De ce China a executat rapid 11 persoane și plănuiește și alte execuții
Autoritățile chineze au executat rapid 11 membri ai unei clan de crimă organizată din nord-estul Myanmarului, condamnați la moarte, într-unul dintre cele mai dure semnale transmise împotriva rețelelor de fraudă online care au prosperat ani la rând la granița chino-birmaneză. China este țara care recurge la execuții în cel mai mare număr la nivel global, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, însă cifra exactă rămâne secret de stat. În mod frecvent, pedepse capitale sunt aplicate și în dosare de corupție, însă cazul clanului Ming, parte dintr-un grup mai larg de clanuri influente din Laukkaing, a fost prezentat de autorități drept mult mai grav, prin prisma acuzațiilor de abuzuri, tortură și crime asociate industriei de escrocherii, relatează BBC. Patru clanuri, un oraș de frontieră și o economie a fraudei Din 2009, patru clanuri etnice chineze, Ming, Bau, Wei și Liu, au dominat orașul de frontieră Laukkaing, din statul Shan, una dintre cele mai sărace regiuni ale Myanmarului. Ascensiunea lor a început după o operațiune militară condusă de generalul Min Aung Hlaing, actualul lider al juntei instalate prin lovitura de stat, care a împins în afara zonei armata insurgentă etnică MNDAA, ce controlase regiunea din anii ’80. Odată instalate la putere, cele patru clanuri au preluat controlul economic al orașului și au schimbat treptat modelul tradițional, bazat pe opiu și metamfetamină, cu unul centrat pe cazinouri și, ulterior, pe frauda online. Potrivit informațiilor făcute publice, ele au păstrat relații strânse cu armata Myanmarului: în decembrie 2021, după preluarea puterii prin lovitura de stat, Min Aung Hlaing l-a omagiat pe Liu Zhengxiang, patriarhul clanului Liu, la Nay Pyi Taw, acordându-i un titlu onorific pentru „contribuții extraordinare la dezvoltarea statului”. Conglomeratul Fully Light, controlat de clanul Liu, ar fi dezvoltat afaceri profitabile în mai multe regiuni ale Myanmarului, în timp ce membri ai celor patru familii au fost asociați politic cu partidul sprijinit de armată, USDP. Tortura era „de rutină” În spatele fațadei de prosperitate, lucrurile au devenit, potrivit relatărilor, printre cei mai brutale din Asia. Tortura ar fi fost o practică obișnuită, iar zeci de mii de lucrători – majoritatea chinezi – ar fi fost atrași cu promisiuni de joburi bine plătite, doar pentru a fi închiși și forțați să opereze escrocherii sofisticate. Majoritatea victimelor ar fi fost, de asemenea, cetățeni chinezi. Pe rețelele sociale, numărul plângerilor a crescut, atât din partea victimelor, cât și din partea familiilor celor captivi, iar presiunea publică a devenit dificil de ignorat pentru Beijing. Punctul de ruptură: Crouching Tiger Villa și ofensiva din 2023 Un moment-cheie a fost incidentul din octombrie 2023, într-un complex notoriu din Laukkaing numit Crouching Tiger Villa, administrat de familia Ming. În timpul a ceea ce ar fi fost o tentativă de evadare, gardienii ar fi ucis mai mulți cetățeni chinezi. După acest episod, autoritățile chineze au fost împinse să reacționeze. În acest context, MNDAA și aliații săi au atacat și au recucerit Laukkaing, ca parte a ofensivei lor împotriva armatei Myanmarului în războiul civil în desfășurare. Gruparea insurgentă a declarat că va elimina complet afacerile de fraudă din zonă. Conducătorii celor patru clanuri au fost reținuți, iar peste 60 de rude și asociați au fost predați poliției chineze. Potrivit autorităților, Ming Xuechang, patriarhul clanului Ming, s-ar fi sinucis după capturare. În timpul interogatoriilor, unul dintre membrii familiei ar fi recunoscut că a ucis o persoană aleasă la întâmplare „pentru a-și demonstra forța” – un detaliu pe care China l-a făcut public pentru a justifica duritatea tratamentului aplicat. Urmează alte execuții, în timp ce frauda se mută Cinci membri ai familiei Bau ar mai aștepta execuția, iar procesele pentru clanurile Wei și Liu nu s-au încheiat încă, potrivit informațiilor disponibile. Deși cele patru familii aveau legături cu autoritățile de pe partea chineză a frontierei, în provincia Yunnan, amploarea abuzurilor și faptul că victimele erau în principal chinezi au făcut ca fenomenul să devină „prea aproape de casă” pentru Beijing. Campania împotriva escrocheriilor din Laukkaing este descrisă drept una dintre cele mai decisive de până acum. În paralel, China ar fi exercitat presiuni și pentru extrădarea unor figuri de afaceri acuzate că au condus imperii ale fraudei în regiune, inclusiv din Thailanda și Cambodgia. De asemenea, zeci de mii de cetățeni chinezi care lucrau în centre de scam ar fi fost aduși înapoi în China pentru a fi judecați. Cu toate acestea, industria fraudei online nu pare să fi dispărut, ci să se fi adaptat. În Cambodgia, se consideră în continuare că această activitate rămâne una dintre cele mai mari surse de bani, în pofida presiunilor internaționale. În Myanmar, rețelele s-au mutat către noi zone, chiar dacă unele complexe cunoscute de la granița thailandezo-birmaneză au fost forțate să se închidă.
Iranul a executat șase deținuți condamnați la moarte, acuzați că ar fi comis atacuri pentru Israel
Iran a executat sâmbătă șase deținuți condamnați la moarte, acuzați că ar fi desfășurat atacuri în numele Israelului, într-un val de execuții considerat cel mai amplu din ultimele decenii, relatează AP. Autoritățile iraniene susțin că cei șase bărbați au ucis polițiști și membri ai forțelor de securitate, precum și că au orchestrat atentate cu bombe în jurul orașului Khorramshahr, în provincia Khuzestan. Televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini cu unul dintre bărbați vorbind despre atacuri, afirmând că este prima dată când detaliile sunt făcute publice. Forțați să facă mărturisiri televizate Organizația kurdă Hengaw pentru Drepturile Omului a raportat execuțiile și i-a identificat pe toți cei șase ca fiind „deținuți politici arabi” reținuți în timpul protestelor din 2019. Potrivit grupului, Iran i-a acuzat de legături cu „Arab Struggle Movement for the Liberation of Ahvaz”, responsabil pentru atacuri asupra conductelor de petrol și alte incidente în sud-vestul Iranului. Hengaw a afirmat că bărbații au fost supuși torturii severe și forțați să facă mărturisiri televizate sub presiune. Populația arabă din Khuzestan se plânge de discriminare sistemică din partea guvernului central iranian, iar provincia a fost afectată de valuri de proteste similare cu restul țării în ultimii ani. Separat, Iran a executat sâmbătă și un alt deținut, acuzat că a ucis un cleric sunnit în 2009 în provincia Kurdistan, printre alte infracțiuni. Îngrijorări ONU pentru respectarea unor drepturi umane fundamentale În urma protestelor și a războiului din iunie, Iranul a început să execute prizonieri într-un ritm nemaivăzut de la sfârșitul războiului Iran-Irak din 1988, când mii de persoane au fost ucise. Organizațiile „Iran Human Rights (Oslo)” și „Abdorrahman Boroumand Center for Human Rights in Iran” (Washington) estimează că peste 1.000 de persoane au fost executate în 2025, cifra reală putând fi mai mare, întrucât Iran nu raportează fiecare execuție. Experții independenți pentru drepturile omului ai ONU au criticat de asemenea execuțiile din Iran, semnalând îngrijorări privind respectarea drepturilor fundamentale.
ONU: Iranul a executat cel puţin 841 de persoane în acest an
Biroul pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite a declarat că a existat o „creştere majoră a execuţiilor” de către Teheran în prima jumătate a anului 2025. „Autorităţile iraniene au executat cel puţin 841 de persoane de la începutul anului”, a declarat purtătoarea de cuvânt Ravina Shamdasani. „Situaţia reală ar putea fi diferită”, a adăugat ea. „Ar putea fi şi mai rea, având în vedere lipsa de transparenţă.” Numai în iulie, a spus ea, Iranul a executat cel puţin 110 persoane – dublu faţă de numărul de persoane executate în iulie 2024. „Numărul mare de execuţii indică un model sistematic de utilizare a pedepsei cu moartea ca instrument de intimidare a statului, cu vizarea disproporţionată a minorităţilor etnice şi a migranţilor”, a adăugat Shamdasani. Ea a menţionat execuţiile cetăţenilor afgani, precum şi ale cetăţenilor kurzi şi arabi.În primele şase luni ale anului, cel puţin 289 de persoane au fost executate pentru infracţiuni legate de droguri. Shamdasani a spus că modelul observat în mai multe ţări arată că, atunci când guvernele lor percep ameninţări la adresa controlului asupra ordinii publice, devin din ce în ce mai represive şi mai puţin tolerante faţă de disidenţă. Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, solicită Teheranului să impună un moratoriu asupra aplicării pedepsei capitale, ca pas către abolire.