Eurobarometru: UE face mai mult sport ca acum 4 ani, dar România iese din nou în față. Prin sedentarism
Miercuri, 23 septembrie, începe la Dublin Săptămâna Europeană a Sportului, ocazie cu care Comisia Europeană a publicat marți al șaselea Eurobarometru privind sportul și activitatea fizică. În general, europenii stau destul de bine la acest capitol dar românii ies din nou în față. Prin sedentarism. 38% dintre europeni fac sport de mai multe ori pe săptămână Potrivit noului Eurobarometru, 38% dintre europeni spun că fac sport sau exerciții fizice de mai multe ori pe săptămână. Procentul este cu 6 puncte procentuale mai mare decât în 2022. Și numărul celor care fac mișcare aproape zilnic a crescut. 9% dintre europeni declară că fac sport aproape în fiecare zi, cu 3 puncte procentuale mai mult decât în urmă cu patru ani. În același timp, ponderea europenilor care spun că nu fac niciodată sport sau exerciții fizice a scăzut de la 45% în 2022 la 39% în 2026. Comisia Europeană vorbește, astfel, despre o creștere generală a nivelului de activitate fizică în UE. De ce fac europenii mișcare Cel mai important motiv este sănătatea fizică. 44% dintre respondenți spun că fac sport pentru a-și îmbunătăți sau menține sănătatea fizică. Pe locul următor se află relaxarea, menționată de 39% dintre respondenți. Alți 26% spun că fac sport în mod special pentru sănătatea mintală. Dacă relaxarea este inclusă în categoria mai largă a sănătății mintale și a stării de bine, rezultă că 65% dintre europeni indică bunăstarea psihică drept una dintre motivațiile importante pentru activitatea fizică. Cu alte cuvinte, pentru majoritatea europenilor sportul nu mai este privit doar ca o modalitate de a fi în formă. Este asociat tot mai mult cu sănătatea, reducerea stresului și starea de bine. Unde fac europenii mișcare Parcurile și spațiile în aer liber rămân principalul loc pentru activitate fizică. 47% dintre europeni spun că fac sport sau mișcare în parcuri ori în alte spații exterioare. Procentul este practic neschimbat față de 2022. În schimb, utilizarea centrelor de sănătate și fitness a crescut semnificativ: 39% în 2026, față de 33% în 2022. Cea mai mare creștere este însă înregistrată la ceea ce Comisia numește „deplasare activă” – mersul pe jos sau cu bicicleta către serviciu, școală, magazine sau alte destinații. Procentul celor care includ astfel de deplasări în activitatea lor fizică a crescut de la 24% la 37%, adică cu 13 puncte procentuale. Este cea mai mare creștere dintre categoriile analizate. Cum stă România România are un istoric slab în ceea ce privește participarea populației la sport. În ultimul Eurobarometru disponibil anterior, cel din 2022, doar 20% dintre români spuneau că fac sport regulat sau cu o anumită regularitate, în timp ce 62% declarau că nu fac niciodată sport sau exerciții fizice. La nivelul UE, în același sondaj, proporțiile erau de 38% pentru cei care făceau sport cel puțin săptămânal și 45% pentru cei care nu făceau niciodată. Datele din 2022 arătau, astfel, un decalaj foarte mare între România și media europeană. Un studiu academic publicat în 2026, care a analizat datele Eurobarometrelor din mai multe ediții, confirmă această tendință de lungă durată: România a avut una dintre cele mai ridicate ponderi de persoane sedentare, iar între 2009 și 2022 ponderea celor care nu făceau sport a crescut de la aproximativ 53% la 64% în setul de date analizat de cercetători. Pentru moment, comunicatul oficial al Comisiei publicat marți prezintă rezultatele agregate la nivelul UE, iar tabelul detaliat pe fiecare țară trebuie consultat înainte de a atribui României o valoare exactă pentru 2026. Cine face cel mai mult sport? Diferențele nu sunt doar între țări. Ele apar și între grupuri sociale. Potrivit Comisiei Europene, tinerii sunt mai activi decât persoanele în vârstă. Persoanele cu nivel de educație mai ridicat declară, de asemenea, mai frecvent că fac sport. Același lucru se observă în cazul situației financiare: oamenii care întâmpină mai puține dificultăți financiare raportează niveluri mai ridicate de participare la sport. La polul opus se află, în special, persoanele în vârstă și pensionarii, care fac mișcare mai rar. Diferențele dintre femei și bărbați există, dar Comisia le descrie drept în general moderate: bărbații declară ceva mai frecvent o participare regulată la sport și activitate fizică. Sportul depinde și de bani Datele arată că accesul la activitate fizică nu este distribuit egal în societate. Comisia Europeană subliniază că participarea este mai ridicată în rândul persoanelor cu educație mai multă și cu mai puține dificultăți financiare. Problema nu înseamnă însă doar accesul la săli de fitness sau la cluburi sportive. Mersul pe jos, bicicleta, alergarea și activitățile în parcuri pot fi forme de mișcare fără costuri importante. Tocmai de aceea, infrastructura de proximitate – parcuri, piste pentru biciclete, alei pietonale, terenuri și spații sportive accesibile – poate avea un rol important în creșterea activității fizice. Săptămâna Europeană a Sportului începe miercuri Publicarea Eurobarometrului are loc cu o zi înainte de Săptămâna Europeană a Sportului, care se desfășoară între 23 și 30 septembrie 2026. Campania din acest an are mesajul „#BeActive Your Way” și urmărește să încurajeze oamenii să facă mișcare în orice formă le este accesibilă. Săptămâna Europeană a Sportului începe miercuri, 23 septembrie, la Dublin.
Nicușor Dan, prima luare de poziție după demisiile miniștrilor PSD din Guvernul Bolojan
Întrebat dacă a primit demisiile miniștrilor PSD, președintele Nicușor Dan a răspuns: „Nu! În mod oficial, nu!Bineînțeles că știu ce s-a întâmplat azi, le așteptăm și decidem”. Ce ar face președintele dacă se depune o moțiune de cenzură iar Guvernul Bolojan ar pica la vot: : „Eu sunt mediatorul, nu vreau să mă pronunț pe acțiunile fiecăruia dintre partide. Orice aș spune ar fi părtinitor pentru unul sau pentru celălalt. Sunt foarte multe scenarii și nu vreau să intrăm în ele. Dar apreciez că, cel puțin din ce am perceput eu, tonul discuțiilor s-a mai calmat puțin”. A performat sau nu Ilie Bolojan? „Dacă aș da un răspuns…” Șeful statului a fost întrebat și dacă a performat sau nu Ilie Bolojan ca premier. Răspunsul a fost următorul: „Dacă aș da un răspuns m-aș plasa într-o parte sau alta. Așa o să îmi păstrez statutul de mediator”. Nicușor Dan a fost chestionat de jurnaliști și în legătură cu mesajul pe care îl va transmite oficialilor europeni: „ Ce le-am spus și cetățenilor români în declarația pe care am avut-o aseară, că România păstrează direcția europeană, că avem patru partide pro-occidentale care doresc să păstreze asta, că pentru noi OCDE, SAFE și PNRR sunt extrem de importante și pe asta există consens. Instituțiile funcționează și, într-o formă sau alta, România își va continua drumul pe care s-a angajat. În privat, voi spune mai multe decât vă spun dumneavoastră public”. Întrebat dacă va continua discuțiile cu liderii politici, Nicușor Dan a răspuns: „O să vedem. O să vă anunț. Sigur se va întâmpla ceva săptămâna viitoare, cu participarea mea, dar o să vă anunț„.
Trump avertizează dur NATO: Dacă aliații nu reușesc să ajute SUA în Iran, NATO va avea un viitor foarte rău. Anunță că vrea trupe de comando europene în Golf
UPDATE. Președintele SUA, Donald Trump, a repetat în Air Force One, pe drumul de întoarcere de la Miami către Casa Albă, în discuțiile către ziariștii, avertismentele către NATO. Liderul SUA a recunoscut că poartă negocieri cu aproximativ șapte țări privind posibilitatea participării lor la patrularea strâmtorii Ormuz. „Iran și SUA susțin dialogul, iar partea iraniană dorește un acord. Teheranul nu este dispus să respecte cerințele Washingtonului. Statele Unite nu sunt pregătite, deocamdată, să anunțe sfârșitul operațiunii militare împotriva Iranului”, a spus el. Trump afirmă că SUA „în curând” va încheia și un acord cu Cuba sau va „face ceea ce trebuie” în legătură cu aceasta. „Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO” Președintele SUA a declarat pentru FT într-un interviu acordat duminică că ar putea amâna, de asemenea, summitul său cu președintele Chinei, Xi Jinping, care va avea loc la sfârșitul acestei luni, în timp ce face presiuni asupra Beijingului pentru a ajuta la deblocarea acestei căi navigabile cruciale. „Este normal ca oamenii care beneficiază de Strâmtoare să contribuie la asigurarea că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a spus Trump, argumentând că Europa și China depind în mare măsură de petrolul din Golf, spre deosebire de SUA. „Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO”, a adăugat el. Comentariile lui Trump, făcute într-o convorbire telefonică de opt minute cu FT, au venit la o zi după ce a făcut apel la China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie să se alăture unui „efort de echipă” pentru a deschide punctul de blocare prin care trece o cincime din petrolul mondial. Iranul a închis practic strâmtoarea după ce SUA și Israelul au lansat războiul în urmă cu mai bine de două săptămâni, stârnind temeri privind un nou șoc al prețului petrolului pentru economia globală. Eforturile SUA de a deschide calea navigabilă au eșuat în mare parte. Prețurile internaționale ale petrolului au atins 106 dolari pe baril duminică seara, în creștere cu aproximativ 45% de la începutul războiului. „Avem un lucru numit NATO. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina, dar i-am ajutat. Nu sunt sigur că vor fi acolo pentru noi” În ciuda avertismentului său, Trump a fost pesimist că aliații SUA vor ține cont de apelurile sale de ajutor. „Avem un lucru numit NATO”, a spus Trump, care a criticat adesea alianța. „Am fost foarte amabili. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina. Ucraina este la mii de kilometri distanță de noi… Dar i-am ajutat. Acum vom vedea dacă ne vor ajuta. Pentru că am spus de mult că vom fi acolo pentru ei, dar ei nu vor fi acolo pentru noi. Și nu sunt sigur că vor fi acolo.” Rugat să specifice ajutorul de care are nevoie, Trump a spus „orice ar fi”. El a adăugat că aliații ar trebui să trimită dragoare de mine, dintre care Europa deține mult mai multe decât SUA. De asemenea, el își dorea „oameni care să elimine câțiva actori negativi de pe țărmul [iranian]”. Trump a sugerat că își dorește echipe de comando europene sau alt ajutor militar pentru a elimina iranienii care sunt „o pacoste” în Golf cu drone și mine navale. „Îi lovim foarte tare”, a spus Trump. „Nu le-a mai rămas decât să facă niște probleme în strâmtoare, dar acești oameni sunt beneficiari și ar trebui să ne ajute să o supraveghem. Îi vom ajuta. Dar ar trebui să fie și ei acolo. Ai nevoie de mulți oameni care să supravegheze câțiva.” Trump vrea și ajutorul Chinei. Ar putea amâna vizita la Beijing Trump a spus că se așteaptă, de asemenea, ca China să ajute la deblocarea strâmtorii înainte de a călători la Beijing la sfârșitul acestei luni pentru un summit cu Xi Jinping, prima sa călătorie în China în al doilea mandat. „Cred că și China ar trebui să ajute, deoarece China își obține 90% din petrolul său din strâmtoare [sic]”, a spus Trump. Așteptarea până la summit ar fi prea târziu, a spus el. „Am vrea să știm înainte de asta. Este [două săptămâni] mult timp.” El a adăugat că și călătoria sa în China ar putea fi amânată. „Am putea amâna”, a spus Trump. Nu a spus pentru cât timp. Trump, supărat pe Keir Starmer, premierul britanic: „Eu am nevoie de nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm” După ce a vorbit duminică mai devreme cu prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, Trump și-a exprimat frustrarea „deosebită” și față de reacția Marii Britanii de până acum. „Regatul Unit ar putea fi considerat aliatul numărul unu, cel mai longeviv etc. și când le-am cerut să vină, nu au vrut să vină”, a spus el. „Și imediat ce am eliminat practic capacitatea de pericol din Iran, au spus: «ei bine, vom trimite două nave», iar eu am spus: «avem nevoie de aceste nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm». Am spus de mult timp că NATO este o stradă cu sens unic.” El a susținut că orice pericol pentru aliații care mută active în Golf ar fi minim, deoarece SUA și Israelul au distrus capacitatea militară a Iranului în ultimele două săptămâni. Trump a repetat în interviul pentru Financial Times că a „decimat” Iranul, dar ulterior a spus că Iranul este o pacoste. „Singurul lucru pe care îl pot face este să creeze puțină problemă punând o mină în apă – o pacoste, dar pacostea poate cauza probleme.” „Putem lovi insula Kharg în cinci minute” Trump a avertizat, de asemenea, că SUA sunt pregătite să lanseze noi atacuri asupra insulei Kharg, centrul de export de petrol al Iranului, și ar putea viza infrastructura sa petrolieră. „Ați văzut că am lovit insula Kharg, totul, în afară de conducte, ieri”, a spus el, referindu-se la un bombardament pe care l-a anunțat vineri. „Putem lovi asta în cinci minute. Și nu au nimic de făcut în privința asta.” Întrebat dacă Rusia ajută Iranul
Nicușor Dan, despre metalele rare: Ne dorim investiții și americane, și europene pe extracție și procesare
Șeful statului a fost întrebat joi seara la Antena 3 CNN despre negocierile care se poartă în vederea vizitei sale la Casa Albă și dacă acestea cuprind și discuții despre metalele rare sau energie. „Există, dacă vorbim de metale rare, există o discuție care, pentru că știți că noi, Europa, Statele Unite, s-au confruntat în mai multe momente cu o criză și un monopol pe care alte state nu neapărat prietenoase cu noi l-au făcut pe aceste metale critice. Și a existat o discuție inițiată de Statele Unite luna trecută, care va continua, în care este și Statele Unite, este și Uniunea Europeană, pentru a face un fel de acord între țări care gândesc la fel pe chestiunea metalelor critice, astfel încât piața metalelor critice să fie, pe zona aceasta de lume, să fie bine reglementată în interesul comun. Deci aici facem progrese mari și evident că ne dorim și investiții și americane, și europene în România, atât pe partea de extracție, cât și pe partea de procesare”, a spus Nicușor Dan. El a vorbit și despre investiții în sectorul energetic. „Pe zona de energie, după cum știți, la Cernavodă lucrăm cu firme americane, și canadiene, și coreene, și americane. Iar în scurta discuție pe care am avut-o cu șeful Băncii Mondiale, mi-a spus că ar fi foarte fericit să vină în România când semnăm contractul de finanțare cu Banca Mondială pentru reactoarele 3 și 4, Banca Mondială fiind foarte disponibilă să finanțeze parte din costurile care sunt mari pentru niște reactoare nucleare și, bineînțeles, mai sunt niște subiecte pe zona de energie pe care se progresează de asemenea”, a declarat președintele. Nicușor Dan a spus că România este, din acest punct de vedere, transparentă în relația cu Uniunea Europeană și, pe de altă parte, își dorește ca prezența și americană, și europeană în România pe zona de economie să fie cât mai mare. Fabrică la Feldioara Președintele României a confirmat, luni, existența unei discuții a oficialilor români cu cei americani, dar și reprezentanți ai Uniunii Europene care să constituie ceea ce a descris drept „un fel de nouă organizație mondială a comerțului dedicată metalelor critice”. Declarația lui Nicușor Dan a venit ca răspuns la întrebarea jurnalistei RRA referitoare la cooperarea economică a României cu SUA și, mai aplecat, la declarațiile ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care vorbea despre un proiect de exploatare a mineralelor rare din Groenlanda, într-o fabrică de la Feldioara. Șeful statului a oferit câteva informații despre proiectul de la Feldioara, apreciind că un astfel de acord va avea implicații interesante pentru România: „Ceea ce spuneți dumneavoastră, da, la Feldioara există o sucursală Nuclearelectrica, în care noi avem expertiza de a trata minereu de uraniu și alte metale care se găsesc în acel minereu. Și când se va concretiza un astfel de acord între o mare companie americană și Nuclearelectrica pentru tratarea unor metale, unor minereuri de uraniu și altele la Feldioara va fi foarte interesant pentru România”.
Adrian Severin: Americanii vor acum să elibereze de Europa, iar europenii vor să se elibereze de ocupația americană
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cum americanii vor să se elibereze de Europa, dar și invers. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Sunt absolut de acord că asistăm la o încheiere amânată a Războiului Rece, la un reziduu de Război Rece care se lichidează acum. Asistăm însă și la altceva. Asistăm și la terminarea Războiului de Independență al Americii în raport cu Europa… Americanii vor să se desprindă, să se elibereze de Europa.” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre cum americanii vor să se desprindă de Europa, dar procesul este și invers. Acesta a început prin a spune că relația SUA-Europa este una consumată. Politicianul susține că asistăm la încheierea Războiului Rece, un reziduu al acestui război. Mai mult de atât, acesta susține că este și o terminare a Războiului de Independență al Statelor Unite. Sub conducerea lui Trump, adaugă acesta, America se rupe de Coroana Britanică. „Definitiv nu este nimic în istorie, dacă e în termenii în care discutăm. Da, ea este consumată, să spunem așa. Este clară, este certă, este actuală. Sunt absolut de acord că asistăm la o încheiere amânată a Războiului Rece, la un reziduu de Război Rece care se lichidează acum. Asistăm însă și la altceva. Asistăm și la terminarea Războiului de Independență al Americii în raport cu Europa. Pentru că America, după faimosul ei Război de Independență, de când s-a desprins de Coroana Britanică, a rămas, ca și alte colonii, sub un anumit control britanic. A fost ținută cumva de britanici, din punct de vedere strategic. Iar apoi ea a intrat și a ocupat Europa la finele Celui de-al Doilea Război Mondial. Și ea vrea o ocupație care acum, are dreptate domnul Trump, se întoarce împotriva ei. Noi îi apărăm pe europeni, dar ei ne apără pe noi? Care este reciprocitatea în această relație? Păi nu e. Câtă vreme ocupația a profitat Americii a fost ok, acum nu-i mai profită. Și din punctul ăsta de vedere, americanii vor să se desprindă, să se elibereze de Europa. Dar e și invers. Și Europa vrea să se elibereze de americani, de ocupația americană. Numai că Europa, după părerea mea, și de-aia nu înțelegem bine ce face Europa și ce vrea, este schizofrenă. Pe de o parte vrea ca americanii să plece de aici și pe de altă parte ca americanii să rămână. Își dau seama că dacă pleacă, pe noi cine ne apără…”, a explicat politicianul.
Zelenski și liderii europeni se întâlnesc săptămâna viitoare în Franța
Zelenski a declarat joi că liderii „Coaliției celor dispuși” din Europa se vor întâlni cu președintele ucrainean pe 6 ianuarie, în Franța. „Începem acest an – începând cu diplomația – și continuăm dialogul cu partenerii noștri”, a declarat Zelenski. Întâlnirea la nivel de lideri din Franța va culmina cu o serie de discuții între oficialii ucraineni, europeni și americani. Consilierii de securitate națională din țările „Coaliției celor dispuși”, condusă de Marea Britanie și Franța, au convenit să se întâlnească în Ucraina pe 3 ianuarie, potrivit lui Zelenski, consilierii americani participând virtual. Discuțiile vor fi urmate de o întâlnire a șefilor de stat major din diferite țări pe 5 ianuarie. „Ne pregătim acum pentru a ne asigura că întâlnirea va fi productivă, că sprijinul va crește și că încrederea politică va crește atât în garanțiile de securitate, cât și în acordul de pace”, a spus președintele Ucrainei. Pe măsură ce Ucraina continuă să facă eforturi pentru pace, Rusia și-a intensificat atacurile în masă asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
Ministrul de Externe din Rusia îi amenință pe aliații Ucrainei: răspunsul rușilor ar fi devastator
Ministrul de Externe al Rusiei, Sergei Lavrov, i-a avertizat din nou pe aliații Ucrainei în ceea ce privește desfășurarea de forțe în țară în cazul unui acord de pace. În declarațiile transmise agenției de știri de stat TASS, el a spus că un astfel de contingent ar fi o țintă legitimă, potrivit Sky News. Fără a oferi dovezi, el i-a acuzat pe politicienii europeni că sunt conduși de „ambiții” în relațiile lor cu Kievul și că ignoră dorințele poporului Ucrainei și ale propriilor popoare. Lavrov a mai spus că Rusia nu intenționează să atace alte țări. „Repet încă o dată, nu este nevoie să ne temem că Rusia va ataca pe cineva”, a declarat șeful diplomației ruse. El i-a amenințat pe europeni adăugat că răspunsul Rusiei ar fi devastator în cazul apariției unor contingente străine în Europa. Rusia și-a exprimat în repetate rânduri poziția împotriva oricărei prezențe militare europene în Ucraina.
Liderii europeni se mobilizează pentru o pace justă și durabilă în Ucraina
În ciuda sprijinului acordat președintelui ucrainean, care a fost supus unor presiuni puternice din partea lui Donald Trump pentru a ceda teritorii pentru a pune capăt rapid războiului, încă nu s-a ajuns la un acord cu privire la problema spinoasă a transformării activelor imobilizate într-un împrumut pentru Kiev, potrivit The Guardian. Reprezentanți ai prim-ministrului britanic Keir Starmer au declarat că s-au înregistrat „progrese pozitive” pe această temă în timpul discuțiilor de criză găzduite la Downing Street cu Zelenski, președintele Franței, președintele francez Emmanuel Macron, și cancelarul german, Friedrich Merz. În timpul întâlnirii, liderii „au subliniat necesitatea unei păci juste și durabile în Ucraina”, inclusiv „garanții de securitate solide” împotriva unor noi agresiuni rusești, a declarat Downing Street. Liderii au convenit că „acum este un moment critic” pentru Ucraina și au promis că vor intensifica sprijinul pentru Kiev și vor crește presiunea economică asupra Moscovei „pentru a pune capăt acestui război barbar”. Demonstrația de sprijin european a venit după criticile dure din partea președintelui Trump, care a declarat că este „puțin dezamăgit” de Zelenski, susținând că nu a citit propunerea SUA pentru un acord de pace. El a insistat fără dovezi că „poporul său [ucrainean] o iubește” și că președintele Rusiei, Vladimir Putin , este „de acord cu ea”.