Tablou pictat de un pacient al Spitalului Clinic de Psihiatrie Sibiu, comparat cu o operă a lui Banksy și expus la o expoziție din Palatul Brukenthal
Un tablou pictat de un pacient al Spitalului Clinic de Psihiatrie Sibiu a devenit surpriza expoziției „Speranță prin artă”, deschisă la Palatul Brukenthal din același oraș. Lucrarea, realizată de Florin, pacient internat, i-a impresionat pe vizitatori prin expresivitate, tehnică și mesajul puternic de iubire față de România. Mai mult, specialiștii spun chiar că seamănă cu o reinterpretare a celebrului Banksy, potrivit Click. Tabloul a fost atât de apreciat, încât a devenit chiar imaginea afișului oficial al expoziției. Mulți dintre cei care au trecut pragul Palatului Brukenthal s-au oprit minute bune în fața lucrării, atrași de cromatica sa, de detaliile picturale și de mesajul emoționant. Alexandra Runcan, curator și specialist al Muzeului Național Brukenthal, a descris lucrarea ca fiind „o reinterpretare profesională”, asemănând-o cu celebra imagine a lui Banksy, cu fetița și balonul roșu. „Avem aici un Banksy de România, să zicem. Avem aici o reintepretare, una de-a dreptul profesională, nu doar pentru că avem un fond foarte pictural, cu culoare, cu treceri de culoare și așa mai departe, dar avem un element tridimensional. Avem un balon făcut din hârtie și lipici. Acesta nu-i numai un tablou. Cred că e cel mai frumos cadou pentru noi ca români și pentru sentimentul de prățuire pe care îl redescoperim, rar ce-i dreg, dar măcar de 1 Decembrie îl redescoperim și ne amintim că iubim România și suntem români și asta ne face, cu siguranță, unici”, a precizat Alexandra Runcan, în cadrul unui podcast. Curatorul a vorbit despre complexitatea lucrărilor realizate de pacienți, explicând că mulți își descoperă talentul și pasiunea datorită activităților de ergoterapie desfășurate în spital. Expoziția „Speranță prin artă” adună peste 130 de tablouri, iar până acum a fost vizitată de aproximativ 2.000 de persoane. „Speranță prin artă” poate fi vizitată la Palatul Brukenthal începând de pe 3 decembrie și până pe 16 decembrie 2025. În aceeași zi, la ora 17:00, va avea loc o vânzare caritabilă a lucrărilor, iar fondurile obținute vor fi folosite pentru achiziția de materiale necesare terapiei pacienților. FOTO – Captură video: PODCAST cu Alexandra Runcan de la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu Prin artă, pacienții își exprimă emoțiile, își recapătă încrederea și se conectează într-un mod autentic cu comunitatea. Proiectul este organizat de Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu, în parteneriat cu Clubul Rotary Sibiu, Muzeul Național Brukenthal, Consiliul Județean și Asociația Spitalului. VIDEO: PODCAST cu Alexandra Runcan de la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu
Muzeul HART din Amsterdam va organiza expoziţia „Brâncuși, Naşterea sculpturii moderne”
Muzeul H’ART din Amsterdam va organiza, în perioada septembrie 2025 – ianuarie 2026, expoziţia „Brâncuşi, Naşterea sculpturii moderne”, cu sprijinul Institutului Cultural Român. Expoziţia reuneşte peste 30 de capodopere sculpturale, alături de piedestalurile originale create de artist, dar şi de fotografii şi filme. „Brâncuşi este, în acelaşi timp, patrimoniu universal şi o conştiinţă artistică profund românească. Expoziţia excepţională de la H’ART Museum oferă publicului o parte esenţială din opera sa şi reafirmă importanţa circulaţiei operelor de artă şi impactul relaţiilor culturale internaţionale. La aniversarea celor 22 de ani de existenţă a Institutului Cultural Român, ICR sprijină prima expoziţie personală dedicată lui Constantin Brâncuşi în Amsterdam — un eveniment care readuce în lumină modernitatea radicală a unui sculptor român care a schimbat istoria artei. Povestea merge mai departe”, a declarat Liviu Jicman, preşedintele Institutului Cultural Român. Capodopera lui Brâncuși dezvăluie temele şi motivele majore pe care acesta le-a explorat timp de mai multe decenii. Expoziția aduce în prim-plan procesul său creativ unic şi talentul de a reda „esenţa lucrurilor”. „Sculpturile, cu formele lor netede şi pure, reflectă dorinţa artistului de a depăşi aparenţele şi de a atinge un limbaj nou şi universal. Celebrând forţa sa inventivă şi căutarea neobosită a frumuseţii, expoziţia evidenţiază marile revoluţii aduse de arta lui Brâncuşi: reinventarea portretului, statutul nou acordat piedestalului, jocul cu lumina şi mişcarea, precum şi ideea de serialitate”, spun reprezentanții Institutului Cultural Român. Este prima expoziţie personală dedicată operei lui Brâncuşi organizată în capitala neerlandeză şi a doua găzduită vreodată în Ţările de Jos. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Războiul” talentelor în domeniul AI. Cât câștigă un inginer software la GOOGLE. Își pot cumpăra 3 apartamente pe an în Capitală Judecătoria S1 amână pentru a ȘAPTEA oară SENTINȚA în procesul în care Clotilde Armand este acuzată de conflict de interese BUGETARUL care și-a redus singur salariul cu 40.000 de lei. Ministrul Economiei: „Hai, că se poate! Insistenţa şi presiunea publică dau roade”
Expoziție INEDITĂ la Biblioteca Academiei Române. Prof. ing. Nicolae Noica: „Presa face istorie zilnic, din 1829, în fiecare ziar”
La împlinirea a 196 de ani de existență a presei românești, Biblioteca Academiei Române a organizat o expoziție cu titlul „Presa de ieri, sub ochii cititorilor de azi”, prin care a reconstituit o mică parte din drumul parcurs de gazetele care se regăsesc în bogata colecție de aproape 9.000.000 de publicații periodice deținute de instituție. Istoria jurnalismului românesc este deopotrivă istoria modernizării societății, așa cum reiese din captivanta expoziție găzduită de Biblioteca Academiei Române. „Se împlinesc 195 de ani, așa îmi place mie să zic, nu 196 de ani, de la apariția primului ziar. Ceea ce este foarte interesant, întâmplarea face să fie 100 de ani de la prima expoziție a istoriei presei a Academiei Române. Să nu uităm că sunt cinci ani de când s-a făcut prima expoziție, de când conduc Biblioteca Academiei, unde și atunci am fost impresionat de numărul mare de televiziuni. De data aceasta sunt și mai multe. Prin natura meseriei mele am învățat că o construcție rezistă dacă are o fundație solidă. Cunoașterea trecutului și a rădăcinilor este cea care asigură temeinicia prezentului conturând un anumit viitor. Serviciul bibliografie din cadrul Academiei condus de colega noastră, doamna Dragu, la sugestia noastră a scos o bibliografie cu toată istoria presei. Sunt peste 2.000 de lucrări. Nu lipsesc din bibliografia de la noi lucrări remarcabile – Istoria presei a lui Iorga, iar eu, personal, țin la Istoria presei a lui Pamfil Șeicaru. Presa este foarte importantă pentru că zilnic din 1829, în fiecare ziar, face istorie, pomenește evenimentele care sunt”, a declarat prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și totodată Directorul Bibliotecii Academiei. Expoziția „Presa de ieri, sub ochii cititorilor de azi”, Biblioteca Academiei Române „Contactul cu această expoziție înseamnă contactul cu fapte de mult apuse” Expoziția prezintă în original titluri de referință ieșite de sub tipar, exemplare spectaculoase ale unor publicații de avangardă, reviste ilustrate deosebite, afișe și reclame din presă, caricaturi, dar și documente referitoare la evoluția breslei gazetărești, precum tabloul Sindicatului ziariștilor din București, înființat la 5 aprilie 1900, a cărui președintă de onoare era însăși Regina Maria. Nu lipsesc ziarele care, în perioada interbelică, ajunseseră la tiraje amețitoare: Universul – 200.000 de exemplare, Dimineața – 100.000, Adevărul – 50.000, Curentul – 40.000, într-o perioadă cu sute de publicații la nivel național. „Presa noastră va sărbători peste 4 ani – 200 de ani. Este cu 200 de ani mai tânără decât primul ziar care a apărut în Europa în urmă cu 400 de ani, în secolul XVI, dar este o presă care are drumul ei și am citit care sunt reperele istorice privind presa la noi. Am văzut menționat și acolo într-un pliant editat de editură – primul nostru ziar a fost la 1790 în limba franceză, în Moldova. Iași a avut vocația de capitală culturală, pentru că acolo s-a creat prima universitate, acolo am avut primul teatru național și tot acolo a apărut primul ziar – Curierul Românesc. Un an mai târziu apare Albina Românească, asta înseamnă în 1830, ca în 1838 să avem gazeta din Transilvania. Drumurile au fost deschise în cele trei provincii pentru dezvoltarea presei noastre. Pentru mine dezvoltarea presei înseamnă și momentul de apogeu pe care l-a întâlnit presa, l-a avut presa scrisă și asta s-a întâmplat cel mai probabil între cele două războaie mondiale, când presa avea tiraje uriașe. Pentru mine, contactul cu această expoziție înseamnă contactul cu fapte de mult apuse, dar pe care le simt mai aproape pentru că le găsesc la sursă și orice răsfoire a presei vechi. Sunt bucăți din istoria noastră care sunt constatate pe viu și care, într-un fel, retrăiesc atunci când le răsfoim”, a precizat acad. Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române. CITEȘTE ȘI: EXPOZIȚIE stradală la Biblioteca Metropolitană. „Bucureştii ultimelor decenii de regim comunist. Diplomaţie, Cenzură şi Control” „Catalizator de Începuturi” – Expoziția celor mai talentați 50 de tineri artiști români, la ARCUB-Hanul Gabroveni, deschisă până pe 6 octombrie Galeria Annart deschide o nouă EXPOZIȚIE semnată Sorin ILFOVEANU – „Căutătorul de semne. Linie și arhetip” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele