Extinderea UE și pregătirea pentru apărare pe agenda CE de joi și vineri. Prăbușirea unei drone cu explozibil în România, pe agendă
Liderii europeni vor discuta joi și vineri la Bruxelles despre competitivitate, bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034, Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, migrație și droguri. Liderii îl vor asculta pe președintele Zelenski care va vorbi despre cele mai recente evoluții din Ucraina. „Abordarea noastră pe două flancuri – sprijinirea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei – dă roade”, a declarat António Costa, președintele Consiliului European. În ceea ce privește extinderea UE, liderii vor discuta deschiderea primului grup tematic de capitole în cadrul negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. „Aceasta este o recunoaștere a hotărârii, curajului și eforturilor susținute de care au dat dovadă ambele țări în promovarea reformelor, chiar și confruntându-se cu provocări imense. De asemenea, este un semnal că oferta UE de pace, stabilitate și oportunități este de neegalat”, a spus Ursula von der Leyen. În acest context, președintele Costa a remarcat că există un nou impuls în procesul de extindere, lucru care s-a observat și în urma recentului summit UE-Balcanii de Vest de la Tivat. O europă, o piață De asemenea, liderii UE vor trece în revistă progresele înregistrate în ceea ce privește agenda „O Europă, o piață”, care stabilește măsuri și calendare concrete pentru inițiative legislative și de politică în cinci domenii-cheie: simplificarea normelor și reducerea sarcinilor administrative, aprofundarea și consolidarea pieței unice, promovarea unei agende comerciale ambițioase, reducerea costurilor energiei, promovând totodată decarbonizarea și accelerarea transformării digitale și a transformării prin inteligența artificială. Totodată, liderii vor discuta despre dezechilibrele macroeconomice la nivel mondial și impactul acestora asupra competitivității și prosperității Europei. Discuția va viza construirea unei înțelegeri comune a provocărilor întâmpinate și orientarea lucrărilor viitoare ale Comisiei. Cadrul financiar multianual Liderii UE își vor continua discuțiile cu privire la următorul Cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, luând ca bază Consiliul European informal desfășurat în Cipru în perioada 23-24 aprilie 2026. Pe baza cadrului de negociere prezentat de președinția cipriotă la 11 iunie 2026, aceștia vor discuta elementele principale ale bugetului pe termen lung, inclusiv realizarea de progrese în ceea ce privește noile resurse proprii. Obiectivul este de a crea condițiile pentru ca un acord să fie obținut până la sfârșitul anului. Liderii UE vor discuta cele mai recente evoluții din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul din Iran și impactul acestuia asupra prețurilor energiei, situația dramatică din Gaza și Cisiordania, precum și evoluțiile din Liban, inclusiv sprijinul acordat în continuare de UE pentru încetarea focului și pentru statul și poporul libanez. Dronele, pe agendă Liderii UE vor discuta punerea în aplicare a agendei UE privind pregătirea pentru apărare. „Recentele incursiuni ale unor drone în spațiul aerian al UE, inclusiv prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozivi în România, au scos în evidență necesitatea urgentă de continua acțiunea în acest domeniu, inclusiv prin consolidarea flancului estic al UE”, se arată în agenda întâlnirii. Liderii UE vor trece în revistă progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a concluziilor anterioare ale Consiliului European cu privire la migrație, dar și eforturile de combatere a drogurilor ilicite. Potrivit agendei prezentate de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan va participa joi și vineri la reuniunea Consiliului European.
Bolojan: Extinderea UE nu este doar un act de generozitate, ci este o decizie strategică
Declarația premierului a fost făcută la evenimentul „Masa rotundă a Guvernului României – Următorul salt al Europei de Sud-Est”. „Nicio zonă care nu are o anumită siguranță nu va beneficia de investiții masive care să genereze siguranță și prosperitate pentru locuitorii ei. Nici o zonă care nu are o infrastructură corespunzătoare, o combinație de infrastructură civilă și militară, care nu are o industrie minimal dezvoltată care să asigure o portanță pentru apărare, nu poate fi apărată în mod sigur. Din punctul acesta de vedere, combinația de dezvoltare economică și de întărire a apărării este cea mai sigură cale pentru ca frontiera de est să fie una mai puternică”, a spus Ilie Bolojan. El a vorbit și despre extinderea Uniunii Europene, care, susține el, a contribuit și va contribui la creșterea competitivității. Șeful Guvernului a amintit în acest context piețele extinse, consumatorii, forța de muncă, extinderea lanțurilor valorice ale industriei europene. „Extinderea Uniunii a fost pentru țările în care Uniunea s-a extins, și cred că ar fi și pentru țările în care noi susținem să ne extindem, un factor stimulativ pentru buna guvernare a acestor țări. Rămânerea în urmă a țărilor din Europa de Est, în afară de contextul istoric și geografic, este și o cauză a unui deficit de bună guvernare. Și toate țările care au intrat în Uniunea Europeană, doar prin practicile de bună guvernare, doar prin regulile Uniunii Europene, au cunoscut, indiferent de coloraturi politice sau de cicluri de guvernare, o îmbunătățire a calității guvernării, care a stimulat dezvoltarea economică, care a îmbunătățit calitatea vieții și care a crescut standardele oamenilor”, a mai spus premierul. El a spus că România este un astfel de exemplu și că țara noastră „și-a îmbunătățit mult calitatea vieții, indicatorii, produsul intern brut, zona de convergență, de la aderarea la Uniune din 2007 și până astăzi”. Șeful Guvernului crede că „extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate, așa cum s-ar putea interpreta dintr-o anumită perspectivă, ci este o decizie strategică, importantă, pe care noi o susținem. Cred că nu este doar o cheltuială, așa cum s-ar putea registra într-o formulă contabilă simplistă, ci este o investiție în dezvoltarea Uniunii Europene în anii următori și un pas important pentru competitivitate, pentru o zonă sigură în această parte de lume, pentru piețe mai mari și pentru o Uniune Europeană mai puternică”.
Autostrada care leagă România de Ungaria, denumită miracol de presa maghiară: S-a întâmplat ceea ce era așteptat de la Trianon încoace
Un proiect de infrastructură din România a stârnit reacții neașteptate în presa din Ungaria. Jurnaliștii maghiari au descris deschiderea unei noi secțiuni de autostradă care ajunge până la granița dintre România și Ungaria ca pe un „miracol”. Tronsonul de autostradă A3, care face legătura între Târgu Mureș și Borș, a fost extins cu 68 de kilometri. În total, aproximativ 200 de kilometri de drum rapid conectează acum Transilvania de granița cu Ungaria. Ce a atras atenția vecinilor? Într-un comentariu plin de entuziasm, presa de la Budapesta spune că această legătură rutieră a fost greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă și că realizarea este aproape istorică, comparată simbolic cu evenimente din trecutul secolului XX. Conform publicației maghiare Mandiner, bucata de autostradă care acum leagă efectiv Transilvania de granița cu Ungaria este văzută ca un fel de… miracol rutier. România inaugurează noi kilometri de autostradă Oficialii români citați de presa maghiară spun că România își propune să deschidă aproximativ 250 de kilometri de autostrăzi în 2026. Această evoluție uriașă în infrastructură este văzută de unii jurnaliști ca un pas mare înainte pentru legăturile dintre cele două țări. INEDIT România în Cartea Recordurilor 2026. Cine sunt inegalabilii 11:05 EXTERNE „Fabrica” de spioni. O universitate din Franța îi pregătește pe studenți pentru serviciile secrete. Cât costă programul 10:56 Presa vecină nu se concentrează doar pe utilitatea pentru trafic. Articolul subliniază și faptul că drumul are o încărcătură simbolică, sugerând că el reflectă o conectare mai profundă între comunități și o deschidere a granițelor între România și Ungaria. RECOMANDAREA AUTORULUI Comisia Europeană a virat banii pentru autostrăzile româneşti. În conturile BNR au intrat aproape 600 de miloane de euro Ministrul Transporturilor anunță că în 2025 s-a stabilit un nou record în materie de absorbție de fonduri europene pentru proiectele de infrastructură
Nicușor Dan, discuții despre Ucraina și extinderea UE, la Consiliul European
Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului va participa joi, de la ora 11.00, la reuniunea Consiliului European. Vor fi dezbătute teme precum Ucraina, următorul cadru financiar multianual, extinderea și situația geoeconomică din UE. Orientul Mijlociu, apărarea europeană și migrația vor fi, de asemenea, subiecte pe ordinea de zi a Consiliului European. La ultima reuniune a Consiliului European, desfășurată la 23 octombrie 2025, liderii s-au angajat să abordeze nevoile financiare urgente ale Ucrainei pentru 2026 și 2027, inclusiv în ceea ce privește eforturile militare și de apărare. Aceștia vor decide în reuniunea de joi cu privire la modul de punere în aplicare a angajamentului respectiv și vor discuta, de asemenea, despre garanții de securitate solide și credibile pentru Ucraina și despre eforturile diplomatice pentru a obține o pace justă și durabilă în Ucraina În acest context, liderii vor evalua cele mai bune modalități de consolidare a poziției de negociere a Ucrainei, de creștere a presiunii asupra Rusiei și de continuare a apărării intereselor Europei. Până în prezent, UE și statele sale membre au acordat sprijin pentru Ucraina în valoare de 187,5 miliarde de euro, dintre care 66 de miliarde de euro sub formă de sprijin militar. Liderii vor trece în revistă progresele cu privire la următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, înregistrate de la data la care Comisia și-a prezentat propunerile, 16 iulie 2025, și până în prezent. Dezbaterea va urmări, de asemenea, să ofere orientări pentru următoarea etapă a negocierilor. Consiliul European va dezbate și calea de urmat în ceea ce privește progresele înregistrate de unele țări candidate în direcția aderării la UE. Liderii UE vor desfășura un schimb de opinii cu privire la situația geoeconomică și la modul în care aceasta afectează competitivitatea UE, inclusiv presiunile și oportunitățile.
Buzoianu anunță că se ia în calcul extinderea RetuRO în mediul rural: Trebuie să dăm aceleași oportunități și oamenilor din rural să recicleze în aceleași condiții
În cadrul emisiunii „România Politică” de la Prima News de luni seara, Diana Buzoianu a declarat că sistemul RetuRO este un sistem care funcţionează în toate statele UE și că în prezent există „o discuţie foarte amplă de standardizare a costurilor şi de a da anumite metodologii foarte clare pentru Returo şi pentru retailer, ca, în sfârşit să nu mai existe discuţii legate de costurile inegale care au fost date pentru anumiţi retaileri. Aici vom standardiza lucrurile şi asta este un lucru care se va întâmpla, chiar vom pune în transparenţă zilele acestea această metodologie”. Totodată, ministra Mediului a mai vorbit și despre combaterea metodelor de fraudare a sistemului de Garanție-Returnare. „Al doilea lucru care este foarte important este să lucrăm inclusiv la opri fraudarea sistemului, pentru că există metode de fraude. (…) Suntem în stadii destul de avansate pentru a da niște ordine care să clarifice, inclusiv partea aceasta de fraudare, să oprim căile care au fost descoperite până în momentul de față. Noi vom fi aici să le oprim pe fiecare în parte odată ce le descoperim și să și sancționăm oamenii care încearcă asta”, a spus Buzoianu la Prima News. În plus, Diana Buzoianu a mai afirmat că se ia în calcul extinderea sistemului, respectiv în mediul rural, unde în prezent nu există o infrastructură bine pusă la punct. „Pe de-o parte, să ducem zona de infrastructură pe RetuRO și în rural, adică să avem RVM-uri, mașinile, aparatele respective și în rural, unde astăzi nu există o infrastructură chiar așa de bine pusă la punct. Și aici suntem în discuții cu RetuRO pentru a modifica legislația, să creăm o mai mare flexibilitate de cum putem să punem aceste RVM-uri. (…) Există această inegalitate între rural și urban și, până la urmă, trebuie să dăm aceleași oportunități și oamenilor din rural să recicleze în aceleași condiții, așa cum se reciclează și în orașele mari din România”, a mai afirmat Buzoianu. Sursa video: Prima News
Au început lucrările de extindere a parcului Tudor Arghezi cu încă 4 hectare
Din cei 40.000 de metri pătraţi care vor fi adăugaţi parcului, aproximativ 75% vor fi dedicaţi exclusiv spaţiului verde, prin plantarea a peste 1.000 de arbori, arbuşti, flori şi fâşii verzi. Restul suprafeţei va fi amenajat cu locuri de joacă pentru copiii mai mici (peste 6.000 de metri pătraţi), alei pietonale şi infrastructură pentru iluminat public. „Azi, aici, la parcul Tudor Arghezi, unul dintre cele mai mari şi mai frumoase parcuri ale Capitalei, extindem cu încă 4 hectare plămânii verzi ai Sectorului 4. Prin care respirăm împreună, cu toţii, noi, bucureştenii. Practic, începând de acum, se îndeplineşte încă o promisiune pe care am făcut-o comunităţii Sectorului 4, aceea ca acest frumos parc în care ne aflăm, Tudor Arghezi, să fie dublat ca suprafaţă. Şi asta nu e tot! Aşa cum am promis, pe această nouă suprafaţă de parc, vom avea şi trei super-locuri de joacă, dotate cu echipamente complexe şi tobogane, în interiorul cărora copiii mai mici ai Sectorului 4 să-şi poată dezvolta abilităţile motrice şi sociale”, a declarat primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă. „Cele patru hectare ce urmează a fi amenajate vor completa actualul parc Tudor Arghezi, pe care Sectorul 4 l-a dat în folosinţă în luna septembrie 2023 şi care, în prezent, oferă oamenilor care locuiesc în zona Metalurgiei o generoasă zonă verde pentru plimbări în natură, dar şi zone dedicate activităţilor sporturilor în aer liber: pistă de atletism cu o lungime de 1670 metri, o pistă pentru biciclete şi o zonă de fitness”, se arată în comunicatul emis joi. În vecinătatea parcului au fost amenajate 14 terenuri de sport, unde cei pasionaţi pot practica diverse jocuri cu mingea. În interior, parcul dispune de o plajă ecologică, un spaţiu dedicat animalelor de companie şi o parcare supraetajată cu 150 de locuri. Principala atracţie este fântâna arteziană muzicală, care, în fiecare seară de weekend, va oferi vizitatorilor un spectacol de lumină şi culoare. Până la sfârşitul anului, va începe construcţia unui nou complex educaţional, ce va include şcoală şi grădiniţă, destinat familiilor tinere stabilite recent în sudul Capitalei. „Construim şcoli, creşe şi grădiniţe noi, pentru ca toţi copiii noştri să aibă parte de educaţie de calitate, în spaţii moderne şi sigure. Şi, în acelaşi timp, îi sprijinim pe părinţi, oferindu-le soluţii concrete pentru viaţa de zi cu zi. Aşa am crescut împreună în toţi aceşti ani şi am reuşit să facem din această zonă un loc în care sute de familii au ales să se mute cu încredere şi cu drag. Şi asta pentru că Sectorul 4 nu a oferit şi nu a însemnat doar locuri frumoase şi spaţii simbolice. A oferit, mai ales, soluţii reale la nevoile oamenilor pentru transport public accesibil, şcoli sigure, spitale moderne, unităţi de urgenţă, spaţii de recreere şi siguranţă pentru comunitate”, a mai declarat Băluţă.