Ion Cristoiu: Trebuie să înțelegem dacă ruptura de America este temporară sau definitivă
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu a discutat despre tensiunile dintre Europa și America, întrebându-se dacă această rupere este definitivă sau doar temporară. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu compară sarcastic tensiunile dintre America și Europa cu o ruptură între doi parteneri, punând evenimentele în perspectiva unui divorț. „E exagerat război. Încă nu s-a ajuns la bătălie. El a aruncat-o pe ea în stradă și, după un moment, asta e Europa, el e America, a dat-o în stradă și, după un moment în care ea s-a întrebat „Aoleu, ce mă fac?”, Europa a început să-și caute și ea un altul.” De asemenea, Cristoiu susține că actualele tensiuni ar putea, pe de o parte, să fie un rezultat al acțiunilor administrației Trump, iar în cazul acesta poziția noastră ar fi una favorabilă. Pe de altă parte, s-ar putea ca acesta să fi fost, pur și simplu, momentul destrămării acestei alianțe. „Aș vrea să iau rând pe rând toate personalitățile, să le întreb, și încep cu tine: Credeți că ce se întâmplă acum între Europa și America e temporar sau e definitiv? Păi e foarte important. Ori e temporar, fiind datorat sau din cauza lui Trump, și atunci noi facem bine că suntem acolo. Această destrămare a alianței tu o pui pe seama oamenilor. Este o destrămare, nu, o prăbușire a unei alianțe, pur și simplu. Principala cauză este că nicio alianță nu mai supraviețuiește victoriei. Gata.”
Cocktailuri de pesticide în merele din Europa
Pan Europe, o coaliție de ONG-uri care militează împotriva pesticidelor, a analizat aproximativ 60 de mere cumpărate din 13 țări europene – printre care Franța, Spania, Italia și Polonia. Rezultatele au arătat că 85% din eșantioane conțineau reziduuri multiple de pesticide, scrie The Guardian. Unele mere prezentau urme de până la șapte substanțe chimice diferite, potrivit studiului publicat joi. Pesticide periculoase și „substanțe chimice veșnice” În 71% din cazuri, cercetătorii au detectat pesticide clasificate printre cele mai periculoase din Uniunea Europeană – așa-numitele „candidate la substituire” pe care blocul comunitar intenționează să le elimine cât mai curând posibil. Mai mult, analiza a constatat că 64% din probe conțineau cel puțin o substanță per- și polifluoroalchilică, cunoscută sub denumirea de PFAS sau „substanțe chimice veșnice”. Acestea se găsesc în mediul înconjurător și în produsele de uz cotidian. Efectul cocktail, ignorat de autoritățile europene Deși reziduurile de pesticide sunt permise în UE sub anumite niveluri maxime, Pan Europe a avertizat asupra „efectului cocktail” – când consumatorii sunt expuși simultan la mai multe pesticide într-un singur produs. Martin Dermine, un înalt funcționar al coaliției, a criticat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară pentru că evaluează pesticidele individual, în loc să evalueze riscul „expunerii multiple” la mai multe substanțe. „În acest raport, arătăm că 85% din mere conțin reziduuri multiple și nu știm dacă sunt sigure pentru consum sau nu”, a spus el, indicând potențiale legături cu cancerul și infertilitatea. 93% ar fi interzise ca alimente pentru copii Dacă aceleași mere ar fi vândute ca alimente procesate pentru copii, 93% din eșantioane ar fi interzise, a spus Pan Europe. Motivul: reziduurile de pesticide depășesc limitele mai stricte stabilite pentru copiii sub trei ani. Normele UE sunt mai stricte pentru alimentele pentru copii, pentru a proteja dezvoltarea timpurie. Recomandări pentru consumatori Pan Europe a sfătuit consumatorii să cumpere mere ecologice sau să le curețe de coajă pe cele cultivate în mod convențional înainte de a le consuma. Merele se numără printre fructele preferate ale europenilor și sunt cele mai cultivate în UE, în special în Polonia, Italia și Franța. De asemenea, sunt printre fructele cele mai tratate cu pesticide, utilizate în special pentru combaterea scabiei merului, principala amenințare fungică pentru livezi. Mai mult de jumătate din numeroasele tratamente anuale efectuate asupra fructelor – aproximativ 35 în medie – vizează această boală.
Germania propune o Uniune Europeană cu două viteze. Berlinul vrea coordonare mai strânsă între principalele șase economii ale blocului
„Acum este momentul pentru o Europă cu două viteze”, a declarat ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, marți, la un eveniment organizat de publicația Die Welt, la Berlin, relatează Reuters. Miniștrii de Finanțe din Germania și Franța vor să crească competitivitatea UE printr-un nou format care să reunească principalele șase economii din bloc, potrivit unei scrisori a ministrului german consultate de Reuters marți. În document, Klingbeil îi invită pe partenerii din Franța, Polonia, Spania, Italia și Olanda la o videoconferință miercuri, pentru a stabili o agendă ambițioasă și concretă menită să întărească suveranitatea, reziliența și competitivitatea Europei. „Pentru a supraviețui într-un context geopolitic tot mai imprevizibil, Europa trebuie să devină mai puternică și mai rezilientă”, a scris Klingbeil în scrisoarea adresată omologilor săi. Plan în patru puncte Scrisoarea consultată de Reuters include un plan în patru puncte pentru avansarea uniunii piețelor de capital, consolidarea monedei euro, o mai bună coordonare a investițiilor în apărare și asigurarea accesului la materii prime. Klingbeil a declarat că această coaliție de state trebuie să accelereze progresele privind Uniunea Economiilor și Investițiilor, pentru a crea condiții mai bune de finanțare pentru companiile europene, în special pentru start-up-uri și scale-up-urile din Europa. Al doilea punct vizează consolidarea rolului internațional al euro ca monedă de refugiu, bazată pe predictibilitate și statul de drept, ministrul german cerând reducerea birocrației și întărirea suveranității în domeniul plăților. În ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, Klingbeil a solicitat o cooperare mai strânsă între statele membre și includerea fermă a apărării ca prioritate în următorul buget multianual al UE, „transformând apărarea într-un motor de creștere economică”. Pentru securizarea aprovizionării cu materii prime, ministrul a spus că eforturile de consolidare a rezilienței lanțurilor de aprovizionare pentru mineralele critice trebuie intensificate, inclusiv printr-un angajament strategic mai puternic cu partenerii internaționali.
Pasionații de călătorii vor putea experimenta cel mai lung tunel feroviar din lume. Lucrarea impresionantă va lega două orașe importante din Europa
Pasionații de călătorii vor putea trece prin cel mai lung tunel feroviar din lume, în Munții Alpi. Lucrarea impresionantă va lega două orașe importante din Europa și promite să depășească celebrul Gotthard din Elveția. Astfel, în aproximativ șapte ani, trenurile de mare viteză vor circula prin Mont d’Ambin, care va conecta orașele Lyon (Franța) și Torino (Italia), potrivit observatornews.ro. Construcția va avea o lungime record de 57,5 km, depășind la limită impresionantul Tunel de Bază Gotthard (57,1 km) și asta fără a lua în considerare dificultatea proiectului. În cea mai adâncă secțiune, tunelul va avea deasupra sa un versant de peste 2.200 de metri, informează „Express” și vestea și mai bună pentru călători este că acest tunel va reduce cu două ore durata călătoriei între cele două metropole europene. În acest moment, traseul durează aproape 4 ore, iar trenurile urcă pantele abrupte ale muntelui Mont Cenis, până la altitudini de 1.300 de metri. Din cauza reliefului dificil, este nevoie de câte trei locomotive pentru a trage garniturile prin vechiul tunel Fréjus, o construcție care nu mai corespunde standardelor moderne de siguranță. Tren ÖBB, din Austria / FOTO – Caracter ilustrativ: Profimedia Pe noul traseu, trenurile de marfă vor transporta încărcături mult mai mari, iar viteza de deplasare între cele două țări va fi de 100 km/h. De asemenea, pasagerii se vor putea bucura de peisajele montane de vis de pe ruta Valea Susei (Piemont) – regiunea Maurienne (Savoia). Cât costă proiectul și când se estimează că va fi gata Costul total al întregii linii ferate de mare viteză Torino-Lyon, care se întinde pe 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, iar autoritățile mizează că – odată finalizată lucrarea – pasagerii vor renunța la zborurile pe distanțe scurte în favoarea trenului. Mai mult, se estimează că marfa camioanelor de pe șosele va fi preluată de „autostrada feroviară” subterană, iar astfel vor fi reduse emisiile de CO2 din regiunea alpină. Ideea demarării acestui proiect a început oficial în 2016, anul în care Franța și Italia au ajuns la un acord comun. În prezent, toate cele patru tuneluri de acces (trei în Franța și unul în Italia) sunt construite, iar proiectul se preconizează că va fi finalizat în anul 2033. Autorul mai recomandă: Un tren de mare viteză ar putea străbate România. Ar lega Constanța de Ungaria la viteze de 250 km/h. Studiul e gata, mai lipsesc miliardele de euro. De câți bani e nevoie Ministrul Transporturilor și Infrastructurii și Directorul General CFR SA au vizitat șantierul feroviar de la Apața-Cața n român a încercat să fure un tren dintr-o gară din Austria, dar nu a reușit să pornească locomotiva. Ce a făcut bărbatul, după ce a fost prins
Andrei Caramitru: Situația din interiorul SUA devine extremă. Va genera violențe imense. E doar începutul
Andrei Caramitru scrie, într-un comentariu pe Facebook, că situația din SUA devine extremă și va genera noi violențe „imense”, după ce agenții ICE l-au ucis, în Minneapolis, pe cetățeanul american Alex Pretti. „Din păcate situația din interiorul SUA devine extremă, și până la o rezolvare clară va genera niște violențe imense. Asta e doar începutul”, consideră Andrei Caramitru. Acesta vorbește despre „lupta dintre două viziuni complet opuse ale lumii”: 1) „Cea de stânga extremă (Minneapolis e centrul lor, epicentrul ideologic, de asta e acolo haosul acum). Care zice așa : ei sunt sanctuar. Orice imigrant ilegal, orice criminal condamnat la nivel federal e lăsat în pace și îi dau și ajutoare sociale – si au toleranță 100% pentru orice ilegalitate pe care cei “oprimați” o fac. Fura somalezii 15 miliarde ? E ok ! Sunt 100 de condamnați la nivel federal aici pe crime grave (sexuale și de orice fel)? Îi protejăm ne luptăm cu poliția federală sa nu cumva să fie arestați. Și dacă e – nu mai respectăm nici o lege nimic dacă e contrară ideologiei. O nebunie totală” 2) „Cea de dreapta extremă. Ceilalți zic așa – suntem sub un asalt existențial din partea stangii, care ar distruge complet esența Americii. Nu mai acceptăm imigranți, tranși, state și orașe sanctuar care sunt în afara legilor federale. Deci – aplicăm fix mecanismele de acum 100 de ani contra insurectionistilor – intrăm efectiv peste ei cu toată forța posibilă și îi facem zob dacă e, e care pe care, far west, nu mai contează nimic, nu mai facem alegeri anulăm democrația dacă e, pentru ca e existențial. E nebunie și asta să fie clar” Caramitru, despre „nivelul de nebuneală” din SUA Potrivit lui Caramitru, și unii și alții au atins un nivel de „nebuneală” care nu le mai permite să coexiste și speră să îi distrugă pe ceilalți. „Mulți zic ca e posibil să înceapă un război civil. Sigur ca e posibil. Dacă ar fi – îl câștiga republicanii extrem de repede apropo (probabil ca 90% din forțele de ordine și armata sunt cu Trump peste tot – plus exista mega miliții organizate și înarmate de oameni care ar ieși să lupte). Democrații nu au nici cea mai mică șansa, zero, dacă se întâmplă așa ceva doamne ferește. Să fim realiști zic. Aici suntem din păcate. Eu nu pot să apar nici pe protestatarii anti ice (dar deloc) și nici nebuneala inversă ultra maga (dar deloc). Îmi pare rău ca nu mă aliniez tamp la tot ce zic ceilalți care nu au fost în viața lor în sua și habar nu au de situația de acolo. Eu o știu foarte bine. Deci sper ca încă mai am dreptul să scriu ce cred”, mai scrie Caramitru. Autorul postării precizează, totodată, că „aia e o societate mult mai violentă decât în Europa”. „Nici nu ai cum compara . Au toți pistoale, e far west light. Și ei vor să fie așa, e parte din structura lor socială . E o tara bazata pe bani , violenta si viteza. E antiteza Europei de la începuturile lor . Și asta nu se va schimba . Sper doar sa nu pice democrația acolo ar fi o catastrofă absolută”, explică Andrei Caramitru. Autorul recomandă:
Criza Groenlanda escaladează: Trump amenință Europa cu măsuri de retorsiune
Trump a făcut declarațiile joi, în cadrul unui interviu acordat Fox Business la Forumul Economic Mondial de la Davos, scrie Bloomberg. „Dacă o vor face, o vor face. Dar știți, dacă s-ar întâmpla asta, ar urma o represalie puternică din partea noastră”, a spus președintele american. El a adăugat: „Noi avem toate cărțile în mână”. Președintele nu a specificat ce măsuri ar putea lua SUA pentru a pune în aplicare această amenințare. Speculațiile despre vânzarea activelor Planul deocamdată abandonat al lui Trump de a majora tarifele vamale pentru mărfurile din opt țări europene a provocat îngrijorare. Presiunea exercitată în legătură cu controlul asupra Groenlandei a dat naștere speculațiilor că Europa ar putea vinde trilioane de dolari în obligațiuni și acțiuni americane. O astfel de mișcare ar putea zgudui piețele financiare. Piețele au fost deja afectate de urmărirea insulei arctice de către Trump. Țările europene dețin 40% din titlurile americane străine Datele Trezoreriei SUA din noiembrie 2025 arată că țările europene dețin aproape 40% din titlurile de stat americane deținute de rezidenți străini. Această pondere semnificativă explică îngrijorarea autorităților de la Washington. Acordul cadru pentru Groenlanda În cadrul acordului cadru care l-a convins pe Trump să dezamorseze criza Groenlandei, președintele ar fi de acord să amâne aplicarea de noi tarife asupra produselor europene. În schimb, SUA ar staționa rachete în teritoriul semi-autonom danez. Drepturile asupra mineralelor ar fi aranjate pentru a limita interesele chineze. Prezența NATO în zonă ar fi consolidată. Primele semnale de la fondurile europene Înainte de acest acord, existau semne că jocul agresiv al lui Trump pentru Groenlanda zguduise încrederea unor deținători de active americane din Europa. Fondul de pensii danez AkademikerPension a anunțat săptămâna aceasta că intenționează să renunțe la 100 de milioane de dolari în titluri de stat americane. Fondul de pensii SISA din Groenlanda a declarat că ia în considerare dacă ar trebui să continue să investească în acțiuni americane. Complicațiile strategiei „Vindeți America” Strategia „Vindeți America” s-ar putea dovedi complicată. Cea mai mare parte a activelor este deținută de fonduri private care nu sunt controlate de guverne. Totuși, unii deținători importanți ar putea afecta piețele de capital americane cu o vânzare masivă. Fondul suveran de investiții al Norvegiei, de exemplu, ar putea provoca perturbări semnificative pe piețele americane. Minimizarea din partea Trezoreriei Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a minimizat la începutul acestei săptămâni vânzarea daneză. El a spus că „nu este deloc îngrijorat” că aceasta ar semnala un efort mai amplu de dezinvestire. „Investiția Danemarcei în titluri de stat americane, la fel ca Danemarca însăși, este irelevantă”, a declarat Bessent miercuri la Davos. „Ei vând titluri de stat de ani de zile”. Tensiunile dintre SUA și Europa continuă pe fondul negocierilor pentru viitorul Groenlandei.
Adrian Severin: Americanii vor acum să elibereze de Europa, iar europenii vor să se elibereze de ocupația americană
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cum americanii vor să se elibereze de Europa, dar și invers. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Sunt absolut de acord că asistăm la o încheiere amânată a Războiului Rece, la un reziduu de Război Rece care se lichidează acum. Asistăm însă și la altceva. Asistăm și la terminarea Războiului de Independență al Americii în raport cu Europa… Americanii vor să se desprindă, să se elibereze de Europa.” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre cum americanii vor să se desprindă de Europa, dar procesul este și invers. Acesta a început prin a spune că relația SUA-Europa este una consumată. Politicianul susține că asistăm la încheierea Războiului Rece, un reziduu al acestui război. Mai mult de atât, acesta susține că este și o terminare a Războiului de Independență al Statelor Unite. Sub conducerea lui Trump, adaugă acesta, America se rupe de Coroana Britanică. „Definitiv nu este nimic în istorie, dacă e în termenii în care discutăm. Da, ea este consumată, să spunem așa. Este clară, este certă, este actuală. Sunt absolut de acord că asistăm la o încheiere amânată a Războiului Rece, la un reziduu de Război Rece care se lichidează acum. Asistăm însă și la altceva. Asistăm și la terminarea Războiului de Independență al Americii în raport cu Europa. Pentru că America, după faimosul ei Război de Independență, de când s-a desprins de Coroana Britanică, a rămas, ca și alte colonii, sub un anumit control britanic. A fost ținută cumva de britanici, din punct de vedere strategic. Iar apoi ea a intrat și a ocupat Europa la finele Celui de-al Doilea Război Mondial. Și ea vrea o ocupație care acum, are dreptate domnul Trump, se întoarce împotriva ei. Noi îi apărăm pe europeni, dar ei ne apără pe noi? Care este reciprocitatea în această relație? Păi nu e. Câtă vreme ocupația a profitat Americii a fost ok, acum nu-i mai profită. Și din punctul ăsta de vedere, americanii vor să se desprindă, să se elibereze de Europa. Dar e și invers. Și Europa vrea să se elibereze de americani, de ocupația americană. Numai că Europa, după părerea mea, și de-aia nu înțelegem bine ce face Europa și ce vrea, este schizofrenă. Pe de o parte vrea ca americanii să plece de aici și pe de altă parte ca americanii să rămână. Își dau seama că dacă pleacă, pe noi cine ne apără…”, a explicat politicianul.
Donald Trump la Davos: Europa nu se îndreaptă în direcția corectă
Miercuri, președintele Donald Trump a criticat puternic Europa în timpul discursului susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, notează SkyNews. Președintele Statelor Unite a afirmat că statele europene merg pe un drum greșit și ar trebui să își schimbe abordarea. După ce a vorbit despre rezultatele administrației sale, Donald Trump s-a adresat în mod direct participanților europeni din sală. El a făcut câteva precizări celor prezenți. „Locurile de unde veniți pot face mult mai bine urmând ceea ce facem noi, deoarece anumite locuri din Europa nici măcar nu mai sunt de recunoscut.”, a declarat Trump. Președintele american a declarat că apreciază continentul european, dar consideră că politicile actuale nu duc la rezultate bune. „Iubesc Europa și vreau să văd cum Europa face bine, dar nu se îndreaptă în direcția corectă”, a declarat Donald Trump. Trump a mai spus că la Washington, dar și în multe capitale europene, există convingerea că dezvoltarea economică depinde doar de „cheltuieli guvernamentale în continuă creștere, migrație masivă necontrolată și importuri străine nesfârșite”. „Rezultatul a fost deficite bugetare și comerciale record și un deficit suveran în creștere, determinate de cel mai mare val de migrație masivă din istoria omenirii.”, a mai spus Trump.
Disputa provocată de Trump pe tema Groenlandei amână acordul pentru reconstrucția Ucrainei
Anunțul unui „plan de prosperitate” de 800 de miliarde de dolari, care urma să fie convenit între Ucraina, Europa și SUA la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost amânat pe fondul unor dezacorduri profunde între capitalele europene și Washington privind Groenlanda și „Consiliul pentru Pace”, afirmă șase oficiali citați de Financial Times. „Deocamdată nu se semnează nimic”, a spus un oficial. Un altul a explicat că statele europene nu pot trece cu vederea acțiunile lui Trump în Groenlanda în timp ce încearcă să avanseze pe alte dosare, precum Ucraina. Tensiuni transatlantice „Nimeni nu are chef, acum, să facă un mare spectacol în jurul unui acord cu Trump”, a declarat un al treilea oficial, care a adăugat că disputa legată de Groenlanda și „Consiliul pentru Pace” a „eclipsat” subiectul Ucraina la întâlnirea din Alpi. Trump a amenințat că va impune taxe vamale pentru opt state aliate din NATO, după ce acestea au decis să trimită trupe în Groenlanda pentru un exercițiu militar. Oficialii europeni spun că situația a dus la cea mai serioasă criză transatlantică din ultimele decenii. Totodată, invitația lansată de Trump pentru ca statele europene să se alăture „Consiliului pentru Pace” a stârnit îngrijorări, fiindcă ar putea marginaliza ONU în medierea conflictelor. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că nu va participa, invocând nelămuriri privind mandatul consiliului. Guvernul german a transmis că o „condiție prealabilă” ar fi ca organismul să fie „compatibil cu cadrele juridice internaționale existente”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că îi este „foarte greu să își imagineze” participarea într-un organism alături de Putin. Discuțiile privind Ucraina, afectate de tensiunile legate de Groenlanda „Planul de prosperitate” este partea economică a unei propuneri de pace mai ample, negociate de SUA, Ucraina și capitalele europene, și ar trebui să asigure sprijin pe termen lung pentru reconstrucția Ucrainei după un eventual armistițiu. Tensiunile pe tema Groenlandei au perturbat negocierile din această săptămână asupra documentului, au spus trei surse. Potrivit FT, care citează șase oficiali, „planul de prosperitate” nu este abandonat și ar putea fi semnat la o dată ulterioară. Zelenski a afirmat marți că planul este „foarte important”. Totuși, el a renunțat să meargă la Davos după un atac aerian masiv asupra Kievului, care a lăsat zone întinse fără apă, căldură și electricitate, în plin val de frig. Președintele Ucrainei a spus că va călători în Elveția numai dacă documentele privind garanțiile de securitate cu Statele Unite și planul de prosperitate vor fi gata pentru a fi semnate acolo.
Davos. Secretarul Trezoreriei SUA afirmă că relațiile cu Europa n-au fost niciodată mai apropiate
„Cred că relațiile noastre n-au fost niciodată mai apropiate”, a precizat Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, vorbind pe marginea Forumului Economic Mondial din Davos, potrivit Associated Press. Sâmbătă, Trump a anunțat că va impune, începând din luna februarie, o taxă de import de 10% care va fi aplicată mărfurilor provenite din opt țări europene care și-au au sprijinit public Danemarca, în urma apelurilor tot mai insistente ale Statelor Unite de a prelua controlul asupra Groenlandei. Președintele SUA a insistat că vrea să preia controlul Groenlandei din motive de securitate, pentru posibilele amenințări provenite din China și Rusia. Amenințările tarifare au stârnit critici în rândul diplomaților europeni, pe măsură ce liderii iau în considerare impunerea unor tarife de retorsiune, ca răspuns la amenințări. UE dispune de trei instrumente economice majore pe care le-ar putea utiliza pentru a exercita presiuni asupra Washingtonului: noi tarife, suspendarea acordului comercial dintre SUA și UE și o „bazooka comercială” – termenul neoficial pentru instrumentul UE împotriva constrângerii, menit să sancționeze persoanele sau instituțiile care exercită presiuni nejustificate asupra blocului european. În ciuda amenințărilor tarifare impuse de Trump, liderii europeni continuă să acorde sprijin Groenlandei, declarându-se, totodată deschiși la dialog.