Șah-mat la cultură. Cât pierde statul român prin COMASĂRILE ministrului András István Demeter: „Poți finanța un mic Broadway, aici, la București”/”O formă mascată de politizare”
Cultura românească a ajuns, în 2025, la ceasul comasării. Mai exact, Ministerul Culturii a anunțat oficial că intenționează să unească două instituții importante din București, respectiv Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii.” Demeter András István, ministrul Culturii, a precizat că măsura propusă are rolul de a consolida oferta artistică și că nu va fi un caz izolat, fiind posibil ca și alte instituții culturale să treacă prin procese similare de reorganizare. Profesioniști din zona culturală resping însă versiunea ministrului și estimează că vor fi pierderi uriașe în urma comasării, mai ales în lipsa unor studii de impact privind costurile acestor decizii de fuzionare a unor instituții. Aceștia amintesc de precedenta comasare din 2013, dintre Opera Națională București și Teatrul Național de Operetă, care s-a dovedit un fiasco. Oficialul de la Cultură susține că Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” desfășoară activități complementare și se adresează aceluiași public, justificând că o eventuală unificare ar putea duce la o ofertă mai coerentă pentru iubitorii de muzică, operetă și musical. Șah-mat la cultură: „93 de milioane de lei pierderi în cazul comasării Operetei cu Ambasadorii” Sursele Gândul contrazic teoria ministrului Culturii și spun că, la un simplu calcul, efectele comasării nu ar aduce câștiguri la bugetul de stat. Dimpotrivă, se vorbește despre pierderi de zeci și sute de milioane de lei, cuantificate pe o perioadă de cinci ani. „Efectele sunt pe termen lung. Comasarea Teatrului de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” costă statul român în jur de 93 de milioane de lei, pe o perioadă de cinci ani. În ceea ce privește comasarea Operei cu Opereta am estimat niște costuri care se ridică la 268 milioane de lei. Îți pui întrebarea ce poți să faci cu 93 de milioane de lei? Festivalul Enescu are un buget de 70 de milioane de lei, iar concursul Enescu undeva sub 20. Adică, cu banii aceștia poți să finanțezi o ediție de Festival și de concurs Enescu, și-ți mai rămân și bani de protocol. Câte producții de musical foarte bune, producții noi ai putea finanța pe o perioadă de cinci ani? – Dacă ai cheltui 93 de milioane de lei numai pentru asta, ai putea face în jur de 37 de producții cam de același nivel cu Romeo și Julieta de la noi de la Operetă. Practic, poți finanța un mic Broadway, aici la București. Dar noi ce facem? Investim într-o comasare care nu va da rezultate sau are riscuri foarte mari să nu funcționeze”, a conchis sursa citată. Comasarea Teatrulului de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” costă statul român în jur de 93 de milioane de lei Comasarea Teatrulului de Operetă „Ion Dacian” și a Operei Naționale București costă statul român 268 milioane de lei Întrebările Monicăi Anisie către ministrul Culturii cu privire la comasările propuse Monisa Anisie, senator PNL, a făcut o interpelare către ministrul Culturii cu privire la comasarea Teatrului Național de Opereră și Musical Ion Dacian și a Teatrului Muzical Ambasadorii, precizând că ridică semne serioase de întrebare, privind transparența și fundamentarea unei astfel de decizii. „Care este justificarea ce stă la baza acestei propuneri de comasare? Ce studiu de impact a fost făcut? Care sunt costurile estimate ale comasării? Care sunt beneficiile financiare rezultate în urma acestei propuneri de comasare? Care este numărul de angajați disponibilizați în urma acestei propuneri de comasare? Cum se justifică această nouă tentativă de comasare, în condițiile în care precedenta comasare dintre Opera Națională București și Teatrul Național de Operetă s-a dovedit a fi un eșec total? Cum justificați acuzațiile de conflict de interese care vi se aduc, din cauza faptului că, în momentul de față, sunteți parte dintr-un proces, aflat pe rolul Tribunalului București, prin care se solicită anularea rezultatului consursului pentru funcția de manager al Teatrului de Operetă și Musical Ion Dacian?” Monisa Anisie, senator PNL, a făcut o interpelare către ministrul Culturii Ce alte comasări și mutări se mai pregătesc în zona culturală Potrivit surselor Gândul, se pregătesc și alte comasări și mutări de la o instituție la alta. Vorbim despre „Filarmonica George Enescu” cu „Tinerimea Română”, dar și „Opera Națională București” cu „Centrul Național al Dansului.” Sursele noastre au mai precizat că ministrul Culturii ar mai pregăti și alte mutări, cum ar fi trecerea unor centre culturale din subordinea Ministerului Culturii în subordinea autorităților locale. „Două dintre ele – Centrul Cultural de la Toplița și Centrul Cultural Arcuș de la Sfântul Gheorghe s-ar muta practic de sub autoritate românească. Ceea ce este un punct bun pentru UDMR care își ajută comunitatea. Însă, identific aici o manevră a ministrului Culturii pentru a obține sprijinul necondiționat al UDMR și pentru a se putea trece mai ușor peste conflictul dânsului de interese de la Operetă. Pe lumea asta se fac multe fuziuni, achiziții de firme, comasări și, fie că sunt la stat sau la privat, toate au costuri. Problema este că, de fiecare dată când ministerul Culturii inventează o năstrușnicie din asta, pe ideea « haide să comasăm două entități », asta se face de obicei printr-o Hotarâre de Guvern. Și Hotărârea de Guvern are atașată o notă de fundamentare, în care se scot în evidență beneficiile. De obicei, sunt niște poezii, dar există o rubrică acolo care se numește impact macro-economic și la acea rubrică Ministerul Culturii trece întotdeauna «nu s-a identificat»”, au precizat sursele Gândul. Demeter András István, ministrul Culturii, anunță comasarea unor instituții de cultură Opera Naţională din Bucureşti şi Teatrul Naţional de Operetă ”Ion Dacian”, fuzionare în 2013: „A fost un eșec!” La acea vreme, s-a constatat că noua formulă organizatorică nu avea deloc efectele scontate și nu a dus la creşterea eficienţei activităţii şi nici la reducerea cheltuielilor de funcţionare. Totodată, s-a remarcat şi o diminuare semnificativă a repertoriului de stagiune a spectacolelor de operetă, dar şi a celor de operă şi de balet faţă de stagiunile anterioare reorganizării. Teatrul Naţional de Operetă şi Musical ”Ion Dacian” din Capitală s-a reînființat în 2016, prin reorganizarea Operei Naţionale Bucureşti. ”S-a reparat
Un metrou Alstom Metropolis, impact cu o instalație PSI de pe M3
Un nou incident în care este implicat un tren de metrou nou, Metropolis, fabricat de Alstom, s-a produs recent pe Magistrala 3, în stația Anghel Saligny. Potrivit surselor Gândul, incidentul s-a produs pe linia de garare, acolo unde trenul ar fi acroșat o instalație de stingere a incendiilor. Reprezentații Alstom nu au infirmat acest incident. Noile trenuri de metrou produse de Alstom în Brazilia, pentru Metrorex, au fost introduse în probe inclusiv pe Magistrala 3, Preciziei – Anghel Saligny. Surse Metrorex au precizat în exclusivitate pentru Gândul că recent, la stația Anghel Saligny, care este capăt de linie, un tren Metropolis ar fi acroșat o instalație de stingere a incendiilor, aflată pe perete, pe linia de garare (în afara stației). Metrou Alstom, în interior Există două ipoteze ale acestui incident. Fie nu s-a luat în calcul faptul că Metropolis ar putea avea un gabarit mai mare pentru acea linie, fie instalația de stingere nu ar fi fost montată corespunzător. Gândul a solicitat un punct de vedere oficial legat de acest incident, însă, reprezentanții Metrorex nu au transmis nicio informație în acest sens, până la ora publicării acestui articol. Testele cu Metropolis au început pe „Drumul Taberei” Surse Metrorex au precizat recent în exclusivitate pentru Gândul că cei de la Alstom au început testele dinamice cu noile trenuri pe Magistrala 5 – Drumul Taberei. Teoretic, acolo unde urmează să fie folosite. Totuși, este vorba de teste aflate într-o fază „incipientă”, pentru că nu fac parte din rodajul obligatoriu de 10.000 de kilometri pe care trebuie să-l parcurgă prima garnitură sosită în țara noastră. Gândul a dezvăluit că mecanicii români trebuie să facă 500 de ture pentru rodajul metroului adus din Brazilia. Magistrala 5 de metrou are 20 de kilometri dus-întors. Asta înseamnă cam 500 de ture pentru rodajul de 10.000 de kilometri. Alstom a acumulat penalități uriașe în contractul cu Metrorex Surse Metrorex au dezvăluit recent, în exclusivitate pentru Gândul, că cei de la Alstom au acumulat penalități foarte mari în ceea ce privește contractul pentru metrourile din Brazilia. Niciunul dintre aceste trenuri nu a fost însă omologat de AFER. Mai mult, nici măcar rodajul de 10 mii de kilometri nu s-a făcut pentru metrourile din Brazilia. Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou. Acestea ar fi trebuit livrate din vara lui 2022. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro. Caracteristicile noilor trenuri: au caroserie din oţel inoxidabil; 114 metri lungime şi 3 metri lăţime; asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren; fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală; asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi; au aer condiționat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Noul metrou Alstom, incident pe Magistrala 2. I-au sărit captatorii la 80 de km pe oră, între Aviatorilor și Aurel Vlaicu, când se afla în teste
Conferința Europa Connect Energy Now, ediția a III-a, Strasbourg – Pachetul Omnibus pentru energie și implementarea legislației actuale
Cea de-a treia ediție a conferinței Connect Europa Energy Now, o inițiativă Gândul Media Network, a avut loc la sediul Parlamentului European, din Strasbourg. Găzduit de unul dintre cei mai influenți europarlamentari în domeniul energiei, coordonatorul Grupului Socialiștilor și Democraților (S&D) în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), Dan Nica, evenimentul s-a concentrat pe politicile europene în domeniul energiei și impactul lor asupra României și țărilor din regiunea central și est europeană. Au participat europarlamentarii Adina Vălean, Christophe Grudler, Virgil Popescu, Andi Cristea, Maria Grapini, Țvetelina Penkova, Tania Maniatis. Din România au fost prezenți secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi, fost președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European, Mihaela Frasineanu, consilier de stat, precum și CEO Hidroelectrica Bogdan Badea, CEO Electrica, Alexandru Chiriță, reprezentanți ai Romgaz și PPC. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai unor organizații și think-thankuri din domeniul energiei, precum și ai unor mari companii europene și internaționale – Exxon, Total, EDP. Discuțiile s-au axat pe nevoia de simplificare a legislației europene, în contextul inițiativelor tip Omnibus, nevoia de mai mult pragmatism și realism, de reducere a barierelor birocratice, de exemplu pentru proiectele hidro, investițiile în interconectarea mai bună între Vestul și regiunea central și est europeană, precum și nevoia de investiții masive în rețeaua de transport și distribuție. Gazda evenimentului, europarlamentarul Dan Nica a prezentat situația inacceptabilă în care prețurile pe PZU sunt semnificativ mai mari în România și în regiune față de vestul și nordul Europei, precum și o hartă care arată ca interconectarea între Vest și Est este deficitară. Prioritățile României la nivel european sunt creșterea capacității de interconectare, o înțelegere a rolului gazului în tranziție, nevoia de investiții în energia nucleară, precum și revizuirea legislației privind emisiile de metan și a obligațiilor de stocare a CO2 din Regulamentul NZIA (Net-Zero Industry Act), care pune o presiune nejustificată pe producătorii de gaz din România. Inițiativa Energy Summit a Gândul Media Network, ajunsă deja la a treia ediție, cu evenimente dedicate în București, Bruxelles și Strasbourg, își propune să conecteze companiile românești cu decidenții la nivel european, precum și să mediatizeze mai bine provocările, dar și prioritățile Romaniei. Partenerii conferinței Europa Connect Energy Now – Politici europene în domeniul energiei și impactul lor asupra României, promovată de platforma de știri Gândul.ro, au fost Hidroelectrica, Electrica, Romgaz, PPC, Transgaz, Nuclearelectrica, Translectrica, Oscar Downstream. RECOMANDAREA AUTORULUI: Conferința Europa Connect Energy Now, ediția a II-a, Strasbourg – Politici europene în domeniul ENERGIEI și impactul lor asupra României Conferința Energy Now, ediția a II-a – Politici europene în domeniul ENERGIEI și impactul lor asupra României
Afacerea Stâlpișorii. Câți bani sparge Primăria Capitalei pe popice
Străzile Bucureștiului devin, de la an la an, pline de „popice” galbene, sau negre, de multe ori extrem de supărătoare pentru traficul bucureștean. Este vorba de celebrii stâlpișori de separare a benzilor, considerați inutili de către mulți șoferi. Mai mult, pentru montarea lor, Municipalitatea cheltuie foarte mulți bani. Primăria Capitalei a montat în 2024 mii de stâlpișori, fie de plastic, fie metalici, atât de direcționare cât și de separare a sensurilor, cu suma de aproximativ 2,4 milioane de lei. Pentru 2025, PMB intenționează să monteze în continuare mii de stâlpișori, cu aproximativ 1,6 milioane de lei. De asemenea, și primăriile de sector se întrec în montarea acestor dispozitive. De exemplu, la Sectorul 1, un stâlp de plastic „sare” de 160 de lei bucata, iar cei metalici ajung și ei la 230-240 de lei. De asemenea, în 2024, Primăria Sectorului 2 a cheltuit 1 milion de lei pe stâlpișori. Gândul a solicitat tuturor primăriilor din București costurile privind achiziția și montarea de stâlpișori pe străzile din Capitală. „Campioană” este Primăria Capitalei, cu aproximativ 4 milioane de lei în 2024 și 2025. Cum cheltuie Primăria Capitalei banii pe stâlpișori „Administrația Străzilor are în derulare Acorduri-Cadru și Contracte Subsecvente privind „Proiectare și execuție semnalizare rutieră orizontală și verticală pe străzi aflate în Municipiul București, Sector 1 și 2 / Lot 1 și Lot 2”. În baza acestora au fost montate stâlpi de delimitare trotuar, precum și separatoare de sens pentru delimitarea benzilor unice dedicate transportului public de călători”, se arată într-un răspuns al Primăriei Capitalei, la solicitarea Gândul. Potrivit sursei citate, în anul 2024 au fost realizate următoarele lucrări: Stâlpi flexibili pentru delimitare și direcționare: 424 bucăți, valoare 96.687,47 lei (aproximativ 80 de lei bucata, cu tot cu TVA); Stâlpi metalici de delimitare acces, secțiune rotundă: 508 bucăți, valoare 1.678.464,79 lei (aproximativ 250 de lei bucata); Stâlpi metalici de delimitare acces, secțiune pătrată: 282 bucăți, valoare 102,86 lei (aproximativ 300 de lei bucata, cu tot cu TVA); Separatoare de sens (1 separator = 1 m): 639 m, valoare 436,47 lei (aproximativ 260 de lei, cu tot cu TVA). Astfel, Primăria Capitalei a cheltuit în 2024 aproape 2,4 milioane de lei, cu tot cu TVA. Pentru anul 2025, Primăria Capitalei are prevăzute următoarele lucrări: Stâlpi flexibili pentru delimitare și direcționare: 181 bucăți, valoare 265.961,04 lei; Stâlpi metalici de delimitare acces, secțiune rotundă: 119 bucăți, valoare 986.170,98 lei; Stâlpi metalici de delimitare acces, secțiune pătrată: 250 bucăți, valoare 807,50 lei. Astfel, în 2025, Primăria Capitalei va mai cheltui aproape 1,6 milioane de lei, cu tot cu TVA. Sectorul 1, peste 2.700 de stâlpi montați din 2024 până în prezent „În perioada 2024 – 2025, până la data transmiterii acestui răspuns, Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului Sector 1 a montat 2.788 stâlpi de delimitare rutieră. Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului Sector 1 a montat următoarele tipuri de stâlpi de delimitare rutieră: Stâlpi pentru delimitarea accesului pietonal: 858 stâlpi din mase plastice, cu secțiune hexagonală și folie reflectorizantă, clasa I, preț 148,21 lei/bucata, fără TVA (aproximativ 170 de lei cu TVA); 686 stâlpi metalici (secțiune rotundă), preț 204,04 lei/bucată, fără TVA (aproximativ 240 de lei bucata); Stâlpi pentru delimitare și direcționare (pe carosabil): 244 stâlpi flexibili, preț 123, 98 lei/bucată, fără TVA (140 de lei bucata)”, transmite Primăria Sectorului 1, la solicitarea Gândul. Astfel, Primăria Sectorului 1 a cheltuit aproximativ 514.000 de lei pentru stâlpișori în perioada 2024 – prezent. „Până la sfârșitul anului 2025, instituția noastră mai are în plan montarea a 550 de stâlpi pentru delimitarea accesului pietonal, dintre care 450 de stâlpi din mase plastice, cu secțiune hexagonală și folie reflectorizantă clasa I și 100 de stâlpi metalici (secțiune rotundă). Finalizarea lucrărilor va depinde, însă, și de condițiile meteorologice”, au mai transmis reprezentanții Primăriei Sector 1. Primăria Sector 2 – 1 milion de lei pe stâlpi „În baza acordului-cadru având ca obiect „Proiectare și execuție semnalizare rutieră orizontală și verticală pe străzile aflate în administrarea Sectorului 2 al Municipiului București”, derulat de Compartimentul Parcări și Sistematizare Rutieră, au fost montați: În cursul anului 2024, un număr de 212 stâlpi flexibili pentru delimitare și direcționare și un număr de 2.426 stâlpi metalici pentru delimitare acces; De la începutul anului 2025 până în prezent, un număr de 10 stâlpi flexibili pentru delimitare și direcționare și un număr de 350 stâlpi metalici pentru delimitare acces – reprezentând înlocuirea unor elemente aflate în garanție și finalizarea unor lucrări începute în 2024”, se arată într-un răspuns oferit de reprezentanții Primăriei Sector 2. Potrivit sursei citate, au fost montate două tipuri de stâlpișori: stâlpi flexibili pentru delimitare și direcționare, în valoare totală de 429.04 lei fără TVA (anul 2024); în valoare totală de 1.954.20 lei fără TVA (achitate în anul 2025, pentru lucrări începute în 2024). stâlpi metalici pentru delimitare acces, în valoare totală de 686,62 lei fără TVA (anul 2024); în valoare totală de 96.904,50 lei fără TVA (achitate în anul 2025, pentru lucrări începute în 2024). În total, Primăria Sectorului 2 a cheltuit aproape 1 milion de lei din 2024 și până în prezent, iar mare parte din această sumă este atribuită de fosta administrație. „Până la sfârșitul anului 2025, Primăria Sectorului 2 nu va monta noi stâlpișori de delimitare. Totodată, acolo unde este posibil, stâlpișorii existenți vor fi înlocuiți cu amenajări de spații verzi și plantări de arbori, iar noile proiecte de sistematizare vor urmări protejarea pietonilor și prevenirea parcării pe trotuare prin soluții urbanistice care favorizează extinderea spațiilor verzi”, mai transmit reprezentanții Primăriei Sectorului 2. Câți stâlpișori a montat Primăria Sectorului 3 „Potrivit Raportului de activitate din anul 2024, Primăria Sectorului 3 a montat 21 de stâlpișori pe raza Sectorului 3. Aceștia au fost instalați de către echipele din cadrul Direcției Întreținere și Reparații Drumuri, în funcție de necesitate și de solicitările primite. În anul 2025 nu s-au instalat astfel de dispozitive, montarea în exces a stâlpișorilor antiparcare nefiind o soluție eficientă pentru gestionarea parcării și având impact negativ asupra aspectului urban al Sectorului 3”, se arată într-un
Strigătul emoționant al elevei olimpice care a obținut DUBLU AUR pentru România: Respectați profesorii!. Ce înseamnă tăierea burselor pentru olimpici: Profundă dezamăgire și revoltă interioară. În țara noastră, excelența e povară bugetar
„Educația este o rană frumoasă”. Este o definiție dulce-amară a învățământului românesc, care aparține unuia dintre cei mai străluciți elevi pe care i-a dat această țară în ultimii ani. Maria – Lavinia Tudose, elevă a Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Galați, a obținut două medalii de aur la Olimpiada Internațională de Limba Engleză 2025 (IELO). Cu câteva zile înainte, în perioada de pregătire, tocmai afla că Guvernul avea să-i taie bursa. Cum a primit vestea, cum a reușit să se mobilizeze pentru concurs și, mai ales, ce mesaj are pentru politicienii aflați la putere, totul într-un interviu acordat GÂNDUL. „Educația nu se construiește pe tăieri și indiferență” Un copil mai coerent decât un ministru. O minte sclipitoare și un discurs excepțional, care le pune autorităților oglinda în față, așa cum nimeni nu a reușit până acum. „Olimpicii – acei tineri care își petrec nopțile învățând, care sacrifică vacanțe, prieteni și odihnă pentru a aduce prestigiu României nu cer recompense uriașe. Cer doar recunoaștere, respect și un semn că efortul lor contează. Faptul că statul își întoarce privirea de la ei transmite un mesaj dureros: că în țara noastră excelența nu este o prioritate, ci o povară bugetară. Educația nu se construiește pe tăieri și indiferență, ci pe investiție, recunoaștere și grijă pentru valoare. Iar atâta timp cât meritul va fi ignorat, ne vom întreba mereu de ce tinerii noștri aleg să-și caute viitorul în alte țări… Este trist, dar acesta este adevărul.” Maria – Lavinia Tudose, eleva care a obținut DUBLU AUR pentru România la Olimpiada Internațională de Engleză Performanță unică: două medalii de aur Maria – Lavinia studiază la profilul filologie bilingv – engleză din cadrul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Galați, un liceu cu tradiție în formarea elevilor de elită. După ce a obținut locul I la faza pe țară a Olimpiadei la Limba Engleză, eleva din Galați și-a asigurat participarea la faza internațională a olimpiadei, unde a reușit performanța de a cuceri două medalii de aur – una la proba individuală, la nivelul C1, și una la proba pe echipe. Olimpiada a reunit elevi din țări precum China, Luxemburg, Turcia, Georgia, Bosnia și Herțegovina, Slovacia, Bulgaria, Grecia, Letonia și Republica Moldova. La competiția IELO 2025, organizată în luna august la Colegiul Național „Decebal” din Deva, România a obținut un total de zece medalii: patru de aur, trei de argint și trei de bronz. „Nu a fost un parcurs ușor, dar a fost cu siguranță unul valoros” Maria – Lavinia Tudose a povestit într-un interviu acordat GÂNDUL de unde vine pasiunea ei pentru limba engleză, dar și pentru limbile străine în general. „Pasiunea mea pentru limba engleză a început din școala primară, când la mine în școală se țineau cursuri de limba engleză după ore. Părinții mei au ținut foarte mult să cunosc o limbă străină, să am această deschidere spre noi orizonturi, așa că nu au ezitat să mă înscrie. Și a fost dragoste la prima vedere, dacă mi se permite exprimarea aceasta. Am fost pur și simplu atrasă de această limbă și mi-a plăcut enorm să o studiez. Și asta am făcut și pe parcursul anilor de gimnaziu, dar nu la nivel de performanță. Performanța aceasta a venit odată cu intrarea la liceu, unde doamna mea profesoară, Anca Manea, mi-a deschis ochii cu privire la oportunitatea de a merge la olimpiadă. Și nu a fost un parcurs ușor, dar a fost cu siguranță unul valoros. Uneori nici nu simțeam că muncesc, atât de tare eram fascinată de tainele limbii engleze și atât de tare îmi doream să cunosc cât mai multe. Pentru limbile străine am avut o afinitate, se pare, căci cu aceeași plăcere am studiat și limba franceză, iar anul trecut am promovat examenul Delf, nivelul B2, cu un punctaj foarte bun. Deci se poate spune că și limba franceză se numără printre pasiunile mele. În viitor, mi-aș dori să învăț spaniola și italiana, și pot doar să sper că voi găsi timpul necesar pentru acest proces”, a povestit Maria-Lavinia Tudose. Maria – Lavinia Tudose, eleva care a obținut DUBLU AUR pentru România la Olimpiada Internațională de Engleză „Dificilă a fost și lupta cu toate fricile mele, cu teama de eșec, cu sindromul impostorului” Maria – Lavinia Tudose recunoaște că munca este unicul secret din spatele performanței, mărturisind că munca asiduă întrece adesea talentul. Eleva susține că singurul sacrificiu adevărat pentru ea a fost timpul său liber. Vorbește însă și despre o parte bună care a ajutat-o mai târziu în viață și anume faptul că s-a autoeducat să fie disciplinată și să-și ducă toate sarcinile la bun sfârșit. Însă nu toate lucrurile din spatele medaliilor câștigate sunt ușoare. Dimpotrivă. Olimpica vorbește și despre lupta dificilă pe care a dus-o cu toate fricile sale, respectiv cu teama de eșec, cu sindromul impostorului, crezând deseori că locul ei nu este între olimpici. Bucuria de a studia engleza la nivel de performanță și dorința de a afla cât mai multe despre această limbă au făcut ca niciun obstacol să nu stea în calea reușitei tinerei din Galați. „Sacrificii financiare ale familiei nu pot spune că au fost, eu am avut norocul să nu am nevoie de ore de pregătire pentru niciuna din performanțele mele, așa că pe această parte nu pot să vă spun prea multe detalii. În schimb, cel mai mare sacrificiu a fost timpul meu liber. Adesea veneam obosită după 6-7 ore de cursuri și mă mai puneam încă vreo cinci să fac subiecte de olimpiadă, să scriu eseuri, să fac audiții. Partea bună este că m-am autoeducat să fiu disciplinată, de aceea atunci când știu că am o sarcină de rezolvat, nu mă împiedică nimic, nici măcar oboseala. Știam că dacă vreau să îmi depășesc limitele, trebuie să muncesc, să învăț, să mă prefecționez, să îmi înving nesiguranțele, și exact asta am făcut. Dificilă a fost și lupta cu toate fricile mele, cu teama de eșec, cu sindromul impostorului, adesea credeam că locul meu nu este între olimpici, că totul este rezultatul unui noroc divin și că nu
Ziua ipocriziei naționale! Cei care voiau spitale, nu Catedrale au ajuns azi să conducă România și să participe la Slujba de Sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului
Duminică, la Catedrala Națională, s-a sfințit pictura celui mai grandios lăcaș de cult din România. O ceremonie oficiată cu solemnitate de Patriarhul Daniel și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Nimic neobișnuit, până aici. Neobișnuitul începe atunci când printre personalitățile perindate în primul rând s-au zărit și chipurile unor oameni care, altădată, strigau „Vrem spitale, nu catedrale!”. Da, ați ghicit. Nicușor Dan, Ionuț Moșteanu și Oana Țoiu au fost prezenți la slujba de sfințire. Acolo unde, acum câțiva ani, partidul pe care l-au fondat sau îl reprezintă astăzi (USR ) jura că nu va lăsa niciun leu să se scurgă spre „delirul grandoman” numit Catedrala Mântuirii Neamului. Este citat chiar din Nicușor Dan, potrivit Libertatea. Ironia istoriei. Cei care, în 2016, scandau în piețe și online împotriva finanțării Catedralei, au ajuns azi să conducă ministere sau chiar și țara, și să asiste cuminți, aliniați, la aceeași Catedrală pe care o acuzau cândva că „mănâncă banii spitalelor”. De la „delir grandoman” la smerenie Nicuşor Dan, chiar dacă a părăsit USR în 2017, după ce partidul s-a poziționat împotriva referendumului pentru familie inițiat de Liviu Dragnea, a rămas fidel ideii că Bucureștiul nu trebuie să plătească pentru Catedrala Neamului. În 2021, edilul a anunțat cu mândrie că Primăria Capitalei „nu mai dă bani pentru statui, publicitate și Catedrala Mântuirii Neamului”. Sursa: Libertatea Atunci, îi acuza pe predecesorii din administrația Firea că au turnat sume uriașe în „delirul grandoman” al Patriarhiei. Totuși, același Nicușor Dan a participat duminică, alături de partenera sa, Mirabela Grădinaru, și cei doi copii, la slujba de sfințire a picturii. În 2022, același primar general al Capitalei a fost prezent și la aniversarea a 15 ani de la întronizarea Patriarhului Daniel, eveniment despre care presa titra „Culmea tupeului!”. Sursa: Știripesurse „Vrem spitale, nu catedrale!”, sloganul care s-a spulberat în tămâie În 2016, Uniunea Salvați Bucureștiul (precursorul USR) se opunea vehemen proiectului prin care Primăria Sectorului 1 voia să aloce zece milioane de lei pentru construirea Catedralei. Clotilde Armand, consilier local la acea vreme, declara: „Noi am insistat foarte mult să se aloce bani pentru spitale”. A cerut dezbateri publice și s-a împotrivit votului majorității PSD-ALDE. Proiectul nu a trecut, dar sloganul „Vrem spitale, nu Catedrale!” a devenit simbolul unui nou tip de politică care punea raționalul înaintea credinței. USR a mers și mai departe. În 2018 partidul anunța printr-un comunicat oficial că va propune amendamente pentru a interzice finanțarea Catedralei Mântuirii Neamului din bani publici. „Catedrala trebuie decuplată de la conductele cu bani publici”, declara atunci Roxana Wring, președinta USR București, potrivit comunicatului USR. Sursa: USR Sursa: USR De pildă, nu toți USR-iștii vedeau la fel lucrurile în privința alocării fondurilor publice pentru construcția Catedralei. Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății în Guvernul Cîțu, spunea că i se par „exagerate” discursurile publice despre banii care merg la Catedrala Națioanală. Practic, îi făcea populiști pe proprii colegi de partid și pe Nicușor Dan, care erau de dimineață până seara cu subiectul pe rețelele sociale. „Cred, de asemenea, că discursul public despre banii care merg la Catedrala Mântuirii Neamului este exagerat. Dacă ne uităm la finanțarea Bisericii și la finanțarea partidelor, vom vedea că partidele din România, partidele parlamentare, sunt finanțate relativ bine. Nu cred că discursul meu și discursul nostru, al oamenilor care își doresc o Românie europeană, o Românie cu un sistem sanitar corect, funcțional, o Românie cu o societate care să construiască împreună, trebuie să fie despre banii care se duc sau nu la Biserică. Cred că ar trebui să fie despre ce putem să construim împreună și, mai ales, sigur, de a aduce banii acolo unde este nevoie”, a spus Vlad Voiculescu în 2018, la Digi24. Sursa: Digi24 „Dumnezeu preferă lemnul și spațiile mici” devenea refren politic al USR Să ne amintim și de anul 2016, când Trupa Taxi lansa melodia „Despre smerenie”. Un manifest care ridiculiza dimensiunile grandioase ale Catedralei. Refrenul „Dumnezeu preferă lemnul, lemnul și spațiile mici” devenea motto-ul generației #rezist. Peste 60 de artiști, de la Dan Bitman, Monica Anghel, Virgil Ianțu, Ștefan Bănică, Andi Moisescu, Teo Trandafir, până la Marius Manole, Victor Rebengiuc și Oana Pellea, au apărut în videoclip. Mulți dintre ei, între timp, s-au regăsit printre susținătorii lui Nicușor Dan la alegerile locale și, mai nou, pe listele de invitați la dineul cu sarmale de la investirea noului președinte de la Cotroceni. Sursa: YouTube România, țara paradoxurilor politice USR, partidul care cerea odinioară „decuplarea de la conductele cu bani publici”, s-a decuplat între timp și de propriile convingeri. Duminică, la Catedrala Mântuirii Neamului, nu s-au mai văzut pancarte, ci haine sobre și atitudini pioase. Nicușor Dan, Ionuț Moșteanu și Oana Țoiu au pășit în biserică cu aceeași naturalețe cu care, cândva, anunțau că banii pentru Catedrale „trebuie redirecționați spre spitale”. Ba chiar Oana Țoiu a fost surprinsă de Gândul și cu un buchet de flori în mână România e, până la urmă, țara paradoxurilor. Iar cel de duminică e doar cel mai recent exemplu. Cei care cândva cântau, protestau și ironizau „grandioasa Catedrală” au ajuns azi să o sfințească, la propriu și la figurat, prin prezența lor. Foto/Video: Mihai Pop – Gândul AUTORUL RECOMANDĂ: 🚨 Slujba de Sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului s-a încheiat. Președintele, premierul, Custodele Coroanei, politicieni, invitați din afară, vedete, dar și oameni simpli au venit să fie martori la cum se scrie istoria ortodoxiei în fața lor Bolojan, huiduit și la Catedrală: „Huo! La pușcărie, huo! Demisia, demisia, demisia! Hoțule! Dă-ți demisia că nu te mai vor românii! Ați tăiat salariile oamenilor”
Guvernul pune lacătul pe cultură. „Băgați cultura în dubă” a devenit realitate sub mandatul lui Bolojan. Sute de spectacole anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie
„Băgați cultura la dubă” nu pare să mai fie doar un simplu slogan. Dimpotrivă, în România zilelor noastre, „rolurile” austerității – jucate magistral de Guvernul Bolojan, pe marea scenă numită România – trimite cultura direct în spatele cortinei. Acolo unde OUG 52 ar putea transforma nu doar „rolurile” mari în „roluri” mici, ci și destinele artiștilor. Discuțiile despre OUG 52 au stârnit ecouri ample în zona culturală din România. Mai mulți directori și manageri de instituții culturale au explicat pentru Gândul de ce această Ordonanță de urgență, păstrată în forma actuală, ar distruge cultura românească. Efectul OUG 52 asupra instituțiilor de cultură Noile reglementări interzic, până la finalul anului, încheierea de angajamente legale pentru mai multe articole bugetare esențiale, printre care și categoria „Alte cheltuieli cu bunuri și servicii” – sursa principală de finanțare pentru activitățile artistice. Sute de spectacole și evenimente anulate, muzee închise, instituții de cultură pe avarie Artiștii independenți rămân fără finanțare Concedii fără plată, “în perioade cu interes scăzut” Concedieri de personal și lipsa atragerii colaboratorilor externi OUG-ul poate provoca un deficit bugetar pentru instituții de cultură, provocând pierderi și nu beneficii Lipsa unui studiu de impact la nivelul acestor instituții, pentru a vedea concret ce se câștigă și ce se pierde Imposibilitatea achiziționării obiectelor de inventar necesare unei premiere de teatru. Blocajul OUG 52 asupra instituțiilor de cultură / Sursă foto: Dâmboviteanul.com Ce nu înțelege premierul Ilie Bolojan din cultură și ce-i transmit directorii și managerii unor instituții de cultură „Teatrul nu se cuantifică în număr de șuruburi” „Nu poți să pui cultura în pauză” „Nu putem vorbi despre economie, este o decapitare” „Impactul este foarte mare, pentru noi poate fi catastrofic” „Pentru următoarele două luni, actorii independenți ar rămâne fără nicio sursă de venit” „Ar trebui să anulăm pur și simplu undeva în jur de 22 de spectacole” „În condițiile în care vine un OUG de genul acesta, totul se blochează” „Teatrul devine o clădire goală, care nu mai are sens, nu mai produce nimic” „Vorbim despre destinele unor instituții, a unor oameni, a unor programe” „Noi oferim experiențe, un aspect foarte greu de explicat unor oameni care se gândesc numai la cifre” „Ei ne propun să tăiem de acolo de unde nu s-a dat nimic” „În pandemie s-au deschis păcănelele și s-au ținut teatrele închise” „Nimeni nu va mai vrea să facă această magie, adică să scoată iepuri dintr-un joben” Teatrul Național de Operetă ar putea anula 22 de spectacole Alexandru Pătrașcu, directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian” a explicat pentru GÂNDUL repercusiunile Ordonanței de Urgență 52 asupra instituțiilor culturale publice, menționând că dependența instituțiilor culturale de finanțarea publică este una foarte mare. „În opinia mea, cultura nu este subfinanțată în România. Este, cumva, chiar generos finanțată. Numai că felul în care este organizată cheltuiala banilor publici pentru cultură, este greșit. Și din acest motiv apare la fiecare moment de criză nevoia asta imperioasă de a se face o reformă, dar o reformă care este imposibil de făcut în condiții de majorități politice instabile, coaliții fragile și așa mai departe, pentru că nu pot fi susținute reforme. Adică, gândiți-vă că dependența instituțiilor culturale de finanțarea publică este foarte, foarte mare, respectiv, la majoritatea instituțiilor de spectacole este de peste 90%, ceea ce arată clar o problemă de sistem. Instituțiile de spectacole din vestul Uniunii Europene au această pondere a finanțării publice mult mai mică. De exemplu, în teatrele de operă, veniturile proprii contează între 12 și 45 % din buget. Deci, finanțarea publică este între 55 și 88%, iar la nivelul teatrelor dramatice, veniturile proprii ajung să fie mai mari decât subvențiile pe care le primesc. Revenind la problema strict legată de OUG 52, probabil că va provoca efecte negative în toate instituțiile de spectacole. Însă nu am date concrete despre bugetul lor și despre felul în care ei își organizează, să spunem, cheltuielile, ca să pot să măsor acest impact. Pot să spun doar despre Teatrul de Operetă”, a explicat directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian.” Alexandru Pătrașcu, directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian” – Sursă foto: Linkedin „Impactul e foarte mare, poate fi catastrofic pur și simplu” Alexandru Pătrașcu a evidențiat și faptul că OUG 52 va schimba, atât soarta oamenilor, cât și pe cea a colaboratorilor de la Teatrul de Operetă, menționând că, în aceste condiții, 22 de spectacole ar trebui pur și simplu anulate. „La Teatrul de Operetă, majoritatea dansatorilor, de exemplu, sunt colaboratori. Drept urmare, dacă acest OUG rămâne așa cum e acum, practic acești colaboratori vor trebui lăsați să plece. Nu există operetă și nu există musical fără numere coregrafice foarte consistente și asta impactează profund. Practic, dintr-o privire pe programul de pe lunile noiembrie și decembrie, ar trebui să anulăm pur și simplu undeva în jur de 22 de spectacole. În condițiile în care în noiembrie și decembrie noi avem în total programate 28 de spectacole. Și imaginați-vă că vorbim aici despre un dublu impact. Odată că stagiunea este pusă în vânzare încă din vară și normal că s-au vândut bilete pentru toate aceste spectacole, iar acești bani ar trebui returnați spectatorilor. Chiar dacă, să zicem că am găsit cu ce să le înlocuim, astfel încât să le facem doar cu resurse proprii, nu știu dacă am reuși să vindem în două luni mai mult decât am vândut în cinci luni de vară și în septembrie și octombrie până acum. Deci și în condițiile în care, mă rog, spectacolele cu care am putea înlocui cele anulate n-au cum să fie mai bune decât cele pe care le anulăm. Deci impactul e foarte mare. Pentru noi propriu-zis poate fi catastrofic pur și simplu.” „Mă întreb dacă s-a făcut un studiu la nivelul acestor instituții, ce se câștigă, ce se pierde” Directorul adjunct al Teatrului Național de Operetă ”Ion Dacian” a adus în discuție și repercusiunile OUG 52 asupra sectorului independent. Interlocutorul Gândul a evidențiat, în acest context nesigur – cu multe provocări în care austeritatea bugetară
Cu cât a crescut inflația, de fapt. Gândul a făcut o analiză direct pe bonurile de cumpărături. Unele prețuri s-au triplat
Românii resimt inflația din plin și nu doar în tabelele Băncii Naționale a României (BNR) și Institutului Național de Statistică (INS), ci în fiecare drum la supermarket. O simplă comparație între bonurile de cumpărături din ultimii doi ani și cele din prezent arată o realitate dureroasă: aceleași produse au ajuns să coste dublu sau poate chiar și triplu. În aceeași vreme, inflația raportată de INS, pe ultimele 12 luni, este de sub 10%. Profimedia Gândul a analizat în exclusivitate o serie de bonuri de cumpărături, iar rezultatele nu au arătat deloc bine. Fie că vorbim de alimente de bază, produse de igienă sau articole casnice, prețurile lor au suferit modificări drastice. Am început astfel cu un produs esențial în orice gospodărie: oul. Dacă înainte, un cofrag de 30 de ouă costa 15 lei, astăzi același cofrag se vinde cu 26 de lei. O creștere de peste 70%. Tonul, o sursă bogată de proteine și o opțiune accesibilă pentru o masă rapidă, a devenit și el semnificativ mai scump. De la un preț de 7,50 lei, a ajuns să coste peste 11 lei, adică o scumpire de aproximativ 40%. Băuturile carbogazoase au cunoscut și ele majorări uriașe de preț. O doză de Coca-Cola putea fi cumpărată la prețul de 2,29, iar astăzi o doză de Pepsi, un produs similar, a ajuns să coste puțin peste 4 lei. O creștere de aproape 85%. Chiar și micile plăceri au devenit mai scumpe. O simplă gumă de mestecat Orbit s-a scumpit cu peste 60%. Când vine vorba de produse indispensabile în bucătărie, hârtia de copt și folia de aluminiu au cunoscut cele mai drastice scumpiri. Discurile demachiante, campioane la scumpiri Unul dintre cele mai șocante exemple din comparația Gândul sunt discurile demachiante. Au ajuns să coste de aproape trei ori mai mult. Dacă înainte, orice femeie putea să cumpere un pachet la un preț sub 4 lei, astăzi trebuie să scoată aproape 11 lei din buzunar pentru a-și permite același produs. Inflația reală, dincolo de statistici Guvernul Bolojan a susținut în urmă cu câteva luni că noile măsuri fiscale, inclusiv creșterea TVA-ului, ar trebui să ducă la o creștere „controlată” a prețurilor, de cel mult 10%. Realitatea arată altfel, însă. Multe produse s-au scumpit cu 50%, 100% sau chiar 200%. Salariile românilor, în schimb, au rămas la fel, iar puterea de cumpărare s-a redus semnificativ. Austeritatea a transformat fiecare bon de cumpărături într-o dovadă a unei crize care nu mai e doar economică, ci socială. Surse foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Adevăratele scumpiri se vor vedea la anul. Ce ne așteaptă în 2026 Noi scumpiri la alimente. Produsele pentru care românii scot din buzunar și cu 32% mai mult Creșterea prețurilor se menține la aproape 10%. Scumpiri în lanț la energie și alimente de bază. Ce anunță BNR pentru finalul de an
Gândul dezamorsează teoria conspirației lichidării avocatei Colectiv. Legătura reală a avocatei Enache – ucisă în explozia din Rahova – cu cazul Colectiv
Explozia devastatoare din cartierul Rahova al Capitalei s-a produs – vineri, 18 octombrie 2025 – în apartamentul avocatei Vasilica Enache, decedată în urma deflagrației. Fina sa, Florentina Georgiana Radu, a confirmat pe pagina sa de Facebook această informație. Ulterior, în spațiul public s-a propagat o teorie a conspirației potrivit căreia avocata ar fi fost asasinată pentru că fusese implicată în apărarea victimelor de la Colectiv. Cel care a alimentat această teorie, în spațiul public, a fost naistul Nicolae Voiculeț, care a scris că „apărarea victimelor Colectiv a deranjat rețele de putere”. Gândul demontează, în exclusivitate, această teorie a conspirației. „Explozii mimetizate ca accidente de gaz” Iată ce a scris naistul Nicolae Voiculeț în postare de pe pagina sa de socializare. „Victima nu era «o persoană oarecare» — era avocatul care a reprezentat părți vătămate în dosare cu vulnerabilități mari ale instituțiilor statului (Colectiv). MOTIVUL: apărarea victimelor Colectiv a deranjat rețele de putere. MODUL: explozii mimetizate ca „accidente de gaz” sunt o metodă simplă de a produce deces și de a oferi o explicație oficială rapidă. ACOPERIREA: oprirea alimentării cu gaz, aplicarea de către operator a unui sigiliu, constatarea ruperii sigiliului — toate sunt elemente care trebuie explicate public și transparent. CONSECINȚELE: dacă acest caz rămâne neelucidat, fiecare avocat, martor și orice cetățean care cere responsabilitate va fi la risc”, a scris naistul Nicolae Voiculeț pe pagina sa de Facebook. „Avocata Vasilica Enache a reprezentat o singură persoană, parte vătămată, din dosarul Colectiv” În exclusivitate pentru Gândul, surse judiciare au precizat că avocata Vasilica Enache a apărat o singură victimă după tragedia de la Colectiv. Teoria conspirației, lansată de naistul Nicolae Voiculeț, nu ar avea niciun suport real, iar orice legătură între tragedia de la Colectiv și cea din cartierul Rahova al Capitalei este „lipsită de temei”. „Avocata Vasilica Enache a reprezentat o singură persoană, parte vătămată, din dosarul Colectiv. Teoria conspirației lansată de naistul Voiculeț nu are niciun suport real, probator, cum că cineva ar dori eliminarea avocaților care au fost implicați în acest dosar. Orice insinuare cum că tragedia din Rahova ar fi avut legătură cu cazul Colectiv e lipsită de temei și induce, gratuit, o stare de temere”, au declarat surse judiciare, în exclusivitate pentru Gândul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Explozia din Rahova: Care este starea celor trei victime internate la Spitalul Floreasca Explozia din Rahova redeschide răni adânci la Iași: blocul din Copou, care a sărit în aer acum 9 ani. Doi morți, nicio condamnare Așa se MOARE într-un oraș bolnav. Blocurile vechi, precum cel care a explodat în Rahova, sunt BOMBE cu ceas. Rețeta unei TRAGEDII anunțate: instalații de gaze prost montate, debranșări de la un sistem putred, proceduri superficiale de la Distrigaz. Totul suprapus peste inconștiență și peste clasicul „merge și așa” Bucăți din „blocul groazei” cad pe pompierii ISU, în live pe Instagram: „Uite, cade, cade! Poate să cadă tot blocul! Dați-vă la o parte, nu mai filmați!” Nicușor Dan, MESAJ cu întârziere: Tragedia putea fi evitată. Cer verificarea tuturor instalațiilor/ Bolojan nu a reușit să ajungă la fața locului
Exclusiv | Uluitor! Apă plată Perla Moldovei cu fecale. Măsuri drastice luate de ANPC, după sesizarea GÂNDUL: Amendă, oprirea definitivă de la comercializare și consum a lotului
În data de 25 iulie 2025, Gândul Media Network a achiziționat apă de izvor plată „Perla Moldovei” – la 2 litri și 0,33 litri – de la firma Perla Moldovei Distribution SRL., cantitatea solicitată fiind livrată pe adresa redacției din depozitul aflat în Str. Heliade între Vii din Sectorul 2 al Capitalei. La o primă vedere, totul părea a fi în regulă, numai că, ulterior, în interiorul unora dintre sticlele de 0.33 l au fost observate impurități care au ridicat semne de întrebare firești. Riscul ca angajații să bea o apă plată infestată era, în astfel de condiții, extrem de mare. În consecință, Gândul a transmis o sesizare către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – Sector 2, menționând lotul din care făceau parte sticlele respective – (Lot 12/425) – și a solicitat o concluzie de specialitate în acest sens. „Prelevarea de eșantioane s-a realizat dintr-un număr de 360 butelii existente la momentul controlului în stoc” La solicitarea Gândul, reprezentanții ANPC – Sector 2 au transmis că în urma acestei reclamații au fost prelevate probe din 360 butelii apă existente pe stoc – producătorul fiind SC Moldovin SRL din localitatea Sascut, județul Bacău -, iar acestea, după sigilare, au fost trimise la Societatea Națională a Apelor Minerale SA București. „Urmare a acestei reclamații s-a procedat la prelevarea de probe din lotul existent în stoc la momentul controlului (lot 18, cu data durabilității minimale 25.03.2027, Sursa Fântânele F1-F2, Sascut, județul Bacău), care au fost sigilate, iar probele au fost transmise la Societatea Națională a Apelor Minerale SA București, pe răspunderea operatorului economic. S-a solicitat efectuarea unor determinări fizico-chimice (sulfați, conținut în calciu, conținut în sodiu, reziduu sec, conținut în nitrați, conținut în nitriți) și microbiologice (determinarea prezenței eventuale a unor microorganisme din genul Escherichia coli, bacterii coliforme, Pseudomonas aeruginosa). Facem precizarea că prelevarea de eșantioane s-a realizat dintr-un număr de 360 butelii existente la momentul controlului în stoc, lotul nr. 18, apa fiind îmbuteliată în recipienți din sticlă cu un conținut net declarat pe eticheta de 0,33 litri. Producătorul – conform aceleiași etichete este SC Moldovin SRL din localitatea Sascut, județul Bacău”, a transmis ANPC – Sector 2, în exclusivitate pentru Gândul. Apă plată Perla Moldovei cu fecale. Gândul a sesizat ANPC Contaminare fecală în sticlele cu apă Perla Moldovei! Raportul de încercări nr. 2555/07.09.2025 a scos la iveală o realitate uluitoare și, practic, un atentat la sănătatea populației, . Existența contaminării microbiologice poate avea un impact negativ asupra sănătății populației. În urma analizelor efectuate în urma sesizării pe care Gândul a transmis-o la ANPC s-a constatat existența bacteriilor coliforme, ceea ce indică o contaminare fecală. Dacă, din punct de vedere fizico-chimic, proba analizată s-a încadrat în limitele maxim admise la parametrii analizați, în ceea ce privește „indicatorii microbiologici” au rezultat: Escherichia coli (ufc/250 ml): determinat: 0 (valori admise conform OG 7/18.01.2023:0); Bacterii coliforme (ufc/250 ml): determinat: 5 / valori admise conform OG 7/18.01.2023:0) Pseudomonas aeruginosa (ufc/250 ml): determinat: 0 (valori admise conform OG7/18.01.2023) Menționăm că bacteriile coliforme servesc drept indicatori ai calității sanitare a unei surse de apă”, a transmis ANPC – Sector 2, în exclusivitate pentru Gândul. ANPC: „Reclamația se consideră întemeiată” ANPC a mai transmis că reclamația formulată de Gândul este „întemeiată”, având în vedere rezultatele analizelor efectuate. În urma acestor analize și a rezultatului șoc – apă plată contaminată cu fecale – s-a dispus „oprirea definitivă de la comercializare și consum a lotului de produs nr. 18 (ddm 25.03.2027)”, iar operatorul economic a fost sancționat cu amendă. În același timp, ANPC a solicitat prezentarea de documente care să ateste că lotul de apă contaminat a fost retras de pe piață. „Față de cele înscrise în Raportul de încercări eliberat de SNAM SA București, operatorul economic a fost sancționat cu amendă, în conformitate cu prevederile OG 21/92 republicată, iar că măsură s-a dispus oprirea definitivă de la comercializare și consum a lotului de produs nr. 18 (ddm 25.03.2027), ca și prezentarea de documente din care să rezulte retragerea de la beneficiari a respectivului lot de apă. În paralel, au fost transmise adrese oficiale către: Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Bacău, în vederea extinderii controlului la producătorul SC Moldovin SRL; Direcția de Sănătate Publică și Medicină Preventivă a județului Bacău. În raport cu cele constatate, reclamația se consideră întemeiată”, a mai precizat, în exclusivitate pentru Gândul, Catalin Virgil Leca, comisar șef adjunct – CPC Sector 2. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), caracteristica principală a materialului care vine în contact cu produsul alimentar, pentru păstrarea calității și a securității alimentului, este lipsa contaminării microbiologice. Existența contaminării microbiologice poate avea un impact negativ asupra sănătății populației, iar existența bacteriilor coliforme indică o contaminare fecală. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandal la Digi24 după ce Oana Țoiu a luat doar Antena 3 CNN în America. Postul a oprit de la difuzare un interviu cu Țoiu Thrillerul MVM în România. Este compania maghiară care vrea să cumpere E.ON Furnizare un „Cal Troian al Rusiei”? Mituri politizate vs. realitate Imagini SENZAȚIONALE cu Ministrul Apărării. Ionuț Moșteanu se plimbă cu trotineta electrică prin sediul USR Lovitură pentru Nicușor Dan de la instanța supremă. Toate autorizațiile eliberate de către Primăria Sector 2, atacate de fostul edil, rămân valabile Secretele unei evaziuni fiscale de sute de milioane €. Povestea grupării mafiote Socar-Jetfly Hub conduse de domnii Asadulzade și Berendel. Dezvăluim dedesubturile unei grupări transfrontaliere care guvernează banii negri din industria petrolieră