduna informații și a evalua amploarea fenomenului. Pe 3 decembrie 2025, după adunarea tuturor datelor de la toate instituțiile, a fost stabilit un număr inițial, încă provizoriu: 14 țări și 67 de clinici sunt implicate și cel puțin 197 de copii au fost concepuți folosind spermă de la donatorul 7069. Mama din Danemarca: Când ești un copil conceput prin donare și descoperi că ai atât de mulți frați vitregi și surori vitregi, e mult prea mult! Sursa: rtbf.be Și în Danemarca, jurnaliștii au vorbit cu altă mamă a unui copil conceput cu spermă de la donatorul 7069. Anunțul numărului de copii legați de acest donator a surprins-o: „ Sunt mulți copii de la același donator, mult mai mulți decât ne-am imaginat. Când ești un copil conceput prin donare și descoperi că ai atât de mulți frați vitregi și surori vitregi, este pur și simplu prea mult!”, a spus Dorte Kellermann. În Danemarca și în alte țări nordice, există, de asemenea, rapoarte despre întârzieri sau chiar o lipsă totală de informații furnizate familiilor în urma alertei europene. Dorte, cealaltă mamă a fost de fapt informată de o altă familie afectată de acest donator. „Este o problemă majoră atunci când se dezvoltă un astfel de caz și nu ești informat de clinică, de banca de spermă sau de autorități. Nimeni nu s-a ocupat de asta. Neprimind nicio scrisoare, am sunat la clinică și am spus: «Avem o problemă aici. Am folosit acest donator și nu am fost informată despre mutația genetică. Cum se face că nu m-ați informat?» Mi-au răspuns: «Nu știam»”, relatează Dorte, încă uluită de apel. Câte familii încă
WSJ: După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război
Oficialii europeni din domeniul securității transmit tot mai des un mesaj de neimaginat în urmă cu un deceniu: pregătiți-vă pentru un conflict cu Rusia. Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal. În weekend, cancelarul german Friedrich Merz a comparat strategia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina cu cea a lui Hitler din 1938, când a anexat regiunea Sudetă din Cehoslovacia, locuită de vorbitori de limbă germană, înainte de a continua cucerirea unei mari părți a continentului. „Dacă Ucraina cade, nu se va opri. Așa cum Sudetele nu au fost suficiente în 1938”, a declarat Merz la o conferință de partid, sâmbătă. Declarația a venit la câteva zile după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că „conflictul este la ușa noastră” și că „trebuie să fim pregătiți pentru amploarea războiului pe care l-au trăit bunicii sau străbunicii noștri”. Rutte a spus că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în următorii cinci ani. Șeful armatei franceze a declarat recent că Franța este expusă riscului „pentru că nu este pregătită să accepte pierderea copiilor săi”. Temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord nefiresc Acest sentiment de urgență s-a amplificat pe fondul eforturilor administrației Trump de a intermedia un acord de pace în Ucraina. În capitalele europene există temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord dezechilibrat, care l-ar încuraja pe Putin și ar lăsa țara vulnerabilă în fața unor viitoare atacuri rusești. Un armistițiu ar elibera, de asemenea, resurse militare rusești ce ar putea fi redirecționate spre Europa, deschizând calea unui posibil atac asupra flancului estic al continentului. Avertismentele sunt însoțite de teama că o administrație Trump mai izolaționistă nu ar veni în ajutorul Europei în cazul unui atac. Strategia Națională de Securitate a SUA, publicată luna aceasta, afirmă că guvernul american va încerca să împiedice extinderea războiului în Europa și să „restabilească stabilitatea strategică cu Rusia”. Pentru prima dată în ultimii ani, documentul nu mai menționează Rusia ca inamic. Evaluarea anuală a amenințărilor din Regatul Unit, prezentată luni de șeful MI6, Blaise Metreweli, a avut un ton complet diferit. Acesta a avertizat că Rusia va continua să încerce destabilizarea Europei „până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”. UE, creată pentru a evita un nou război total pe continent Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a declarat la rândul său că situația „este mai periculoasă decât oricând în cariera mea” și că publicul britanic trebuie să fie pregătit. „Mai multe familii vor înțelege ce înseamnă sacrificiul pentru națiune”, a spus el. Pentru Europa, acest mesaj dur marchează o schimbare majoră. Uniunea Europeană a fost creată explicit, cu sprijinul SUA, pentru a preveni un nou război total pe continent, iar populația a beneficiat de așa-numitul „dividend al păcii”, prin reducerea cheltuielilor militare după Războiul Rece și redirecționarea fondurilor către cheltuieli sociale. Politicienii avertizează însă că reinstilarea unei mentalități militare în rândul populației, alături de explicarea compromisurilor bugetare dificile care urmează, va fi o provocare. Un sondaj Gallup de anul trecut arată că doar o treime dintre europeni ar fi dispuși să lupte pentru apărarea țării lor, comparativ cu 41% în SUA. Amiralul olandez în retragere Rob Bauer, fostul cel mai înalt oficial militar al NATO, spune că, pentru a menține pacea, Europa trebuie să se pregătească de război, pentru a-l descuraja pe Putin. În ultimele luni, mesajul „s-a întărit”, afirmă el, oficialii fiind alarmați de datele care arată că industria militară rusă produce mai mult decât este necesar pentru războiul din Ucraina. Între război și pace În privat, oficialii europeni spun că alegătorii vor susține sacrificiile necesare – de la creșterea cheltuielilor militare până la reintroducerea serviciului militar – doar dacă vor crede că un atac este posibil. Între timp, șefii securității europene susțin că Rusia a început deja un atac „în zona gri”, menit să afecteze economia și să semene confuzie. Moscova este suspectată de sabotaje asupra infrastructurii critice și a facilităților militare, de atacuri cibernetice, incendieri și incursiuni cu drone. „Operăm acum într-un spațiu între pace și război”, a spus Metreweli. Kremlinul neagă implicarea și susține că ideea unei invazii a Europei este „o minciună”. Guvernele europene iau măsuri de pregătire: Franța vrea să reintroducă serviciul militar voluntar, Germania face simulări de mobilizare rapidă a trupelor, iar Marea Britanie își reorientează pregătirea militară spre amenințarea rusă. Cheltuielile militare cresc, NATO stabilind un prag de 3,5% din PIB până în 2035, plus încă 1,5% pentru măsuri de securitate conexe. Germania a promis investiții de peste un trilion de dolari în armată și infrastructură în următorul deceniu, pentru a crea cea mai mare forță convențională din Europa. Totuși, în multe economii vest-europene, costurile reale încă nu sunt resimțite de populație, iar liderii militari avertizează că va fi nevoie de și mai mult pentru a descuraja Rusia.
Imigrația, subiectul care divizează Europa, inclusiv Germania
Declarațiile recente ale cancelarului Friedrich Merz, potrivit cărora refugiații sirieni nu mai au motive întemeiate pentru a solicita azil în Germania, marchează o schimbare de ton în politica oficială. Sondajele indică o creștere a sprijinului pentru măsuri mai restrictive privind imigrația, semn al intensificării scepticismului față de primirea refugiaților. În fața acestei evoluții, cercetătorii au încercat să răspundă unei întrebări esențiale: ce determină oamenii să fie solidari cu refugiații sau, dimpotrivă, să îi perceapă ca pe o amenințare? Un experiment bazat pe mesaje video Studiul, prezentat de The Conversation, a fost derulat în 2023 pe un eșantion de peste 2.000 de persoane din Germania. În el s-au folosit scurte materiale video despre refugiați sirieni aflați în tabere din Turcia. Participanții au fost împărțiți în grupuri care au vizionat fie un clip neutru, cu informații generale, fie materiale ce evidențiau fie situația dificilă a refugiaților, fie posibile riscuri pentru societatea germană. Unele prezentau familii cu copii, altele tineri bărbați. Rezultatele au evidențiat că persoanele cu valori umanitare puternice au manifestat mai multă empatie și grijă față de bunăstarea refugiaților. Mesajele axate pe dificultățile umanitare au crescut sprijinul pentru ajutorarea în afara Germaniei, cum ar fi finanțarea taberelor din străinătate. Însă, aceste mesaje nu au diminuat temerile legate de imigrație și nici nu au sporit dorința de a primi mai mulți refugiați pe teritoriul german. Percepții diferite în funcție de tipul refugiaților Imaginile cu tineri bărbați au generat mai multă reticență. Însă în special din cauza îngrijorărilor privind impactul cultural, nu din motive economice sau de securitate. Prezentarea familiilor cu copii, pe de altă parte, a stârnit mai multă compasiune, dar și temeri legate de presiunea asupra sistemului de asistență socială. Mesajele au avut efecte distincte în funcție de orientarea politică. Cei cu vederi de stânga au reacționat mai favorabil la mesajele umanitare, fiind mai puțin preocupați de riscurile culturale. În schimb, în rândul persoanelor cu opinii de dreapta, aceleași mesaje au amplificat îngrijorările. Cea mai pronunțată diferență s-a observat între estul și vestul Germaniei. Participanții din est au reacționat preponderent negativ indiferent de tipul mesajului. Se pare că influența trecutului politic al fostei Germanii de Est este încă prezentă. O temă cu multe nuanțe Opiniile despre refugiați nu pot fi reduse la simple poziții „pro” sau „contra”. Impactul mesajelor depinde de modul de formulare, dar și de valorile, experiențele și contextul social al celor care le recepționează, rezultă din concluzia cercetării. Într-o Europă tot mai fragmentată pe tema imigrației, aceste subtilități sunt esențiale pentru a înțelege de ce anumite politici obțin sprijin, în timp ce altele provoacă respingere.
Un ciclon puternic se îndreaptă către Europa, cu intensitate maximă. Ce țări vor fi afectate
Perturbarea Vortexului Polar a dus la divizarea acestuia în emisfera nordică, trimițând mase de aer extrem de rece din Canada spre Nordul Atlanticului, fenomen care a declanșat un ciclon violent de latitudine medie, care s-a format în largul coastei estice a Americii de Nord și se îndreaptă către Europa. Un centru de presiune foarte scăzut, de 930 mbar, se află în apropiere de Newfoundland și continuă să se intensifice rapid. Severe Weather urmărește în timp real o bombogeneză explozivă în apropiere de Newfoundland, cu o scădere extrem de rapidă a presiunii centrale, care a depășit pragul necesar pentru clasificarea ca ciclon-bombă. Această furtună se va transforma în cel mai intens sistem din Nordul Atlanticului în această iarnă, potrivit Antena 3. Intensificarea extremă a câmpului de vânt și scăderea rapidă a presiunii centrale au loc după ce masele de aer polar, venite din nord-estul SUA și estul Canadei, au intrat peste Atlanticul de Nord-Vest. Luni seara, intrarea masei de aer polar în Atlanticul de Nord-Vest a declanșat intensificarea rapidă a ciclonului în formare, care acum se deplasează spre nord-est, de-a lungul coastei Atlanticului canadian. Ultimele scanări prin satelit, înainte de apus, au arătat o structură ciclonica impresionantă, cu presiunea centrală scăzând cu peste 5 mbar pe oră, conform observațiilor de la stațiile meteo din Newfoundland. Analiza de suprafață realizată de NOAA Ocean Prediction Center la ora 18 UTC indica o presiune centrală de 963 mbar, în intensificare rapidă, centrul ciclonului aflându-se deasupra Newfoundlandului. Modelele sugerează că presiunea centrală va scădea până aproape de 936 mbar marți seara, continuând astfel bombogeneza timp de încă 24 de ore. Ce înseamnă bombogeneză Termenul „bombogeneză” se folosește când un ciclon de latitudine medie se dezvoltă extrem de rapid, scăzând presiunea centrală cu peste 24 mbar în 24 de ore. Între noaptea de luni și dimineața de marți, canalele satelitare în infraroșu au arătat că presiunea scăzuse deja până aproape de 950 mbar, continuând intensificarea rapidă. Masele de aer polar se răspândesc în spatele ciclonului, peste Atlanticul de Nord-Vest. Videoclipurile satelitare arată cum sistemul s-a dezvoltat deasupra nord-estului SUA luni și s-a deplasat spre Newfoundland, intensificându-se rapid. Analizele arată un sistem foarte bine organizat, cu vânturi de forță de uragan la periferia nucleului ciclonului. Ciclonul atinge intensitatea maximă în Nordul Atlanticului Marți dimineața, lobul sudic al Vortexului Polar a adus un nucleu intens și rece din estul Canadei spre Nordul Atlanticului, creând condiții pentru intensificarea ciclonului profund care s-a format lângă coasta Newfoundlandului. La sud și est, zonele de presiune ridicată de la Azore și pe continentul european formează un pattern de blocaj Omega, menținând vreme stabilă și neobișnuit de caldă la nivel mediu. În același timp, regiunile joase din Europa rămân sub o inversiune termică puternică. Nucleul rece din altitudine ajută la aducerea unor mase de aer și mai reci peste Atlanticul mai cald, fapt care adâncește presiunea centrală și intensifică câmpul de vânt, generând vânturi de forță de uragan. Sursa Foto – Caracter ilustrativ: Shutterstock Se așteaptă ca ciclonul să atingă maximul intensității, marți seara, cu o presiune de aproximativ 930 mbar, la sud de Groenlanda. Sistemul va rămâne foarte mare, cu vânturi violente pe o arie extinsă. Ciclonul-bombă își va menține această putere până miercuri, pe măsură ce se apropie de Europa, dar va rămâne la câteva sute de kilometri vest de continent înainte de a începe să slăbească. Hărțile vânturilor arată că vânturi violente, de forță uragan, vor acoperi o mare parte din Nordul Atlanticului. Pe măsură ce ciclonul slăbește miercuri seara și noaptea, aceste vânturi vor rămâne în mare parte la vest de Europa, deci impactul direct asupra continentului va fi redus. Vremea în Europa: ploi și vânt puternic în Marea Britanieși Irlanda În Europa, câmpul de vânt sugerează condiții blânde și stabile, sub influența unui anticiclon puternic. Astfel, vremea din majoritatea continentului va rămâne calmă, iar fenomenul din Atlantic nu va produce furtuni majore pe uscat. Totuși, frontul atmosferic asociat ciclonului poate aduce ploi abundente și vânt puternic în sudul Norvegiei, Regatul Unit, nordul Franței și vestul Peninsulei Iberice. Frontul va sta aproape nemișcat timp de cel puțin 12 ore, ducând la cantități importante de precipitații și unele furtuni. În zonele afectate se pot înregistra inundații locale, mai ales în regiunile de coastă din sudul Angliei și nordul Franței. Se estimează că în unele regiuni pot cădea 60-120 mm de ploaie, până sâmbătă, majoritatea miercuri, de-a lungul frontului staționar. Zonele montane vor fi cele mai afectate, cu efecte orografice pronunțate în sudul Norvegiei, vestul Munților Scoției și nordul Angliei, dar și vârful regional din sudul Angliei și nordul Franței.
Producătorii auto din UE vor continua să fabrice mașini pe benzină și după anul 2035. Tranziția la mașinile electrice se amână pe termen nedeterminat
Într-o decizie istorică luată din 2023, Parlamentul European a aprobat o lege care impunea ca toate autoturismele noi vândute în Uniunea Europeană începând cu anul 2035 să fie vehicule cu zero emisii de dioxid de carbon. Această măsură făcea parte dintr-o serie de inițiative menite să combată schimbările climatice și să atingă obiectivele de neutralitate climatică ale UE până în 2050. Acum, atingerea obiectivului de zero emisii se amână pe termen nedeterminat. La doi ani după decizia de a le impune tuturor producătorilor europeni să fabrice numai mașini electrice, Bruxelles-ul intenționează acum să nu mai aplice interzicerea mașinilor cu motoare cu ardere internă din 2035. Producătorii de automobile vor avea voie să fabrice un număr limitat de mașini pe benzină și motorină după anul 2035. Vor putea să producă mașini care emit 10% din nivelurile de emisii din 2021, atâta timp cât îndeplinesc anumite condiții. Schimbarea vine acum, chiar dacă vânzările de vehicule electrice în UE au crescut cu 26% din ianuarie până în octombrie anul acesta. Inclusiv mașinile electrice vor avea mici motoare cu combustibil de rezervă Potrivit declarațiilor a doi oficiali care s-au implicat în discuții, producătorii vor putea utiliza oțel nepoluant pentru a fabrica mașini. De asemenea, li se vor permite să producă conducă mașini electrice cu extensii de gamă mai largă, inclusiv mici motoare cu combustibil pe post de rezervă. Acestea urmau să fie interzise din 2035. Condițiile vor fi discutate de legislatori într-o prezentare a propunerii și orice schimbare va fi sprijinită de guvernele europene și Parlamentul European înainte de adoptarea legii. Comisia urma să revizuiască regulile anul viitor. Producătorii auto s-au opus interzicerii motoarelor cu ardere internă De ce această decizie dintr-o dată, acum când președintele Donald Trump a semnat ordin executiv în SUA pentru a crește producția de petrol și gaz? Interzicerea motorului cu ardere internă de către UE era văzut ca o parte totemică a legislației climatice a Pactului Verde European, scrie Financial Times. S-ar părea că producătorii auto au făcut lobby intens împotriva interzicerii mașinilor pe combustibil fosili. Ei și-au argumentat contestația pe motiv că le-ar fi imposibil să îndeplinească obiectivele impuse de UE până în 2035 din cauza tranziției lente la vehiculele electrice. În plus, nu există încă suficientă infrastructură în Europa pentru ca milioane de șoferi să-și alimenteze mașinile electrice. Regatul Unit, Franța și Spania insistă: „Viitorul industriei auto este electric” Țări membre UE precum Spania și Franța au susținut aplicarea interzicerii mașinilor cu motoare cu ardere internă în blocul comunitar. Cele două țări care și-au exprimat o poziție puternică în privința energiilor verzi, susțineau că măsura propusă „nu trebuie pusă sub semnul întrebării”. Atât Parisul și Madridul insistă că „viitorul industriei auto europene este electric”. Pentru a combate concurența cu vehiculele electrice chinezești ieftine și problema prețurilor ridicate la energie, cele două țări au pledat însă pentru o anumită flexibilitate: „super-creditele” pentru mașinile fabricate cu materiale europene. Și guvernul laburist din Marea Britanie a declarat că nu va renunța la propriile planuri de a realiza tranziția deplină la vehicule electrice începând cu 2035. Germania s-a opus. Merz: Vor exista milioane de mașini cu benzină și în 2050 Guvernele din Germania, Ungaria și Italia au fost, de asemenea, foarte critice față de interdicție. Însuși cancelarul german Friedrich Merz a susținut relaxarea politicilor climatice. „Realitatea este că vor exista în continuare milioane de mașini cu motor cu ardere internă în întreaga lume în 2035, 2040 și 2050”, a spus el. Producătorii auto, de la BMW și Renault la Stellantis, au susținut că ritmul tranziției către producția de mașini electrice în proporție de 100% este mai lentă contrar așteptărilor. Industria auto europeană este presată deoarece vehiculele electrice generează un profit mai mic decât modelele tradiționale cu motor cu ardere internă. Grupurile de mediu denunță anularea interzicerii mașinilor pe benzină Grupurile de mediu au avertizat că eliminarea interdicției din 2035 ar putea mări prăpastia dintre Occident și China. Beijinul pare să fie fruntaș la tranziția către vehicule electrice. „Eliminarea interdicției ar fi o greșeală majoră pentru Europa. Ar ajuta prea puțin producătorii de automobile, deoarece electrificarea este viitorul industriei și ar submina serios ceea ce a mai rămas din reputația Europei ca lider global în domeniul climei.”, a declarat Simone Tagliapietra, cercetător senior la grupul de experți Bruegel, cu sediul la Bruxelles. Poziția României Europarlamentarul PNL Virgil Popescu anunță că, împreună cu colegii din Partidul Popularilor Europeni, solicită oficial eliminarea interdicției privind motoarele cu ardere internă. În practică, măsura ar fi însemnat scoaterea de pe piață a vehiculelor noi pe benzină și diesel. Însă, pe fondul presiunilor venite din partea mai multor state membre și a industriei auto, planul este acum abandonat sau supus unei revizuiri majore, potrivit informațiilor recente. Parlamentul European: 71% din emisiile de CO2 provin din transportul rutier Parlamentul European a susținut de la începutul acestui deceniu că transporturile au fost responsabile pentru sfert din totalul emisiilor de CO2 ale UE în 2019, din care 71,7% au provenit din transportul rutier, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu. UE își propunea să realizeze o reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transporturi până în 2050, în comparație cu nivelul din anul 1990. În 2019, majoritatea mașinilor din transportul rutier din Europa foloseau motorină (67%), urmată de benzină (25%). Cu toate acestea, mașinile electrice au câștigat treptat teren, reprezentând 17,8% din totalul vehiculelor noi de pasageri înmatriculate în 2021, o creștere semnificativă față de 10,7% în 2020. Vânzările de vehicule electric au crescut brusc din 2017 și s-au triplat în 2020. Furgonetele electrice au reprezentat 3,1% din cota de piață pentru furgonetele noi înmatriculate în 2021. Statistici privind poluarea în UE Potrivit statisticilor ACEA, Finlanda are cele mai mici emisii medii de CO2 provenite de la mașinile noi din UE (60,9 g CO2/km), urmată de Suedia (61 g CO2/km) și Danemarca (73,3 g CO2/km). European Environment Agency a avertizat că peste 180.000 de decese din Uniunea Europeană au fost atribuite expunerii la poluarea atmosferică – peste nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2023.
Adrian Severin: S-a lucrat foarte intens la mișcarea neo-marxistă din Europa, care a implicat mulți bani și lideri slabi
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a explicat de ce vede actuala situație politică europeană ca fiind „uluitoare”. Discuția a pornit de la rolul administrațiilor americane și de la modul în care au fost impuși noi lideri în țările europene. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Situația de acum este uluitoare” Severin a vorbit despre transformările politice din ultimii ani și spune că schimbarea s-a produs treptat. El crede că începutul acestei evoluții s-a produs odată cu administrațiile americane, despre care afirmă că au influențat Europa și România. „Situația de acum este absolut uluitoare și o pun pe seama a două posibile cauze. În primul rând a fost lucrarea statului subteran, dacă vreți, sau poate că nu chiar subteran, ci un pic suprateran american. Administrațiile neoconservatoare și neobolșevice. Neoconservatorismul e un pic diferit de neobolșevism, dar acolo a fost o sinteză. Terminând cu cei patru ani ai lui Biden, cu alții din jur, gen Victoria Nuland, gen Hillary Clinton și așa mai departe, care au văzut ceea ce acum, într-un fel, spune mult mai dur Trump, că Uniunea Europeană, dar era altă Uniune Europeană, este un potențial concurent pentru America. Că Uniunea Europeană, care nu era atunci soroșistă și neobolșevică, ci avea o cu totul altă…”, afirmă invitatul. „Ni s-au impus lideri de mâna a șaptea” Severin a explicat și felul în care au apărut „noii lideri” pe scena politică. El dă exemplul Marii Britanii, unde susține că, după lideri cu personalitate precum Margaret Thatcher, au ajuns în funcții politicieni impuși. „Asta este o explicație. Sunt niște lideri, așa cum ni s-au impus nouă lideri în România, așa s-au impus lideri și în țările celelalte. În Marea Britanie a fost o lucrare foarte intensă pentru a se aduce niște lideri de mâna a șaptea. După ce eu am cunoscut-o pe ultima sută de metri pe Margaret Thatcher, după aia am cunoscut alți lideri importanți ai Marii Britanii. Erau niște oameni cu care nu eram obligați să fim de acord, dar care erau personalități.”, spune el. CITEȘTE ȘI: Anca Alexandrescu: „Cât am fost realizator de emisiune, i-am criticat pe cei care au cheltuit banul public fără responsabilitate” Anca Alexandrescu: „Când politicul ajunge într-o poziție, se trag unii pe alții. Se întâmplă acest lucru la toate partidele” Daniel Băluță: „Bucureștiul are nevoie de o viziune de dezvoltare comună. În prezent, acesta este FRAGMENTAT, ca un puzzle”
Polonia ia fața tuturor: devine principalul hub de aprovizionare cu GNL a Europei, dezvăluie Bloomberg
De la invazia rusă a Ucrainei, aproape toate statele membre ale Uniunii Europene au renunțat să mai cumpere gaz de la ruși (în mod direct). Între timp, Polonia încearcă să devină principalul punct de intrare din Europa de Est pentru gazul natural lichefiat furnizat la nivel internațional. Polonia încearcă să profite de reducerea livrărilor de gaze naturale către UE. Este o oportunitate care se întâmplă odată la un secol: Polonia ar putea deveni un jucător economic la nivel european dacă va reuși să-și realizeze obiectivele propuse. Pe termen lung ar putea să depășească chiar și Germania. Manevra aceasta ar putea remodela fluxul de combustibil în Europa. Statele învecinate ar putea avea o alternativă mai stabilă spre deosebire de Ungaria care încă cumpără cu dificultăți gaz de la ruși sau alte țări care îl importă de la Azerbaidjan sau Turcia. Polonia deja furnizează gaz natural lichefiat Ucrainei Polonia ar putea deveni un jucător economic pe scena europeană Potrivit Bloomberg, Polonia condusă de președintele Karol Nawrocki are în vedere construirea unei noi infrastructuri de gaze. Aceasta ar viza și construirea unui terminal în Marea Baltică. Poziția geografică îi va permite Poloniei să conecteze mai multe rute cheie de aprovizionare. Deja operează un terminal cu o capacitate de 8,3 miliarde de metri cubi în orașul portuar Swinoujscie. Iar construcția unui nou terminal plutitor cu o capacitate de 6,1 miliarde de metri cubi este programată să fie finalizată în 2028. Rusia ar putea înceta să mai furnizeze gaz Europei din toamna anului 2027 Polonia remodelează „harta energetică” a Europei/ Rusia este scoasă din joc Prin construirea terminalului suplimentar, Polonia ar putea atrage noi cumpărători internaționali. De asemenea, Varșovia ar putea furniza gaz natural lichefiat de la Statele Unite către țările fără ieșire la mare, profitând din plin de momentul după ce Gazprom a redus furnizarea în 2022. Directorul executiv Slawomir Hinc de la Gaz-System a declarat într-un interviu recent: „Este un interes crescut pentru gazul natural lichefiat, atât în Polonia și în alte țări din regiunea noastră.” Acestea sunt: Republica Cehă Slovacia Ungaria „Polonia are deja avantaje structurale – dar cel mai important aspect îl reprezintă accesul pe care îl are la mare”, a declarat analistul Mykhailo Svyshcho. „De câteva decenii, întreaga regiune depindea de conductele cu gaz ale Rusiei și s-au făcut eforturi limitate în diversificare. În contrast, Polonia și-a dezvoltat propria infrastructură și asta o pune într-o poziție mai întărită. Polonia i-a livrat Ucrainei gaz într-o cantitate de 600 milioane de metri cubi în acest an. Anul următor ar putea să-i furnizeze 1 miliard de metri cubi. Între timp, 14 companii autohtone și străine și-au exprimat interesul pentru instalația planificată a Poloniei. Cererea prognozată pentru 2031-2032 ar putea să crească de 4 ori, a declarat operatorul polonez de gazoducte Gaz-System. În timp ce Polonia ar putea reconfigura „harta economică a Europei”, premierul Ungariei se încăpățânează să cumpere gaz de la ruși în continuare Europa ar putea renunța definitiv la gazul rusesc din 2027 Polonia deja furnizează gaz natural lichefiat Ucrainei și este în discuții cu Slovacia guvernată de Robert Fico. Pe 3 decembrie, Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord preliminar pentru reducerea treptată a importurilor de gaze rusești. La finalul anului 2026 va intra în vigoare o interdicție completă a importului de gaz natural lichefiat din Rusia. Livrarea de gaze prin conducte ar putea înceta definitiv din toamna anului 2027. Însă, Ungaria și Slovacia guvernate de Viktor Orban și Robert Fico s-au opus interdicției. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cum vrea cel mai bogat mogul al Kievului, Rinat Ahmetov, să salveze Ucraina în această iarnă
Reuters: Statele Unite cer Europei să preia majoritatea capacităților de apărare NATO până în 2027. Presiuni fără precedent asupra aliaților europeni
Mesajul a fost comunicat în cadrul unei reuniuni desfășurate la Washington între oficiali ai Pentagonului și delegații europene, potrivit unor surse citate de Reuters. Solicitarea Washingtonului este considerată de numeroși reprezentanți europeni ca fiind nerealistă din cauza limitărilor industriale, financiare și logistice. Oficialii europeni consideră că obiectivul privind preluarea capacităților de apărare NATO de către Europa este nerealist Sursele citate afirmă că Pentagonul a transmis un avertisment dur: dacă Europa nu va îndeplini obiectivul din 2027, Washingtonul ar putea renunța la participarea la unele mecanisme de coordonare a apărării NATO. Această posibilă retragere ar marca o schimbare istorică în modul în care SUA, membru fondator al alianței, se implică în apărarea colectivă a Europei. Oficialii europeni au reacționat cu îngrijorare, subliniind că, deși investițiile în apărare au crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, industria de apărare a Europei nu poate produce suficient de rapid pentru a înlocui capacitățile americane pe termen scurt. Statele Unite insistă ca Europa să accelereze preluarea capacităților de apărare NATO Anumite sisteme americane esențiale – precum capacitățile avansate de informații, supraveghere și recunoaștere – nu pot fi replicate rapid de statele europene. Mai mult, echipamentele militare de ultimă generație produse în SUA au timpi de livrare de câțiva ani. Cu toate acestea, Washingtonul susține că Europa trebuie să își asume responsabilitatea proprie pentru securitatea continentului, poziție promovată constant de administrațiile americane. Deși Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a deveni capabilă să se apere singură până în 2030, experții consideră că inclusiv acest termen este dificil de atins. Administrația Trump a oscilat între presiuni dure asupra aliaților europeni și mesaje de apreciere pentru creșterea cheltuielilor militare. În timp ce SUA cere alocarea a 5% din PIB pentru apărare, în Europa persistă temeri privind o eventuală retragere a Americii din structurile cheie ale NATO, în contextul negocierilor Washington – Moscova privind războiul din Ucraina.