Eurostat: România, cea mai rapidă ascensiune economică din Uniunea Europeană
Analizând cronologia Eurostat a ultimilor 20 de ani, observăm un avans solid între 2004 și 2008. Criza economică mondială a adus un punct de cotitură, blocând creșterea veniturilor între 2008 și 2011, urmat de scăderi efective în 2012 și 2013. Din 2014, economia europeană și-a reluat trendul ascendent, întrerupt din nou de contracția bruscă din 2020, cauzată de pandemie. Anul 2021 a adus o revenire rapidă, urmată de o consolidare mai lentă în 2022 și 2023, în timp ce datele preliminare pentru 2024 indică o nouă accelerare a creșterii. Eurostat: România, campioana creșterilor la nivelul UE Performanța cea mai impresionantă din întregul bloc comunitar a fost înregistrată de România, unde venitul real al gospodăriilor pe locuitor a explodat cu 134% în ultimele două decenii. În clasamentul celor mai dinamice economii, România este urmată de: Lituania: +95% Polonia: +91% Malta: +90% Aceste cifre reflectă un proces accelerat de convergență economică pentru statele din Europa Centrală și de Est. Beneficiind de investiții străine, absorbția fondurilor europene și o creștere economică robustă, aceste țări au reușit să recupereze o parte semnificativă din decalajul față de statele vestice. Grecia și Italia: singurele țări pe minus La polul opus, două state membre se confruntă cu o realitate sumbră, fiind singurele care au înregistrat un regres al veniturilor reale în ultimii 20 de ani: Grecia: –5% Italia: –4% Efectele crizei datoriilor suverane, combinate cu stagnarea economică prelungită și diverse probleme structurale, au erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor din aceste două țări, plasându-le într-o categorie unică în UE. Avansuri modeste pentru economiile consolidate În mod paradoxal, unele dintre cele mai bogate și stabile economii europene au raportat progrese temperate în aceeași perioadă: Spania: +11% Austria: +14% Belgia: +15% Luxemburg: +17% Aceste creșteri mai lente nu indică o problemă economică, ci mai degrabă maturitatea acestor piețe. Pornind de la un nivel de venit deja foarte ridicat, potențialul de creștere accelerată este, în mod natural, mai redus. O Europă cu mai multe viteze Imaginea de ansamblu oferită de Eurostat, arată că nivelul de trai în Uniunea Europeană a progresat în ciuda șocurilor economice succesive. Cu toate acestea, UE rămâne un spațiu al contrastelor. Pe de o parte, vedem state care au realizat salturi spectaculoase, reducând decalajele istorice. Pe de altă parte, există țări care au stagnat sau chiar au regresat economic. România se distinge ca un exemplu de succes al ultimelor două decenii, lider detașat în ceea ce privește creșterea veniturilor. Această performanță subliniază transformarea economică profundă prin care a trecut țara, dar evidențiază și faptul că drumul către înțelegerea deplină cu standardele de viață din Occident este încă în desfășurare.
Șomajul pe termen lung în regiunile UE în 2024: Cum variază rata pe continent și care este situația României
Rata șomajului pe termen lung s-a situat la 1,9% în anul 2024. În acest sens, aproximativ 1 din 3 șomeri din UE erau șomeri de lungă durată, arată datele Eurostat publicate marți. Șomajul pe termen este definit ca ponderea forței de muncă care a fost șomeră timp de 12 luni sau mai mult. Dintre cele 195 de regiuni de nivel 2 din nomenclatura unităților teritoriale statistice (NUTS 2) pentru care sunt disponibile date, 82 au înregistrat rate peste media UE de 1,9%, 106 au avut rate sub medie, iar 7 au avut aceeași rată. Sursa foto: Eurostat Cele mai mari și mai mici rate în regiunile UE Potrivit datelor Eurostat, unele dintre cele mai ridicate rate ale șomajului de lungă durată s-au înregistrat în țările din sudul UE și în mai multe regiuni ultraperiferice ale Franței. În plus, regiunile autonome spaniole Ciudad de Melilla și Ciudad de Ceuta au înregistrat, de departe, cele mai ridicate rate, adică 16,3%, respectiv 15,8%. Alte rate ridicate de șomaj pe termen lung, însă de sub 10%, s-au înregistrat în trei regiuni din sudul Italiei: Campania (9,9%), Calabria (8,3%) și Sicilia (8,0%). Cea mai scăzută rată a șomajului pe termen lung din UE, de 0,4%, a fost observată în 4 regiuni: regiunile cehe învecinate Praga și Střední Čechy, precum și Utrecht și Noord-Brabant în Țările de Jos. Cum stă România la acest capitol Cea mai mică rată a șomajului pe termen lung în România se înregistrează în regiunea Nord-Vest, de 0,8%. Regiunea București-Ilfov și Nord-Est au rate de 1,1%, respectiv 1,4%. Cele mai mari rate se înregistrează în regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia, de 2,9% și, respectiv, 2,6%.
EUROSTAT: Inflaţia din România, în luna august, de trei ori mai mare decât media din UEDin cauza măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan, prețurile cresc în România de TREI ori mai repede decât în Uniunea Europeană
România rămâne ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE, cu un avans anual al preţurilor de 8,5%. Potrivit datelor Oficiului de statistică al Uniunii Europene (Eurostat), publicate miercuri, 17 septembrie 2025, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă în luna august, la 2,4%. Astfel, din cauza măsurilor fiscale luate de Guvernul Bolojan, prețurile cresc în România de trei ori mai repede decât în Uniunea Europeană. Rata inflației în România a înregistrat o creștere majoră în luna iulie 2025, când a ajuns la 7,8% de la 5,7%, în luna iunie. Această situație a fost semnalată după creșterea prețurilor la energie, în urma liberalizării de la 1 iulie, când energia electrică s-a scumpit cu 63%. (mai multe informații AICI). România, un nedorit loc 1 în clasament România a înregistrat o inflație lunară cu 2,68% mai mult în luna iulie, față de luna iunie, situație care nu s-a mai întâmplat din aprilie 2022, atunci când inflația a crescut cu 3,74% față de luna martie. Revocarea plafonului la electricitate a avut ca rezultat o creștere substanțială a prețului la energia electrice. De la tariful plafonat de 0,67 lei / kWh, prețurile au sărit, de la o factură la alta, la 1,5-1,7 lei / kWh. Alte măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan – creșterea de TVA, a accizelor și alte taxe ce au fost introduse sau intensificate în a doua parte a anului – au crescut automat prețurile. (alte detalii AICI) În luna iulie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Cipru (0%), Franţa (0,8%) şi Italia (1,6%). Țările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (8,5%), Estonia (6,2%) şi Croaţia (4,6%). Prin comparație cu luna iulie 2025, potrivit Eurostat, rata anuală a inflaţiei a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în doar patru ţări şi a crescut în 14 state membre, inclusiv în România (de la 6,6% până la 8,5%). În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă în luna august, la 2%, ţinta pe termen mediu vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). România, scumpiri în lanț Ce se întâmplă în România? Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) au arătat că rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,9% în luna august, de la 7,84% în luna iulie. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, serviciile cu 9,85% iar mărfurile alimentare cu 8,92%. „Indicele preţurilor de consum în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 102,10%. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,1%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2025 comparativ cu luna august 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 – august 2025) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) a fost 5,7%”, s-a arătat în comunicatul INS. Isărescu și „cocoașa” din luna septembrie Potrivit informațiilor furnizate de Eurostat, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro a venit din partea serviciilor (1,44 puncte procentuale). Urmează alimentele, alcoolul şi ţigările (0,62 puncte procentuale), iar preţurile la energie au scăzut cu 0,19 puncte procentuale. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 8,8% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025, de la 4,6% anterior, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3% la sfârşitul lui 2026, comparativ cu 3,4% în prognoza anterioară. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat – în luna august – că inflaţia va forma o „cocoaşă” în luna septembrie, atunci când va fi înregistrat un vârf de 9,6 – 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sorina Matei îi face portretul lui Marius Iacob “Elodia”, autorul dosarului lui C. Georgescu: Dovada loviturii de stat nu e, cum nu e nici ELODIA Consilierul economic al lui Nicușor Dan cere PRIVATIZAREA companiilor de stat. USR insistă cu același PLAN de când a intrat în coaliție AUR a depus moțiune simplă împotriva Dianei Buzoianu. Inițiatorii acuză că politicile de mediu slăbesc securitatea energetică a României Crin Antonescu, necruțător. ANULAREA alegerilor: “ILOGICĂ”/ “Dacă PNL devine o forță anti-Soroșistă, o voi sprijini / USR “noii bolșevici” Prietenul lui Iohannis, Jurgen Faff, și asociatul lui de la Fly Lili, puși sub CONTROL JUDICIAR timp de 60 de zile. Procurorii au pus sechestru pe un Airbus
Raport îngrijorător Eurostat: România a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor din Europa. Inflația a ajuns la 7,8%
Eurostat a prezentat un raport îngrijorător despre creșterea tarifelor la bunurile consum, potrivit căruia România se clasează pe primul loc în Europa la majorarea prețurilor. Costurile au crescut la mărfuri alimentare și nealimentare, dar și la servicii a înregistrat o creștere de 5,8% în 2024, comparativ cu 2023. ”În 2024, rata anuală a inflației în UE a fost de 2,6%. Prețurile bunurilor și serviciilor de consum au crescut cel mai mult în: România (+5,8% față de 2023), Belgia (+4,3%), Croația (+4,0%)”, arată datele Eurostat. A crescut TVA-ul, prețurile vor sări în aer Guvernul a crescut TVA-ul de la 19% la 21%, în contextul unei majorări anterioare a prețurilor. În iulie 2025, inflația a ajuns la 7,84%, ceea ce va genera o creștere și mai mare de prețuri. Preţurile la mărfurile nealimentare au crescut cu 8,18%, preţurile serviciilor s-au majorat cu 7,33%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,67%. Alimentul care s-a majorat cu 40% Fructele proaspete au înregistrat cele mai mari majorări de prețuri, cu 39,74%, urmate de fructe și conserve din fructe cu o creștere de 27,92%, apoi citricele cu 17,32%. Legumele și legumele la conservă și-au majorat prețurile cu 15,98%. Prețul pâinii a crescut cu 6,43% față de luna iulie a anului trecut. Cafea s-a scumpit și ea cu 13,05% față de același interval din iulie 2024, iar prețul uleiului a crescut cu 10,05%, față de același interval. Ouăle s-au scumpit cu 5,7%. Legumele și conservele de legume devin mai scumpe cu 11,03%, iar prețul berii s-a majorat în ultimul an, cu 4,38%, iar cel al vinului cu 4,94%. Laptele de vacă a înregistrat o creștere a prețului de 7,38%, iar margarina a crescut cu 6,63%. În categoria serviciilor, călătoriile cu trenul au înregistrat cele mai mari majorări în iulie 2025, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut. Prețul biletelor CFR s-a majorat cu 16,92%. Serviciile de igienă și cosmetică au crescut, de asemenea, cu 14,06%, urmate de serviciile poștale cu 12,15%. Reparațiile auto au majorat tarifele cu 11,06%. Ieșirile la restaurant s-au scumpit cu 8,38%. Chiriile au crescut în ultimul an cu 8,49%. Asistența medicală s-a majorat cu 10,59%, iar transportul urban și-a majorat tariful cu 7,09% în același interval. Tariful energiei electrice a înregistrat cea mai mare creștere, la categoria mărfurilor nealimentare. Prețul la electricitate s-a majorat cu 62,97% după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice prin O.U.G 6/2025. Odată cu creșterea prețului la energie s-au majorat și tarifele la gaze și încălzirea centrală, care au crescut cu 34,44%, energia termică care și-a majorat tarifele cu 13,63%. Tricotaje s-au scumpit cu 7,36%, detergenții cu 5,21%, tutunul și țigările cu 5,82%. Prețurile la medicamentele s-au majorat în iulie cu 2,93%. În perioada iulie 2025 – iulie 2024, singurele scăderi de preţ a fost înregistrată în cazul mărfurilor alimentare la zahăr (-3,08%) și la cartofi (-2,38%). Serviciile de transport aerian au înregistrat o scădere de preț importantă (-9,75%), la fel și cele de poștă și telecomunicații (-1,49%), și la serviciile telefonice (-3,05%). FOTO: Facebook/Eurostat
Eurostat: Doar 6 din 10 români își permit o vacanță de o săptămână
Șase din 10 români nu își permit un concediu de o săptămână, anul acesta. Este cea mai mare proporție din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. Oamenii descoperă însă frumusețea naturii chiar în zona în care locuiesc. La doar câțiva kilometri de Brașov, un lac ascuns în pădure a devenit oaza celor care nu-și permit o vacanță departe de casă. România este țara europeană cu cea mai mare proporție de oameni care afirmă că nu își permit să plece o săptămână de acasă, 59%, mai exact potrivit Eurostat. Grecia și Bulgaria urmează îndeaproape. În schimb, în țări ca Luxemburg, Suedia sau Olanda, doar o persoană din 10 se află în această situație. Românii care ajung în Grecia susțin că prețurile din supermarket sunt mai accesibile Sezonul estival s-a deschis deja în Grecia, iar mii de români au ales această țară pentru relaxare, încă de la începutul acestei luni călduroase. Însă, înainte, mulți dintre ei se interesează pe rețelele de socializare care sunt prețurile în Thassos, doar că părerile sunt împărțite. Unora li se pare totul scump, alții susțin că prețurile sunt mai mici chiar decât în stațiunile de pe litoralul românesc, iar serviciile sunt mult mai bune. „Îmi poate spune și mie cineva ce prețuri sunt la băuturi, răcoritoare, apă în supermarket în Thassos? Mulțumesc!”, sună unul dintre mesajele postate pe un grup de Facebook dedicat românilor care își petrec vacanța pe insulă. „Apă plată 12 sticle de 0.5 litri… am cumpărat cu 2.5 euro, deci mult mai ieftin ca în România”, i-a răspuns cineva. „Pentru că statul impune prețul de 0.50 al apei de 0.5 litri. Prețurile la fel ca în România, numai că mai frumos. Eu vă susțin să veniți, indiferent de preț. Nu se moare de foame Se poate face concediu si cu bani puțini. Amintirile contează”, a comentat altul. „Nu se merită să cumpărați din România foarte multă apă și sucuri. Sunt cam aceleași prețuri oricum apa este mai ieftină ca în România. Până și țigările sunt mai ieftine în Grecia”, a mai spus cineva. „Nu mai vorbim de standardul de calitate la sucuri, niciodată Fanta din Grecia nu se compară cu cea din România”, a completat alt turist. Foto: Envato Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele