Exodul românilor, confirmat de INS. România a pierdut 4 milioane de români în 35 de ani, iar hemoragia populației lovește în societate și economie. Un sociolog și un economist explică pentru Gândul
Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a publicat o analiză de specialitate în care a arătat că România a pierdut 4 milioane de români în ultimii 35 de ani. Gândul a stat de vorbă cu un sociolog și un economist pentru a explica amploarea exodului românilor, care nu mai este doar o problemă demografică, ci o probă pentru sustenabilitatea modelului economic și instituțional al României. Populația României a trecut printr-o transformare demografică dramatică în ultimele decenii. Fenomenul emigrației masive a început după 1990, când aproape 100.000 de români au părăsit țara, iar în anul 2024 a fost înregistrat un nou record de plecări definitive. Datele INS arată că în perioada 1990-2024, peste 800.000 de persoane au emigrat definitiv din România, în timp ce aproximativ 646.000 și-au stabilit domiciliul în țară. Astfel, după un vârf de aproape 100.000 de plecări în 1990, emigrarea s-a redus până la finalul anilor 90, apoi a revenit pe trend ascendent după 2011. Un an mai târziu, în 2012, plecările definitive au depășit 30.000, iar în 2024 au atins din nou pragul de 50.000. Mai mult de jumătate dintre români nu mai au încredere în justiție Aceeași analiză a președintelui INS arată că migrația externă a avut o contribuție de 63% la acest declin, iar sporul natural negativ de 37%. Mai mult, în intervalul 2014-2024, numărul copiilor născuți în străinătate, având cel puțin un părinte român, care au fost ulterior înregistrați în România, a fost de 364.000, echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în țară în același interval. Un alt indicator îngrijorător este lipsa de încredere în justiție. Un sondaj realizat de INSCOP în 2025 arată că românii au o neîncredere generalizată cu privire la modul în care este aplicată legea. Mai mult de jumătate dintre respondenți, 68,5%, au încredere în mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii și doar 29,8% au încredere în mare sau foarte mare măsură că legea este aplicată în mod egal. Sursa: Eurostat De asemenea, potrivit datelor publicate de Eurostat în 2025, aproximativ 43 de milioane de persoane din UE locuiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu, adică aproximativ 10% din populația rezidentă a UE. Dintre acestea, 32,6% provin dintr-un alt stat membru, iar 67,4% din țări din afara Uniunii Europene. România, Polonia și Slovacia se numără printre statele cu ponderi reduse ale populației rezidente născute în străinătate, dar se află printre țările cu cele mai mari fluxuri de emigrație externă. Adrian Mitroi: Exodul nu este doar o plecare fizică. Este un vot repetat Adrian Mitroi, profesor de Finanțe Comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE), explică pentru Gândul faptul că reducerea populației României nu este doar o statistică demografică, ci o mutație structurală cu implicații economice, instituționale și morale. De asemenea, acesta susține că deficitul de forță de muncă este acut în sectoarele productive, iar salariile nu au inversat tendința de migrare. „Importul de forță de muncă din Asia atenuează temporar dezechilibrul, dar nu înlocuiește capitalul uman pierdut. Economia poate importa brațe de muncă. Nu poate importa cu aceeași ușurință coeziune socială, cultură profesională și capital de încredere. Dincolo de cifre, se vede un gol: șantiere întârziate, investiții amânate, antreprenori care nu găsesc personal. Dar mai există un gol mai puțin măsurabil – acela al inițiativei și al energiei sociale.” De asemenea, economistul subliniază că exodul românilor trebuie înțeles ca un „vot” economic repetat, prin care cetățenii sancționează calitatea mediului administrativ și a oportunităților oferite în România. În opinia acestuia, o economie poate continua să funcționeze o perioadă din inerție, însă fără un capital uman solid, fără încredere în instituții și fără percepția unui sistem echitabil, nu poate genera prosperitate durabilă. „Exodul nu este doar o plecare fizică. Este un vot repetat, individual, asupra calității mediului economic și administrativ. O economie poate funcționa o perioadă prin inerție, susținută de consum și remitențe. Dar fără capital uman solid, fără încredere și fără sentimentul de echitate, nu poate construi prosperitate durabilă.” Vladimir Ionaș: România are nevoie ca de aer de reforma administrativ-teritorială Din perspectivă socială, sociologul Vladimir Ionaș atrage atenția că datele prezintă o realitate dură asupra căreia s-a tot atras atenția în ultimii ani. În opinia acestuia, datele INS indică faptul că țara noastră pierde anual un număr important de cetățeni care ar trebui să reprezinte elita politică, academică și culturală a României. De asemenea, sociologul susține că efectele exodului se vor reflecta cel mai tare odată cu pensionarea decrețeilor, iar economia României „se va sufoca”. „Datele arată, dincolo de indicatorii economici, de ce România are nevoie ca de aer de reforma administrativ-teritorială. În plus, ne arată că pierdem anual un număr important de cetățeni care ar trebui să reprezinte elita politică, academică, culturală a României, dar acești oameni decid să părăsească țara noastră pentru a-și construi o viață peste hotare. Punctul culminant al exodului populației va fi atins în câțiva ani când impactul economic al acestor plecări se va vedea cel mai bine odată cu pensionarea decrețeilor. Va fi punctul în care economia României se va sufoca.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Se inversează exodul românilor? Cât mai merită să lucrezi în străinătate, ca român? În România e mai ieftin și diferența la salarii nu mai este atât de mare Criza demografică se adâncește în România. Tot mai mulți români aleg să plece DEFINITIV din țară. „DESTINAȚIILE” preferate
Se reversează exodul românilor? Cât mai rentează să lucrezi în străinătate, ca român?
Povestea clasică despre „plecatul într-un loc mai bun” pare că începe să se inverseze acum. Românii care au ales să lucreze în străinătate își doresc să se întoarcă acasă după ce s-au lovit de creșterea bruscă a costului vieții. Prețurile la chirie, alimente, energie, dar și sănătate continuă să crească în toate țările din Vest, în timp ce veniturile celor mai mulți dintre migranți rămân aceleași sau insuficiente pentru a duce „o viață mai bună”. Pe lângă costul ridicat al vieții, există un motiv solid pentru care românii vor să se întoarcă. Economia României a înregistrat o creștere serioasă cu salarii mai mari, șomaj scăzut și locuințe la prețuri mai accesibile. Pe lângă costul vieții, avantaje și dezavantaje, un factor neoficial care îi determină pe români să se întoarcă din străinătate este discriminarea. Mulți români se plâng de faptul că se lovesc de discriminare, atât la locul de muncă, cât și atunci când vine vorba de serviciile sociale. În al doilea caz, mai multe persoane care beneficiază de ajutoare sociale primesc ulterior scrisori în care li se solicită restituirea fondurilor, doar că majorate. Pentru cei mai mulți, România a început să arate ca o alternativă reală, nu ca o întoarcere forțată, în timp ce pentru țările din Vest, plecarea oamenilor activi, care lucrează în servicii, logistică, construcții, îngrijire sau retail devine o presiune care poate fi resimțită inclusiv în lipsa de personal sau în costurile mai mari pe care angajatorii străini vor fi nevoiți să le suporte. Mai mult, fenomenul întoarcerii românilor în țară a luat amploare în perioada iunie 2024 – iunie 2025, atunci când peste 37.000 de români au părăsit Marea Britanie, arată cele mai recente statistici. Românii, polonezii și bulgarii sunt naționalitățile care înregistrează cele mai mari plecări din Marea Britanie, urmate îndeaproape de italieni, spanioli, portughezi și francezi. În urma plecărilor masive, Marea Britanie și-a pierdut atractivitatea ca centru de muncă și viață așa cum era văzută în trecut de mai mulți europeni. Chiriile, facturile la energie și coșul zilnic i-au șocat pe românii din diaspora Unul dintre cele mai mari șocuri resimțite de românii care locuiesc în diaspora rămâne costul cu locuințele. În marile orașe europene, chiriile au ajuns la niveluri greu de suportat chiar și pentru angajații cu normă întreagă sau pentru cei care au un al doilea job. În 2026, chiria medie pentru un apartament cu două camere în Berlin variază între 1.200 de euro și 2.200 de euro pe lună, conform datelor publicate de investropa. Situația nu e mai roz nici pentru alte orașe europene mari. În Paris, de exemplu, chiria pentru un apartament trece de 1.800 de euro, iar în Amsterdam sau Londra, prețul chiriei trece de 2.900 de euro pe lună. În paralel, în România, costul cu locuințele este semnificativ mai mic. În orașe precum București, Cluj sau Brașov, chiria pentru un apartament cu 2 camere ajunge la maxim 500 de euro pe lună. Pe lângă chirie, scumpirea alimentelor și a energiei în țările din Vest pun presiuni pe bugetele românilor. În ultimii ani, prețurile la alimentele de bază au crescut în țări precum Germania, Franța, Olanda sau Marea Britanie, iar facturile la energie au rămas cu costuri ridicate. România, deși resimte scumpirile, rămâne printre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană când vine vorba de costul vieții. De asemenea, un alt capitol sensibil pentru români, care nu ține doar de costuri, este sănătatea. În Marea Britanie, de exemplu, problemele din Sistemul Național de Sănătate (NHS) sunt invocate frecvent de românii care se gândesc să plece. Listele de așteptare, deficitul de personal și accesul greoi la consultații sau investigații au devenit o problemă la fel de mare ca salariul pentru familii, mai ales pentru cele care au copii sau părinți în vârstă. Salariile medii din România nu mai sunt la fel ca acum un deceniu Când vine vorba de motivul principal pentru care românii au ales să plece din România, salariul, situația pare că s-a redresat. Potrivit raportului ECA International, „se preconizează, în general, că economiile est-europene le vor depăși încă o dată ca performanțe pe cele vest-europene, beneficiind de o creștere economică mai rapidă și de o productivitate mai mare”. În plus, conform datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, salariul mediu net lunar ar urma să crească până la 5.555 lei, adică 1.100 de euro. De asemenea, pentru domeniile precum IT, inginerie, construcții, transport sau servicii specializate, veniturile pot ajunge până la 1.600 de euro lunar. Diferența există între veniturile din România și cele din diaspora, pentru că un român câștigă în medie între 1.800 și 2.200 de euro, dar diferența apare atunci când se trage linia finală. După plata chiriei, a facturilor și a coșului de cumpărături, românii din diaspora ajung să rămână la final de lună cu sume comparabile cu cele din România. Cum arată situația din străinătate din perspectiva românilor Unii dintre românii care au lucrat în străinătate și s-au întors în țară au declanșat o adevărată temă de discuție în mediul online. Pentru cei care își fac planuri să plece din România în căutarea unor salarii mai mari și a unui trai mai bun, decizia a devenit mai grea. Câteva dintre comentarii arată că situația din diaspora nu mai seamănă cu cea de acum 10-15 ani. Mai mult, românii care au locuit în străinătate susțin că un job plătit cu salariul mediu nu merită efortul unei plecări în afara României. „Acum 10-15 ani, eu zic că ar fi meritat, dar astăzi nu cred că mai merită. În condițiile în care calitatea vieții în vest a scăzut foarte mult în general, nu doar pentru middle class, ci cam pentru toată lumea.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Cât scoate un român din buzunare pentru factura la curent în Italia, Spania și Marea Britanie. Care este locul ideal în care te poți stabili Tot mai mulți români RENUNȚĂ la locurile de muncă din străinătate. Domeniul care este mai bine plătit în țara noastră