Actorul Miruța, mereu gata de filmare. Ministrul Economiei are mereu o lavalieră în piept și o cameră după el. Joacă în tot felul de scenete pentru rețelele sociale și pare preocupat mai degrabă de imagine decât de rezolvarea problemelor
Când nu își pune semnătura pe angajările controversate cu iz de „USR-iști plantați la stat” – așa cum Gândul a dezvăluit în exclusivitate la Iprochim și Avioane Craiova –, ministrul Economiei, Radu Miruță, are un alt hobby. Regizează scenete pentru pagina lui de Facebook și a partidului. Ministrul pare mai degrabă într-o campanie de marketing personal decât într-o luptă reală cu problemele complicate ale ministerului pe care îl conduce. Lavaliera, accesoriu de ministru De fiecare dată când apare în fața camerei, Miruță nu e doar ministru, ci și actor principal. Lavaliera îi stă bine prinsă la piept, cadrele sunt filmate din unghiuri diferite, iar montajul are aer profesionist. Nu vorbim de live-uri tremurate cu telefonul, ci de producții de studio. Cu tot tacâmul. Operator, editare și montaj. Întrebarea firească e cine plătește echipa? Din buzunarul personal al ministrului, din fondurile ministerului sau, cum răspundea Nicușor Dan la întrebările Gândul, „echipe voluntare”? Sursa: Facebook/ Radu Miruță O meteahnă de foști și actuali USR-iști Coincidență sau nu, ministrul Miruță pare să calce pe urmele președintelui țării. Și Nicușor Dan are propria echipă tehnică, capabilă să producă filmulețe mai ceva ca la televiziuni. Pare să fie acesta un stil nou de guvernare, în care imaginea bate problema sau doar o obsesie comună pentru camera de filmat. Ultima reprezentație s-a jucat miercuri, 24 septembrie, la protestul muncitorilor de la șantierul naval Damen Mangalia, strânși în fața Ministerului Economiei. Oamenii scandau sub geamul ministrului despre insolvența companiei lor. Radu Miruță n-a întârziat să apară. De data asta, echipat nu doar cu lavalieră, ci și cu… portavoce. (VEZI AICI) „Bună ziua! Știu pentru ce ați venit azi aici…”, și-a început discursul ministrul. Frumos, dar se naște o întrebare simplă: poate exista dialog atunci când cineva vorbește prin portavoce? Sau e doar un alt monolog filmat pentru rețelele sociale? Un videoclip la 3 zile Nu este prima dată când acțiunile ministrului seamănă mai degrabă cu gesturi de PR decât cu soluții reale. Doar în ultima lună, pe pagina lui de Facebook au apărut cel puțin zece videoclipuri atent montate, cu un mesaj clar. Imaginea contează, problemele, mai vedem. Serialul descinderilor lui Miruță a început pe 22 iulie. Atunci, ministrul anunța triumfător că a „descoperit” un spațiu de birouri închiriat ilegal de Ministerul Economiei, de 18 ani, pe Șoseaua Olteniței. „Mare dezvăluire”, însoțită, bineînțeles, de videoclipuri virale. Însă când Gândul a întrebat detalii despre clădire, Miruță n-a mai avut replică. Între lavalieră și cadre profesioniste, Radu Miruță pare să fi uitat că e ministru al Economiei, nu influencer full-time. Asemenea unui actor dedicat, pare că și-a pregătit și recuzita completă. De la cizme la portavoce. Sau poate că, în logica noii politici, un scenariu bine jucat face mai mult decât o problemă rezolvată. Foto colaj/ Video – Facebook: Radu Miruță AUTORUL RECOMANDĂ:
Ce s-ar întâmpla dacă România ar ataca drone rusești pe cerul Ucrainei, așa cum propune Zelenski. Un comandor (r) avertizează: Rusia se va grăbi să o vadă ca pe un război cu România”
Sandu Valentin Mateiu – comandor în rezervă și analist militar – a explicat într-un interviu acordat Gândul, ce ar însemna pentru România, în actualul context, colaborarea cu Polonia și Ucraina pentru doborârea dronelor rusești care ajung deasupra Ucrainei. Expertul militar consultat de Gândul a făcut o distincție clară între ceea ce înseamnă să oferi ajutor militar, economic și politic Ucrainei și care pot fi repercusiunile directe cu Rusia, în cazul în care deschizi foc asupra unei drone aflate deasupra teritoriului Ucrainei, adică pe un teren nesigur. Reamintim că propunerea a venit din partea lui Volodimir Zelenski care a subliniat importanța eforturilor comune de apărare, pentru a proteja atât Ucraina, cât și țările vecine. Președintele ucrainean a invocat necesitatea implementării unor măsuri sporite de securitate, în contextul în care, doar în ultima săptămână, drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei și României. „NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească” Comandorul (r) a precizat că trebuie să facem o separare clară între Ucraina și Polonia. Analistul militar susține că „NATO nu este în război cu Rusia și nu poate fi în război cu Rusia, pentru că escaladarea poate duce la război nuclear.” Sandu Valentin Mateiu a punctat, în acest context că, dincolo de provocări, NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească. „Separăm Polonia de Ucraina. Polonia este aliat în NATO, iar NATO înseamnă o alianță în care unul pentru toți și toți pentru unul. NATO înseamnă, în primul rând, fermitate, dar și echilibru. NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească. Asta înseamnă că se vor lua măsuri, dar nu se va merge la situația în care escaladarea nu mai poate fi controlată și în acel moment Putin câștigă, pentru că Putin merge pe instabilitate, escaladare și alte lucruri care îi aduc avantaj. Așadar, Polonia este una, Ucraina este alta. Din start, separăm, indiferent de cauza ucrainenilor care este dreaptă, își apără țara. Indiferent de atitudinea Alianței, respectiv a României. Vă ajutăm, pentru că securitatea Ucrainei este securitatea Europei. Ucraina este în război.” „Politic și militar, polonezii sunt mult mai evoluați ca noi” Sandu Valentin Mateiu a amintit și despre episodul în care Polonia a doborât mai multe drone rusești care au intrat pe teritoriul său, invocând Articolul 4 din Tratatul NATO. Analistul militar a explicat ce-i face pe polonezi să fie o forță, atât din punct de vedere politic, cât și militar. „Polonezii sunt mult mai evoluați decât noi din punct de vedere politic și militar. Militar sunt evoluați, pentru că au fost evoluați politic. Între președintele și premierul Poloniei problema nu se pune cum răspundem sau care este amenințarea. Problema a fost clară, amenințarea este Rusia și răspundem împreună, chiar dacă la alte elemente – cum ar fi Bruxelles sau altceva – au păreri diferite. Polonezii își pot permite pentru că au forța militară, generată de politic, ca să aibă un Articol 3 deosebit – articol care spune întâi îți aperi tu țara, după aia ceri ajutor la NATO – au această capacitate de a reacționa foarte dur.” „F16 nu a fost proiectat să dea jos drone” Comandorul (r) a amintit și faptul că agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a deschis o altă „Cutie a Pandorei” și anume faptul că apararea antiaeriană a NATO sau a oricărei alte țări a fost proiectată să facă față la avioane și la rachete de croazieră. Cu alte cuvinte, amenințărilor din garda veche. Sandu Valentin Mateiu consideră că dronele sunt elemente de luptă noi, precizând că, în acest context, adaptarea devine forța principală pentru orice țară, pusă față-n față cu o astfel de situație. „Adaptarea înseamnă aproape tot, de la abordarea strategică, operativă, tactică. Inclusiv avionul F-16, că tot vorbim despre el, n-a fost proiectat să dea jos dronele. La 400km / h un avion F-16 își pierde portanța, pică.” „Rusia se va pripi să spună că, de fapt, suntem în război” Comandorul (r) a precizat că România trebuie să învețe din experiența militară și din hotărârea polonezilor, mai ales la capitolul cum să ne apărăm împotriva dronelor, punctând că polonezii sunt primii care vor implementa multe aspecte în acest domeniu, devenit emblematic pentru realitatea zilelor noastre. Sandu Valentin Mateiu a dezvăluit însă care este excepția pe care România nu trebuie să o extragă de la polonezi, precizând că în caz contrar, acest lucru ne-ar duce într-un conflict direct cu Rusia. „La ce mă refer? – Polonezii au deschis acel „no fly-zone” – este o zonă de restricție aeriană – aflată la frontiera cu Belarus și Ucraina. Este o primă măsură de apărare poloneză. Radoslaw Sikorski (n.r. – Ministrul de Externe al Poloniei) a ridicat ideea că putem extinde această zonă și pe teritoriul Ucrainei, cu precizarea făcută de el « decât să vânăm dronele pe teritoriul nostru, mai bine le întâmpinăm pe teritoriul Ucrainei când vin spre noi. » În acest moment, această idee nu a primit acceptul statelor NATO, pentru că se intră pe un teren nesigur. „Pentru ucraineni, apocalipsa este astăzi” A intercepta deasupra Ucrainei dronele, chiar dacă vin spre Polonia, înseamnă a te implica într-un conflict și a doborî dronele Rusiei. Atunci începe o întreagă discuție. Firește, Ucraina este în război. Asta înseamnă că, pentru ucraineni, apocalipsa este astăzi. Din această perspectivă, putem privi ideea lui Zelenski care propune o cooperare cu Polonia, respectiv care poate fi extinsă în România. Răspunsul trebuie să fie nu. Noi ajutăm Ucraina în cadrul aviației, ca stat vecin, care știe că un stat independent suveran a fost agresat de către Rusia lui Putin. Dar una este să ajuți militar, economic, politic. Ba chiar să dai și informații în cadrul NATO, dar să intervii cinetic, în sensul în care deschizi foc asupra unui drone deasupra teritoriului Ucrainei, înseamnă un teritoriu nesigur, vorbesc în Dreptul internațional, iar Rusia se va pripi să spună că, de fapt, suntem în război.” „Nu avem nevoie de cooperare de genul Polonia – Ucraina” Comandorul (r) a vorbit și despre marele avantaj al României și anume faptul că avem Marea Neagră, ceea ce ne permite detectarea dronelor
A renunțat sau nu a renunțat România la căutarea tezaurului furat din Olanda? Ce înseamnă plata despăgubirilor de aproape 6 milioane de euro
5,7 milioane de euro. Cam cât un kilometru de autostradă în zona de câmpie. Aceasta este despăgubirea pe care România o primește pentru tezaurul furat din Olanda. Și noi ne întrebăm: aici se termină povestea? Am vrut să aflăm de la doi oficiali care au fost responsabili de soarta pieselor de muzeu. Raluca Turcan, fost ministru al Culturii – în al cărei mandat a fost organizată expoziţia obiectelor dacice de la Muzeul Drent și Natalia Intotero – cea care și-a început mandatul de ministru al Culturii cu controversele și discuțiile privind furtul tezaurului dacic din Olanda – au vorbit în exclusivitate pentru Gândul despre despăgubirea primită, dar și despre șansele de a mai vedea vreodată Coiful de la Coțofenești și cele 3 brățări dacice. În timp ce Raluca Turcan consideră că politizarea acestui caz a fost și este dăunătoare anchetei, Natalia Intotero susține că suma cu care a fost despăgubită România nu reprezintă valoarea reală a tezaurului, format din piese inestimabile pentru cultura și istoria țării noastre. Raluca Turcan: „Dacă autoritățile nu ar fi făcut totul ca la carte, despăgubirea nu ar fi fost plătită” Raluca Turcan, fostul ministru al Culturii în perioada în care tezaurul a ieșit din țară, ne spune răspicat că ar trebui să mulțumim autorităților române că am ajuns să primim despăgubirea. „Prin plata celor aproape 6 milioane de euro pentru asigurare, partea olandeză își asumă responsabilitatea privind neidentificarea hoților în jaful de la muzeul din Drents. A fost un eveniment tragic, nimeni nu poate anticipa când și unde se comite un jaf, mai ales într-un stat european serios, și trebuie menționat că dacă Muzeul Național de Istorie și autoritățile statului nu ar fi făcut totul ca la carte, despăgubirea nu ar fi fost plătită.”, ne-a explicat fostul ministru. Raluca Turcan: „Politizarea furtului nu ajută ancheta” O altă grijă a fostului ministru este politizarea acestei tragedii. Ba chiar crede că ancheta n-a avut succes din cauza adversarilor politici care au folosit subiectul furtului tezaurului în campania electorală. „Politizarea furtului a avut și are rațiuni de campanie electorală. Politizarea nu a ajutat și nu ajută ancheta. Sper că plata acestor aproape 6 milioane de euro va mobiliza și mai mult autoritățile olandeze să identifice cât mai rapid locația artefactelor, care pentru noi, ca români, au o valoare inestimabilă. Ancheta trebuie să continue într-un ritm susținut până la recuperarea bunurilor furate”, a conchis fostul ministru al Culturii. Natalia Intotero: „Dacă se găsește tezaurul, România trebuie să restituie banii” La rândul său, Natalia Intotero, fost ministru al Culturii – pe mandatul căreia s-a petrecut furtul tezaurului românesc din Olanda – a precizat că țara noastră nu renunță la tezaur și că ancheta autorităților din Olanda își continuă cursul. „A fost vorba despre procedurile legale și acești bani prin care România a fost despăgubită vor fi puși într-un cont. În cazul în care tezaurul va fi găsit, România va trebui să restituie această sumă de bani. Să știți că eu am încredere în autoritățile implicate în această anchetă. Ceea ce pot să vă spun este că noi a trebuit să parcurgem prevederile legale, privind asigurarea care a fost făcută la vremea respectivă și din această sumă, în cazul în care se va găsi tezaurul și se spune că va fi deteriorat, se va putea achita partea de restaurare a acestuia. Deci, nu este o sumă care pe care România să o cheltuiască. Categoric că nu este o sumă care reprezintă valoarea tezaurului”, a explicat Natalia Intotero. De ce doar 5,7 milioane de euro? După ce ni s-a spus că tezaurul are o valoare inestimabilă, iată că asiguratorii au estimat o sumă pentru despăgubire. Fostul ministru, Natalia Intotero, recunoaște că suma este mică dintr-un motiv ireal. Brățările dacice nu fuseseră evaluate. „Am solicitat reevaluarea pieselor de tezaur. După cum știți, unora dintre aceste piese nu li s-a făcut reevaluarea, așa cum prevedea legea. De aceea, și suma de asigurare pentru unele a fost mai mică. În speță, chiar și pentru aceste exponate din tezaur care, din păcate au fost furate”, a conchis Natalia Intotero. Blestemul brățărilor dacice În timp ce „emblema” jafului din ianuarie rămâne Coiful de Aur de la Coțofenești, cele 3 brățări dacice care au fost de asemenea furate se înscriu într-o „tradiție” nefericită a statului român. Reamintim că 24 de brățări dacice din aur au fost găsite la situl Sarmizegetusa Regia, 15 dintre acestea fiind furate în anii 2000 și 2001. O parte s-au recuperat. Însă nu pentru mult timp. Trei dintre suspecți au fost eliberați După jaful de la Muzeul Drents din Assen, mai multe persoane au fost arestate în Olanda. Trei dintre aceștia sunt considerați de anchetatori autorii principali: Douglas Chesley W., Bernhard Z. şi Jan B. Aceștia se află în arest preventiv, în timp ce alți trei suspecți, despre care s-a crezut că au fost complici la furt, au fost scoși de sub urmărire penală. Un director demis, un ministru denunțat Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, care a împrumutat piesele de tezaur pentru expoziția de la Muzeul Drents, a fost demis de către ministrul Culturii, Natalia Intotero. Atât împotriva lui, cât și împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, Liga Studenților din Iași a depus un denunț pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu privire la lipsa unei Hotărâri de Guvern prin care să fi fost aprobat exportul coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice la expoziția organizată de Muzeul de Artă Drents din Assen, Olanda, de unde au fost furate. Sursă foto: colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: ADIO, Coif! România a fost despăgubită cu 5,7 milioane de euro pentru valoarea inestimabilă a tezaurului furat în Olanda Cine este ASIGURATORUL Tezaurului Dacic FURAT din Muzeul Drents? Director Muzeu Istorie: „Asigurarea expoziției, peste 30 de milioane de euro” Ernest Târnoveanu, veriga dintre “Jaful secolului” și “Jaful mileniului”. Ce au în comun furtul tablourilor din Olanda și catastrofa tezaurului dacic
Un polițist reținut după ce și-a stropit soția cu benzină merge, în continuare, la serviciu
Un polițist ilfovean reținut de două ori în ultimii șase ani, o dată pentru că și-a bătut soția și i-a turnat benzină pe haine, iar a doua oară pentru corupție, continuă să facă parte din structurile Ministerului de Interne. În toamna lui 2019, polițiștii ilfoveni au fost alertați de vecinii unei femei din Buftea cu privire la faptul că iubitul acesteia ar fi bătut-o și ar fi încercat să-i dea foc de vie. După ce au ajuns la adresa indicată de martori, polițiștii au constatat că agresorul este agent de poliție rutieră, la Buftea. Bărbatul a fost acuzat de lovire și reținut pentru 24 de ore. În plus, s-a emis un ordin de protecție provizoriu, pentru cinci zile. Surse din Poliție au declarat, pentru Gândul, că femeia ar fi refuzat să depună plângere, astfel că dosarul deschis pe numele polițistului rutier Gabriel Pandeli a fost clasat. Ca urmare, agentul a continuat să-și desfășoare nestingherit activitatea în cadrul Poliției Chitila și a făcut acest lucru până la sfârșitul lunii iulie a anului 2022, când a fost ridicat de ofițerii DGA împreună cu alți trei colegi de serviciu și doi polițiști locali din cadrul Primăriei Chiajna. Reținut pentru luare de mită Cei cinci bărbați au fost acuzați că primeau mită pentru a nu sancționa unii șoferi opriți pentru neacordare de prioritate sau depășirea limitei de viteză. Pandeli a fost din nou reținut și prezentat în fața instanței Tribunalului Ilfov cu propunere de arestare preventivă, însă magistrații au stabilit că măsura controlului judiciar este suficientă. Surse din Poliție au declarat, pentru Gândul, că bărbatul care, cu trei ani înainte, încercase să-și incendieze partenera de viață, a fost pus abia acum la dispoziția conducerii Inspectoratului Poliției Județene Ilfov. Pe cale de consecință, Pandeli nu a mai avut voie să poarte armă și a pierdut dreptul de a mai avea acces la orice informații legate de dosarele aflate în lucru la colegii săi. Totuși, spun sursele Gândul, bărbatul a rămas să lucreze ca polițist și ar fi primit un post nou în cadrul IPJ Ilfov. AUTORUL RECOMANDĂ: Polițiștii au descoperit VIZUINA lui Emil Gânj. A fost nevoie de analize ADN Detalii uluitoare din dosarul falsului polițist care a păzit urnele la ALEGERILE locale din Ploiești. ESCROCUL patrula în locul unui agent adevărat
Bilanțul președintelui – 100 de zile la Cotroceni. România lui Nicușor Dan arată exact cum ni s-a spus că va arăta România lui George Simion
Dacă dăm timpul înapoi cu exact 4 luni, ne vom trezi între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. După ce a promis tot ce își putea imagina, candidatul Nicușor Dan a dat drumul la sperietori: dacă suveraniștii ajung la Cotroceni vor fugi investitorii, va exploda cursul Euro și că în România va începe apocalipsa economică. S-a vorbit despre concedieri masive în rândul bugetarilor și despre scăderi de pensii. Iată că la bilanțul de 100 de zile, președintele Nicușor Dan se poate lăuda că România arată exact cum spunea el că ar fi arătat dacă președinte ar fi fost George Simion. Sursa: Facebook.com/Dan Perjovschi Celebrul refren de campanie a fost creat de artistul vizual Dan Perjovschi. Cu toate intențiile sale bune, graficianul pare că ne-a avertizat despre cele ce se vor întâmpla. Și a avut dreptate. Nicușor este președinte. Iar nouă nu ne e ușor deloc. Gândul face o radiografie a primelor o sută de zile ale mandatului lui Nicușor Dan. Un bilanț în care promisiunile spectaculoase din campanie ale candidatului independent și deciziile luate după ce președintele s-a instalat la Palatul Cotroceni sunt într-o discrepanță totală. Mai mult decât atât. Tot ce s-a întâmplat în ultimele 3 luni în România, a respectat exact scenariul pe care susținătorii lui Nicușor Dan îl profețeau în cazul în care George Simion ar fi ieșit președinte. Topul promisiunilor și sperietorilor 1. „Vom crește salariile profesorilor!” Sursa: Facebook.com/Nicușor Dan Așa suna promisiunea din campanie a lui Nicușor Dan, matematician la bază, cu un doctorat la Universitatea Sorbona Paris Nord. Mai mult, în discursul de învestire susținut imediat după jurământ, viitorul președinte susținea că „este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic.” Declarația venea la finalul unei campanii electorale în care a repetat că „nu se pune problema ca salariile profesorilor să scadă”, „vreau să crească.” Ce s-a întâmplat, de fapt? La nici patru luni de la preluarea mandatului, profesorii au fost prima categorie profesională afectată de măsurile de austeritate. Explicația președintelui pentru profesorii care se întreabă „de ce începeți cu noi?” a fost „Asta era cel mai ușor și mai ușor de pus în practică.” Bonus: S-au tăiat bursele elevilor și studenților. 2. „TVA nu va crește în mandatul meu!” Nu și-a scris pe mână, precum Marcel Ciolacu, dar a promis în scris pe foaie, sub semnătură, că nu va crește TVA. Promisiunea a fost făcută în direct, în prime time, la dezbaterea organizată de Antena 3 CNN. Ce s-a întâmplat, de fapt? La nici o lună și jumătate de la instalarea la Cotroceni, noul guvern anunța… mărirea TVA. A urmat o serie de întâlniri în care părea că președintele îl presează pe Bolojan să renunțe la această măsură. De fapt, și-a găsit niște scuze mai bune pentru care promisiunea lui semnată poate fi aruncată la gunoi. Ba presiunile de pe piețe financiare, ba agențiile de rating, ba Comisia Europeană… Săptămâna trecută, marele matematician, premiat cu aur la Olimpiada Internațională, a recunoscut că nu i-au ieșit calculele. „Cred că au fost patru sau cinci în care toţi am făcut calcule, au fost inclusiv aici, la Cotroceni, nişte grupuri de lucru. (…) Da, eu cred că era posibil să evităm asta. Guvernul a făcut alte calcule, a decis astfel, altfel aşa a rămas”, a afirmat preşedintele, joi, la Antena 1. 3. „Nu vom concedia bugetarii!” Asta spunea Nicușor Dan, contestând aprig planul lui George Simion de a concedia o jumătate de milion de oameni din aparatul bugetar. „Este o prostie”, declara în campania electorală viitorul președinte. Mai mult, Nicușor Dan susținea că un astfel de scenariu este imposibil. Se pare că nu și pentru premierul Ilie Bolojan care dorește cu ardoare concedierea a peste 45% dintre bugetari. „Pentru că dacă ne uităm pe distribuția celor 1,3 milioane de oameni care sunt angajați la stat, găsim acolo sute de mii de profesori și de medici și tot aparatul medical. Găsim oameni în forțele de ordine, în armată, în sistemul de justiție, iar cei care sunt propriu-zis funcționari și atașați diverselor structuri, administrații naționale și locale sunt 450.000. Nu se poate”, explica, la acea vreme, candidatul Nicușor Dan. Ce s-a întâmplat de fapt? Astăzi, la puțin peste 100 de zile de când tandemul Nicușor – Bolojan conduce România, premierul îi trimite cu nonșalanță pe angajaţii de la stat – care ar urma să fie concediaţi prin reformele fiscal-bugetare care vizează administraţia publică – în mediul privat, acolo unde susține că sunt „locuri de muncă reale, în care se câştigă bani în mod cinstit.” 4. „Dacă vreți să NU se oprească investițiile, votați Nicușor!” Așa suna una dintre „speritorile de campanie” clamate de Nicușor Dan, înainte să devină președinte. România lui George Simion ar fi fost un iad pentru investitori, iar companiile străine ar fi fost descurajate să mai investească în țara noastră. „România trebuie stabilizată politic, iar investițiile străine vor continua să vină”, spunea Nicușor Dan, candidat la funcția supremă în stat, cu ocazia Romanian Business Leaders Summit 2025, întrunire la care a participat și președintele interimar Ilie Bolojan. Un alt factor alarmant era ratingul de țară BBB- pe care agenția Fitch l-a dat României pe 18 decembrie 2024, după anularea alegerilor prezidențiale. Ce s-a întâmplat, de fapt? Ilie Bolojan a pus frână investițiilor, motivând că România nu mai poate susține ritmul. Premierul transmitea într-un interviu pentru Digi24 că multe dintre investiții vor fi încetinite. „Din punct de vedere al investitorilor suntem într-o situație dificilă, pentru că am contractat în anii trecuți lucrări în niște valori foarte mari, pe care nu le mai putem susține ritmul care s-ar dori și atunci o parte din aceste investiții vor fi eșalonate în următorii ani. Trebuie să asigurăm o finanțare exclusiv din bugetele naționale, nu le mai putem asigura la nivelul la care s-a dus, vor încetini, vor încetini”, spunea premierul. Cât despre ratingul de țară, rămâne cum s-a stabilit. Fitch a anunțat în urmă cu 3 săptămâni că menține ratingul negativ al României. O veste proastă pentru noi, dar bună pentru președinte. „O veste bună. Agenţia de rating Fitch a confirmat
NEPALEZII conduc detașat în topul muncitorilor străini din România. Număr dublu față de srilankezii de pe locul 2. Vezi cine mai completează topul
România continuă să atragă forță de muncă străină, atât necalificată, cât și înalt calificată. Conform datelor furnizate de recrutorii de forță de muncă asiatică, principalele țări de proveniență ale muncitorilor veniți în România sunt Nepal, India, Sri Lanka și, într-o măsură mai mică, Turcia. Aceștia sunt angajați în special în sectoarele industriei prelucrătoare, construcții, HoReCa și comerț. Muncitorii fără calificare primesc de regulă salariul minim pe economie, la care se adaugă tichete de masă și cazare oferită de angajator. În paralel, România importă și specialiști înalt calificați (ingineri, IT-iști sau manageri) pentru care salariile sunt mult mai ridicate, în funcție de competențele deținute. Contactat în exclusivitate de Gândul, Inspectoratul General pentru Imigrări a transmis că la data de 31 iulie 2025, numărul total al străinilor cu drept de ședere valabil în România era de 206.333, dintre care 128.941 erau în scop de muncă. Potrivit aceleiași surse, topul cetățenilor străini este condus de Nepal (43.755), urmat de Sri Lanka (21.601), India (11.536), Turcia (8.242) și Bangladesh (7.678). Cei mai mulți dintre aceștia se află în București (33.616), Ilfov (17.335), Constanța (7.866), Timiș (6.699) și Cluj (6.269). În ceea ce privește avizele de angajare, în perioada 1 ianuarie – 31 august a acestui an, au fost depuse 71.921 de cereri, majoritatea pentru lucrători permanenți. Contingentul aprobat pentru anul în curs a fost utilizat în proporție de 71,9 %, arată Inspectoratului General pentru Imigrări. AUTORUL RECOMANDĂ: Romina Ferrari, reacție EXCLUSIVĂ pentru Gândul la taxele guvernului Bolojan: „Taxa pe LUX NU este pentru România. Italia, Franța au tot dreptul” Iulian Fota comentează reacția Oanei Țoiu la vizita foștilor premieri români în China: „MAE este de VINĂ” Guvernul oferă SUBVENȚII pentru angajarea victimelor violenței domestice și traficului de persoane
Parlamentar PSD, „PĂCĂLIT” de un coleg de la POT să semneze moțiunea de cenzură. Popa vs Chiriță: „M-ai păcălit” / „Nu suntem la grădiniță”
Dorin Popa, fost membru POT și, actualmente, parlamentar PSD, susține că ar fi fost păcălit de un coleg de la POT să semneze moțiunea de cenzură depusă de AUR și Partidul Oamenilor Tineri, împotriva reformei din Sănătate, după ce un document intrat în posesia Gândul arată că Popa Dorin este unul dintre semnatari. Contactat de Gândul, acesta a declarat că și-a retras semnătura. Pe de altă parte, membrul POT susține că Popa „a semnat în cunoștință de cauză”. Dorin Popa, fost membru POT și afiliat PSD din luna iunie, apare ca semnatarul moțiunii de cenzură pe Sănătate, inițiate de AUR și POT, potrivit unui document intrat în posesia Gândul. Contactat de reporterii Gândul, acesta susține că ar fi fost păcălit chiar de un fost coleg de partid, Răzvan Mirel Chiriță, membru al Partidului Oamenilor Tineri, să semneze documentul. Dorin Popa a declarat că și-a retras semnătura și că a notificat Biroul Permanent, cu privire la această eroare. Dorin Popa: „Din greșeală am semnat” Dorin Popa susține că nu a știut la ce anume se referă documentul pe care l-a semnat, întrucât Chiriță i-ar fi arătat doar un tabel. „Am retras pentru că nu am știut despre ce e vorba. Am depus solicitare la Biroul Permanent să retrag, pentru că nu am știut. A fost o eroare. Mi-a spus că semnez o inițiativă legislativă, dar numai un tabel am semnat”, a declara Dorin Popa. Parlamentarul ar fi aflat de la Chiriță, că de fapt actul legislativ era una dintre cele patru moțiuni de cenzură, depuse de AUR. „El m-a sunat și mi-a spus „e moțiune”. Dacă semnam le semnam pe toate. Atunci, dacă m-ai păcălit o retrag. Din greșeală , am semnat”, a mai precizat Dorin Popa pentru Gândul. Mirel Chiriță de la POT: „Nu suntem la grădiniță să facem astfel de lucruri” Pe de altă parte, Răzvan Mirel Chiriță susține că Popa Dorin nu i-a spus niciodată că l-ar fi păcălit și că acesta a semnat luni, însă până miercuri deja se răzgândise. „Semnătura dânsului a fost dată în plenul Camerei Deputaților, există înregistrările care pot atesta”, a subliniat Chiriță. „Nu suntem la grădiniță să facem astfel de lucruri. Nu se poate discuta despre așa ceva. Semnătura dânsului a fost dată în plenul Camerei Deputaților, există înregistrările care pot atesta. Da, el știa. L-am întrebat pe dânsul dacă dorește să semneze moțiunea. După ce a semnat-o pe prima, de celelalte trei a zis că se mai gândește. Semnăturile au fost colectate încă de luni, Domnul Popa a semnat luni. Ne-am întâlnit miercuri, înainte de plenul Camerei Deputaților, și mi-a spus că s-a răzgândit. I-am că poate face cerere și își poate retrage semnătura. Nu a fost o discuție de păcăleala. El a semnat în cunoștință de cauză”, a declarat Mirel Chiriță pentru Gândul.
Ce a fost și ce a rămas din pachetul II al lui Bolojan. Fără reforma administrației locale, POVARA pică tot pe cetățean și companii
Dacă primul pachet fiscal, cu creșterea TVA la 21% și a accizelor, a lovit direct în buzunarele românilor, al doilea pachet era anunțat ca fiind cel care „demolează” sinecurile din instituțiile statului. În realitate, surpriza este că tot cetățeanul și companiile duc greul, pentru că reforma administrației locale, piesa centrală din discursul lui Ilie Bolojan, a fost scoasă în ultimul moment de pe ordinea de zi a Guvernului. Premierul a început cu reforma de jos în sus, de la cetățean la stat – deși promitea o reformă prin care să fie reduse posturile din administrațiile locale – după discuții intense cu reprezentanții Asociației Municipiilor și ai Uniunii Consiliilor Județene, la ședința de guvern de vineri, capitolul a fost scos, pe fondul neînțelegerilor din coaliție privind forma finală a reducerilor de personal. Așa se face că, din tot pachetul II, singurele măsuri care vizează aparatul de stat sunt cele privind eficientizarea unor autorități administrative autonome precum ANCOM, ANRE și ASF. Concret, acolo se reduc posturile de specialitate cu 10% și cele de suport cu 30%, potrivit amendamentelor adoptate la actul normativ asumat în Parlament. La insistențele USR, premierul a acceptat și un amendament prin care îngheață bonusurile șefilor din companiile autonome până în 2028. O măsură mai degrabă simbolică, dar care oferă măcar senzația că s-a tăiat ceva din privilegiile sinecurilor. Bâlbe la Palatul Victoria pe impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor Cea mai notabilă bâlbă guvernamentală rămâne, însă, saga impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța eliminarea taxei de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. „Una dintre cele mai importante măsuri din acest pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companiile străine și cele românești. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaționale care sunt sensibile (…) pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii”, explica vineri Nazare. (detalii AICI) Doar că, la trei zile distanță, aceeași taxă reapare, în urma unui amendament PSD acceptat de premier. „Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliați”, transmitea Palatul Victoria după ședința de luni. Vezi amendamentele PSD – AICI Un joc de-a v-ați ascunselea fiscal, care ridică semne de întrebare pentru investitori. Ce mai rămâne valabil din declarațiile guvernului de la o zi la alta? Taxa pe marile averi, introdusă peste noapte Pe lângă bâlba cu IMCA, pachetul II a venit cu o surpriză în plus. Introducerea peste noapte a taxei pe lux. Practic, impozitele pentru casele de peste 500.000 de euro și mașinile mai scumpe de 75.000 de euro au fost triplate, de la 0,3% la 0,9%. Amendamentul, venit din partea PSD, a fost acceptat imediat de premierul Bolojan și inclus în forma finală a actului normativ. (detalii AICI) Câte amendamente au fost depuse la cele 5 proiecte de lege Dincolo de declarațiile politice de la pupitrul Palatului Victoria, pachetul doi nu a livrat reforma pe care Bolojan a promis-o. Cu administrația locală neatinsă, sinecurile intacte și bâlbe fiscale de tip „uite IMCA, nu e IMCA”, povara cade tot pe cetățeni și companii. Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI?
O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vine la București astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și este o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada de după alegerile electorale. UPDATE 10:09 Prima întâlnire a delegației FMI are loc la Ministerul de Finanțe. La sediu a ajuns și premierul Ilie Bolojan, care, potrivit reporterului Gândul, a părăsit clădirea la scurt timp după intrarea oficialilor FMI. Surse guvernamentale susțin că Bolojan a avut o discuție preliminară cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, înainte de întrevederea oficială cu reprezentanții Fondului. La ieșire, chestionat de jurnaliști, premierul nu a dorit să ofere explicații suplimentare. Știrea inițială Surse guvernamentale au precizat, pentru Gândul, că discuțiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei românești și a deficitului bugetar, împreună cu datoria publică și execuția bugetului statului. Totodată, Guvernul va pune pe masă o prognoză de creștere economică pentru finele anului. Întrebarea este, însă: cum văd reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Pentru că economia României frânează, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 prognozele variază, dar majoritatea sunt sub 1%. Deficitul bugetar al guvernului va fi, așa cum a menționat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparație, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, și-a bugetat un deficit de 7% din PIB. În aceeași vreme, datoria publică din România a înregistrat cea mai mare creștere dintre țările Uniunii Europene. La final de 2019, înainte de pandemie, datoria însemna 35% din PIB. Astăzi, așa cum arată datele de la Finanțe, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut. Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România este în pragul falimentului. Or, tocmai aici intră în scenă FMI: când un stat intră în incapacitate de plată și nimeni nu îl mai împrumută, Fondul acordă un împrumut de urgență, dar cu condiții precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau creșteri de taxe. Sursele Gândul din coaliția de guvernare spun însă că „nu se va pune problema” unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se așteaptă să fie încheiat un acord de împrumut cu instituția. Deficit în creștere și datorie record Vizita FMI are loc într-un moment dificil pentru economia României. Execuția bugetului pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile s-au majorat, menținând presiunea pe buget. Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani. „Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare. (DETALII AICI) Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu măsuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul însuși a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB. „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a precizat premierul Bolojan. (DETALII AICI) Bolojan: România riscă să intre în „incapacitate de plată” Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat piețele financiare, printr-o declarație în Bloomberg, cea mai importantă publicație pentru investitorii internaționali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani întregi cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”. Afirmațiile premierului au produs neliniște în rândul investitorilor, dar și în coaliția de guvernare. „Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură „Ilie reformatorul” (…) Bolojan nu știe economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte ”, a spus Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuț Cristache, difuzată pe Gândul. În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au transmis, pentru Gândul, că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru că ar avea capacitatea de a se finanța, deci nu ar fi aproape de „incapacitate de plată”. „Este cea mai mare greșeală pe care România poate să o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI – n.red.) Nu există așa ceva. Avem fonduri europene la dispoziție, avem buffer, Banca Națională are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema… avem finanțare în piețele internaționale. Acord faci când nu te mai finanțează nimeni”, au precizat sursele Gândul. Alte surse apropiate discuțiilor spun, însă, că subiectul împrumutului va fi abordat, dar nu se va încheia un acord în acest moment. Ultimele recomandări ale FMI pentru România Fondul Monetar Internațional recomanda României, în ultimul raport, o reformă amplă a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Dacă ar fi aplicate integral, măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, se arată în raportul FMI din 6 iunie. Impozitul pe muncă = Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% și 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare. Impozitarea capitalului și a proprietății = Impozitul pe dividende ar crește de la 8% la 10%. Taxa pe
Reforma lui Daniel David a lăsat fără bani universitatea care l-a făcut rector. Anton Hadăr: „Domnul ministru nu ar fi trebuit să continue activitatea”
Anton Hadăr, lider al Federației Naționale Sindicale Alma Mater, a vorbit, în exclusivitate pentru Gândul, despre „măsurile împotriva educației” luate de ministrul Daniel David, care au zdruncinat din temelii un sector deja subfinanțat, iar urmările se preconizează a fi dezastruoase. Liderul sindicatelor din învățământul superior a precizat că reforma implementată de Daniel David a afectată inclusiv Universitatea Babeș-Bolyai, unde oficialul a fost ales rector în 2020. Anton Hadăr atrage atenția că reforma impusă de ministrul Daniel David îi obligă pe profesori să predea discipline pentru care nu au niciun fel de pregătire, în scopul creșterii normei didactice. „Să ai, spre exemplu, un profesor de biologie care să predea fizică sau matematică”, a afirmat, cu stupoare, liderul sindical. „Gândiți-vă că s-a ajuns în situația în care să se completeze numărul de ore de la 16 sau de la 18 cu două sau patru ore, solicitându-le colegilor noștri să predea discipline pentru care nu au fost pregătiți. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria învățământului: să ai, spre exemplu, un profesor de biologie care să predea fizică sau matematică. În urma măsurilor luate împotriva educației, sau a măsurilor de austeritate, cum le numesc ei, o parte din cele două miliarde s-au recuperat din bursele elevilor”, a precizat liderul sindical. Liderul sindical Alma Mater este foarte neîncrezător în faptul că premierul Bolojan și-a asumate răspunderea pe pachetul de măsuri. De asemenea, Hadăr a precizat că ministrul Educației, Daniel David, ar fi trebuit să demisioneze din funcție încă de la 1 ianuarie, „atunci când a văzut care este bugetul alocat, dacă n-avea suma completă.”. „S-a bazat pe imposibilele rectificări bugetare”, a adăugat acesta. „Măsurile le vom vedea în timp. Atunci când îți asumi astfel de măsuri, trebuie să și răspunzi. Eu nu văd cine ar putea răspunde. Niciodată nu și-a asumat cineva, atunci când s-au făcut asemenea intervenții abrupte asupra unui sistem. Domnul ministru, după părerea mea, nu ar fi trebuit să continue activitatea la 1 ianuarie, atunci când a văzut care este bugetul alocat, dacă nu avea suma completă. S-a bazat pe ipoteticele, posibilele sau imposibilele, în cazul de față, rectificări bugetare. De aici a plecat totul”, a declarat Anton Hadăr. Reforma lui Daniel David a afectat și Universitatea Babeș-Bolyai, unde acesta a fost rector Anton Hadăr a afirmat că multe universități din România se confruntă cu mari probleme în ceea ce privește achitarea plăților pentru ultima lună, inclusiv Universitatea Babeș-Bolyai, unde Daniel David a fost rector. „În învățământul superior, am constatat că avem foarte multe universități care, pentru ultimele luni ale anului, nu au fondurile necesare, pentru că în cele două miliarde intrau și fonduri pentru învățământul superior, printre care se află și Universitatea Babeș-Bolyai, unde domnul ministru a fost rector”, a menționat Hadăr. „Am auzit că unii rectori au ajuns să împrumute bani de la bănci ca să plătească salariile” „De fapt cred că toate universitățile din România au nevoie de bani pentru finanțarea ultimei luni, pentru că nu au primit banii necesari. Bugetului alocat era doar pe hârtie, cele două miliarde. În aceste condiții am solicitat, în calitatea mea de lider național al Alma Mater, să ne lase să folosim soldurile, adică niște bani adunați de universități de-a lungul timpului pentru vremuri mai grele, din diverse activități: chirii, organizări de evenimente etc. Aceste sume sunt ținute în solduri, iar soldurile sunt cam greu de restituit, deși sunt banii noștri, pentru că ne spun că dăunează deficitului bugetar. Când cerem să ni-i restituie ne dau cu țărâita, greu de tot, pentru că banii sunt trecuți în buget. Atunci când iei banii e ca și cum faci o cheltuială în plus, dar ei sunt trecuți în bugetul educației. Am auzit că unii rectori au ajuns să împrumute bani de la bănci ca să plătească salariile”, a mai adăugat Hadăr. Redacția Gândul l-a contactat pe ministrul Educației Daniel David pentru un punct de vedere, însă acesta nu a răspuns până la ora publicării materialului. Recomandarea autorului: Ceremonia de deschidere a anului școlar va avea loc în fața Guvernului. Cele mai mari sindicate din învățământ vor boicota prima zi de școală și vor protesta în Piața Victoriei Profesorii ies în stradă pe 8 septembrie, în ziua deschiderii noului an școlar. Marș de protest până la Palatul Cotroceni. „Vă rugăm să nu ne blamați” Daniel David, pentru Gândul: Educația mai are nevoie de 2 miliarde lei / De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului