Campanie anticorupție. Fostul director al unei instituții financiare a fost executat
Fostul șef al unei importante firme de administrare a activelor controlate de stat, condamnat într-un important caz de corupție, a fost executat marți în China, a relatat presa de stat citată de Le Figaro. Bai Tianhui, fost CEO al China Huarong International Holdings (CHIH), a fost găsit vinovat în 2024. El a acceptat peste 156 de milioane de dolari în schimbul acordării unui tratament preferențial în achiziția și finanțarea proiectelor. Activitățile incriminate s-au produs între 2014 și 2018, potrivit postului de televiziune de stat CCTV. Infracțiuni „extrem de grave” În China, pedepsele cu moartea pentru corupție sunt adesea suspendate pentru doi ani, apoi comutate în închisoare pe viață. Totuși, sentința lui Bai, pronunțată pentru prima dată în mai 2024 de o instanță din orașul Tianjin, nu a fost suspendată. El a făcut apel la condamnarea sa, dar verdictul a fost confirmat în februarie. Curtea Supremă a Poporului, cea mai înaltă instanță din China, a considerat infracțiunile sale „extrem de grave”, a anunțat CCTV. Bai a fost executat marți dimineață la Tianjin după ce și-a luat rămas bun de la familia sa, a relatat rețeaua de televiziune, fără a specifica metoda de execuție. China clasifică statisticile legate de pedeapsa cu moartea drept secret de stat. Grupurile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International, estimează că mii de oameni sunt executați în fiecare an în țară. CHIH este o filială a China Huarong Asset Management, unul dintre cei mai mari administratori de credite neperformante din țară. Huarong este una dintre principalele ținte ale campaniei anticorupție condusă timp de mai mulți ani de președintele Xi Jinping. Fostul său șef, Lai Xiaomin, a fost executat în ianuarie 2021, după ce a fost condamnat pentru acceptarea de mită în valoare de 253 de milioane de dolari. Alți directori ai Huarong au apărut și ei în anchetele anticorupție, alături de figuri proeminente din sectorul financiar din China. Yi Huiman, fostul șef al principalului regulator al pieței financiare din China, a fost anchetat pentru corupție în septembrie. În martie, Li Xiaopeng, fostul șef al gigantului bancar de stat Everbright Group, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru acceptarea unor sume substanțiale sub formă de mită. Liu Liange, fostul președinte al Băncii Chinei, a fost condamnat la moarte cu o amânare de doi ani în noiembrie 2024, pentru aceleași acuzații.
Un condamnat la moarte din SUA a murit la 3 luni după ce instanța i-a anulat execuția
Ralph Leroy Menzies, în vârstă de 67 de ani, urma să fie împușcat în septembrie, dar Curtea Supremă din Utah a blocat execuția iminentă în august, după ce avocații săi au susținut că demența sa devenise prea severă. Un judecător programase o nouă audiere de competență pentru mijlocul lunii decembrie pentru a-i reevalua starea mintală, potrivit AP. Menzies a fost condamnat pentru răpirea și uciderea unei tinere în 1986 lângă Salt Lake City. Cadavrul tinerei de 26 de ani, mamă a trei copii, a fost descoperit două zile mai târziu. Soțul ei a declarat pentru Associated Press că a simțit un „sentiment de fericire” când a auzit că Menzies a murit. Condamnatul a ales execuția prin împușcare Menzies ar fi fost al șaptelea prizonier american executat prin împușcare din 1977 încoace. El a ales această metodă atunci când i s-a oferit o opțiune, acum zeci de ani. Ultima execuție din Utah a avut loc prin injecție letală acum puțin peste un an. Statul nu a mai folosit un pluton de execuție din 2010.
Florida se pregătește de un nou record. Va efectua a șaptesprezecea execuție din acest an
Richard Barry Randolph, în vârstă de 63 de ani, urma să primească injecția letală, la închisoarea de stat din Florida, lângă Starke. Randolph a fost condamnat pentru crimă, jaf armat, agresiune sexuală și furt calificat și condamnat la moarte în 1989. Aceasta ar fi a 17-a condamnare la moarte executată în Florida în 2025, extinzând și mai mult recordul statului pentru numărul total de execuții într-un singur an, potrivit AP. Potrivit dosarelor judecătorești, Randolph a încercat să spargă seiful magazinului Handy-Way din Palatka, unde lucrase anterior, în august 1988. Randolph a fost văzut de șefa magazinului, Minnie Ruth McCollum, și cei doi au început să se lupte. Randolph a bătut-o, a strangulat-o, a înjunghiat-o și a violat-o pe McCollum înainte de a părăsi magazinul și de a lua mașina femeii, arată dosarele. Victima a murit la spital din cauza leziunilor celebrale Trei femei au văzut cum Randolph părăsea magazinul și au sunat la biroul șerifului după ce au văzut prin fereastră că magazinul era în dezordine. Un adjunct a răspuns și a găsit-o pe McCollum încă în viață. Ea a fost dusă la spital în comă și a murit șase zile mai târziu din cauza leziunilor cerebrale grave, potrivit medicilor. Randolph a fost arestat la scurt timp după atac, într-un magazin alimentar din Jacksonville, în timp ce încerca să împrumute bani și să încaseze biletele de loterie furate din magazinul de proximitate, potrivit adjuncților. Anchetatorii au declarat că Randolph a recunoscut atacul și i-a îndrumat către hainele însângerate pe care le aruncase. Curtea Supremă din Florida a respins apelurile lui Randolph. El susținuse că o instanță inferioară abuzase de puterea sa discreționară refuzându-i accesul la dosarele publice și că propriii săi avocați ai apărării acționaseră fără consimțământul său. Curtea Supremă a Statelor Unite a respins apelul lui Randolph joi dimineață. Până în prezent, în acest an, 43 de bărbați au murit prin execuție în SUA.
DEFICITUL bugetar al României după primele șase luni a ajuns la 69,8 miliarde de lei, în creștere față de prima jumătate de an din 2024
Diferența dintre veniturile și cheltuielile României a crescut ușor în prima jumătate a anului, față de același interval de anul trecut. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 69,80 de miliarde de lei, respectiv 3,68% din Produsul Intern Brut (PIB), conform execuției bugetului general consolidat publicat, luni, de Ministerul Finanțelor. Este vorba de o creștere de 6,13 miliarde de lei față de deficitul de 63,67 de miliarde de lei, respectiv 3,62% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2024. Spre comparație, la același moment de anul trecut, execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 se încheiase cu deficitul menționat, de 63,67 de miliarde de lei, care reprezenta 3,60% din PIB, în creștere cu 26,46 de miliarde de lei față de deficitul de 37,21 miliarde de lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023. România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 152 miliarde de lei, adică de 8,65% din PIB, a anunțat Ministerul Finanțelor, miercuri seara. Cheltuielile bugetare au fost mai mari decât veniturile în 2024, diferența fiind mai mare față de 2023. „Execuția bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB față de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023”, arată execuția bugetului consolidat. Cât au fost veniturile și cheltuielile Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile totale atrase în această perioadă au însumat 310,52 miliarde de înregistrând o creștere de 12,7%, de a an la an. Aceasta a fost susținută atât de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii și venit și contribuții de asigurări -, cât și de evoluția veniturilor din fonduri europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale (+0,5 puncte procentuale în cazul veniturilor curente – cu precădere impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări și +0,24 puncte procentuale la fonduri europene). În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au ajuns la 380,32 miliarde de lei, crescând în termeni nominali cu 12,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 19,3% din PIB la 20,1% din PIB. Principalele surse ale veniturilor Potrivit Ministerului Finanțelor, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 30,34 de miliarde de lei, înregistrând o creștere de 21,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (22,0%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,8%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 103,46 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 11,6% (an/an), ușor sub cea a fondului de salarii din economie. Evoluția a acestor încasări a fost influențată și de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primele șase luni ale anului trecut (10,9 de miliarde de lei în ian-iun 2025, față de 8,4 de miliarde de lei în ianuarie – iunie 2024). Încasările din impozitul pe profit au însumat 17,23 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 10,9% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici. Încasările nete din TVA au însumat 59,27 de miliarde de lei, marcând o creștere de 3,8% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+9,7%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (16,41 de miliarde de lei în ian-iun 2025, comparativ cu 14,96 de miliarde de lei în ian-iun 2024), cât și de un efect de bază ridicat și o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri. Totodată, încasările mai accelerate din iunie pot fi atribuite unui efect de bază favorabil, generat de nivelul scăzut al bazei de impozitare din iunie 2024 Veniturile din accize au însumat 21,96 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 11,9% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+13,6%) și accizele pentru produsele din tutun (11,6%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Veniturile nefiscale au însumat 28,68 de miliarde de lei, în creștere cu 7,7%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 de miliarde de lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 25,07 de miliarde de lei, în creștere cu 30,9% (an/an). Unde s-au dus cei mai mulți bani din PIB Cheltuielile cu asistența socială și cu salariile bugetarilor sunt destinațiile predilecte ale banilor din buget. Cheltuielile de personal au însumat 85,46 de miliarde de lei, în creștere cu 10,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,5% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 45,51 de miliarde de lei, în creștere cu 1,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 2,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 25,23 de miliarde de lei, cu 7,62 de miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 de miliarde