Primele imagini cu Horațiu Potra. Adus sub escortă în România
Potrivit Ministerului Justiției, procedura de extrădare din Emiratele Arabe Unite a fost finalizată „în timp record”, în urma cooperării cu autoritățile emirateze. Cei trei au fost predați Poliției Române și urmează să fie duși în arest, pentru punerea în executare a mandatelor de arestare emise pe numele lor de instanțele din România. Imaginile surprind momentul în care Horațiu Potra coboară păzit de mascați, fiind urcat ulterior într-o mașină a Poliției. Surse judiciare au precizat că transportul s-a făcut sub pază strictă, inclusiv pe durata zborului, Potra fiind vizat de un mandat de arestare preventivă într-un dosar de infracțiuni la adresa ordinii constituționale și tentativă de lovitură de stat, în care este judecat alături de fostul candidat la Președinție, Călin Georgescu. Potra, fost luptător în Legiunea Străină și personaj controversat, este descris în rechizitoriile procurorilor ca fiind în centrul unei rețele paramilitare care ar fi pregătit acțiuni violente după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, inclusiv prin folosirea unui adevărat arsenal de război – de la arme automate la grenade și materiale explozive. Toate aceste acuzații sunt contestate de apărare, iar instanțele urmează să decidă în acest dosar de mare impact public. După sosirea în țară, Horațiu Potra va fi prezentat judecătorilor, care trebuie să confirme mandatul de arestare în lipsă emis anterior pe numele său. Ulterior, el va fi transferat într-un centru de detenție și va fi audiat de procurorii Parchetului General.
Radu Marinescu: În cazul lui Horațiu Potra se parcurg etapele unei proceduri de extrădare
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus duminică seară la Digi24 că procedura de extrădare a lui Horațiu Potra este în curs și că speră ca demersul să aibă succes. „Ceea ce știm și am împărtășit opiniei publice este faptul că domnul Horațiu Potra împreună cu cei urmăriți împreună cu dânsul sunt privați de libertate și acum se parcurg etapele unei proceduri de extrădare care sperăm noi să aibă ca finalitate prezentarea dânșilor în fața justiției din România pentru a se desfășura un proces penal cu toate garanțiile care sunt stabilite de exercițiul justiției într-un stat de drept și într-un stat democratic. Preocuparea Ministerului Justiției este să realizeze o cooperare judiciară eficace ca aceste persoane să se înfățișeze în fața jurisdicției din România. Faptul că reprezentanți sau pretinși reprezentanții ai dumnealor au comunicat public despre o numită intenție de a nu contesta solicitarea României de extradare ține, mă rog, de o comunicare publică pe care o realizează sau nu persoanele în cauză”, a declarat Radu Marinescu. Ce spune ministrul Justiției despre cazurile Sorin Oprescu și Paul de România Întrebat despre cazul lui Sorin Oprescu, aflat sub control judiciar în Grecia, ministrul Justiției a spus că motivele invocate de acesta pentru a scăpa de pedeapsa din România nu mai sunt de actualitate. „Nu mai poți să repui în discuție chestiunile care țin, de exemplu, de condițiile de deținere, pentru că în cazul domnului Oprescu a fost vorba de condițiile de deținere la primul refuz al autorităților din Grecia, întrucât, în România, condițiile de deținere s-au îmbunătățit substanțial. Suntem optimiști”, a adăugat ministrul. În cazul unui alt fugar celebru, Paul de România, Ministerul Justiției a făcut demersuri la forurile europene. ”Ne-am adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene și am obținut recent, 2024-2025, două decizii foarte importante. Una ne ajută în cazul Prințului Paul de România, acolo procedurile sunt în desfășurare și se va aplica o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene care nu mai permite unei jurisdicții să reia elementele de presupusă nelegalitate ale desfășurării procesului în jurisdicția românească”, a spus ministrul Radu Marinescu.
Ministrul Justiției, despre extrădarea lui Sorin Oprescu: Impedimentul invocat anterior a dispărut
Radu Marinescu spune, pentru Digi24, că în acest moment nu ar trebui să mai existe vreun impediment privind extrădarea lui Sorin Oprescu din Grecia. „Procedura mandatului european de arestare presupune examinarea acestuia cu celeritate, ceea ce înseamnă că acum, fiind arestat, va fi prezentat unui magistrat, urmând să își formuleze poziția – fie este de acord cu trimiterea sa în România, fie dacă nu este de acord, urmează a se desfășura o procedură judiciară în acest sens. De la ultima solicitare făcută de România au intervenit două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene care, apreciem noi, sunt în sprijinul solicitării noastre actuale de predare a domnului Oprescu”. Ministrul Justiției a mai adăugat că „în esență, apreciindu-se că mandatul de arestare poate fi menținut și solicitarea de predare de asemenea menținută, dacă au intervenit aspecte, diferite, aspecte noi față de cererea anterioară. Noi apreciem că în acest moment condițiile de detenție oferite de România sunt la standarde europene și că acest impediment apreciat anterior de autoritățile elene a dispărut. Urmează, bineînțeles că autoritățile judiciare din Grecia să se pronunțe cu celeritate”. „Vom lua toate măsurile care țin de cooperarea judiciară loială și care țin de statul român pentru a pune la dispoziția autorităților din Grecia toate informațiile relevante. Apreciem, repet, că în ceea ce privește condițiile de deținere s-au făcut progrese semnificative și că acest impediment nu mai există”, adaugă el. Sorin Oprescu, reținut lângă aeroportul din Salonic Fostul primar al Capitalei a fost reţinut sâmbătă lângă aeroportul din Salonic. Motivul este acela că autoritățile elene au primit noi informații de la justiția din România privind condițiile de detenție în penitenciarele românești. Polițiștii greci l-au reținut din nou pe Oprescu pentru că în luna mai a acestui an, Tribunalul București a acceptat o cerere din partea polițiștilor care gestionează cazurile de urmăriți internațional, iar România a transmis un angajament de îmbunătățire a condițiilor de detenție, arată Ministerul de Justiție. Acesta a fost motivul invocat de magistrații eleni atunci când au respins inițial extrădarea fostului primar general al Capitalei: nu ar fi beneficiat de condiții decente de detenție în România, având în vedere vârsta înaintată a acestuia – Oprescu are 73 de ani – afecțiunile de care suferă și pedeapsa pe care o are de executat. Condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, în 13 mai 2022, la zece ani şi opt luni de închisoare, într-un dosar în care este acuzat de mai multe fapte de corupţie, după ce a primit 25.000 de euro la locuinţa sa din Ciolpani, de la Bogdan Popa, fost şef al Administraţiei Cimitirelor, care la rândul său este acuzat că a constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat ulterior şi ceilalţi inculpaţi din dosar, şi care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul municipiului Bucureşti. La finalul anului 2013, grupul ar fi fost condus de Sorin Oprescu. În aceeaşi zi, Sorin Oprescu a fost dat în urmărire, fiind reţinut în Grecia în 17 mai. În 31 mai, Oprescu a fost eliberat pe cauţiune, iar Curtea de Apel din Atena a respins cererea României de extrădare a sa.
Grecia a revocat suspendarea procesului de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc. Oligarhul va fi transferat la Chișinău pe 25 septembrie
Fostul politician și om de afaceri urmează să fie transferat în Republica Moldova pe 25 septembrie, conform planului inițial, informează Ziarul de Gardă. Alexandru Cernei, procurorul care gestionează unul dintre dosarele lui Plahotniuc, a confirmat oficial că procesul de extrădare în privința lui Plahotniuc a fost reluat. De asemenea, Lucian Rogac, unul dintre avocații lui Plahotniuc a confirmat decizia de reluare a extrădării. „Vă anunț oficial că, grație eforturilor și demersurilor făcute de avocații d-lui Vladimir Plahotniuc, Ministerul Justiției din Grecia și-a anulat decizia de suspendare a procesului de extrădare a clientului nostru, Vladimir Plahotniuc. Prin urmare, domnul Plahotniuc va reveni în Republica Moldova conform graficului stabilit anterior”, a anunțat Rogac. Decizia de revocare a suspendării a fost luată a doua zi după ce autoritățile de la Chișinău au cerut explicații pe marginea motivelor pentru care procesul fusese suspendat. Agenția Reuters a scris că Ministerul Justiției din Grecia a decis să amâne extrădarea lui Plahotniuc deoarece acesta este anchetat și de România pentru falsificare și i s-a cerut să ofere explicații unui procuror grec în acest caz. În prezent, asupra lui Plahotniuc este instituită măsura arestului preventiv pentru 30 de zile. După extrădare, acesta urmează să fie plasat în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
Moscova încearcă să îl salveze pe oligarhul Vladimir Plahotniuc: Solicită Greciei să îl extrădeze în Rusia
Altfel spus, Moscova intenționează să solicite autorităților grecești extrădarea oligarhului moldovean către forțele de ordine ruse, scrie Jurnal.md. Potrivit sursei citate, canalul de Telegram Tema afirmă că, în ultima perioadă, Plahotniuc a început să viziteze Moscova, însă fără a fi reținut. Ultima sa vizită acolo, potrivit interlocutorilor, ar fi avut loc chiar acum câteva săptămâni, notează Ziarul de Gardă. „Moscova intenționează să ceară autorităților grecești extrădarea lui Plahotniuc către organele de drept ruse. Sursele TEMA din agențiile guvernamentale moldovenești spun că recent Plahotniuc, împotriva căruia au fost deschise mai multe dosare penale în Rusia, a început să viziteze capitala rusă fără obstacole. Ultima sa vizită acolo, potrivit surselor, a avut loc acum câteva săptămâni”, scrie sursa citată. Informația vine în contextul în care în cursul zilei de marți, Plahotniuc a fost reținut pe aeroportul din Atena alături de un alt bărbat. Ulterior, miercuri, oligarhul moldovean a fost arestat preventiv, pentru 40 de zile, de către autoritățile elene. Termenul este acordat, potrivit Convenției Europene de extrădare, pentru trimiterea cererii de extrădare. Decizia este cu drept de atac, conform Procuraturii.
Culisele extrădării din România a grecului care a vrut să dea mită 1 milion unui funcționar NATO
Un contract de alimentare cu combustibil a navelor militare NATO, în valoare de 9 milioane de euro, a devenit punctul de pornire al unei anchete de proporții, demarată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în coordonare cu investigatori din cadrul Departamentului Apărării al SUA – Serviciul de Investigații Penale al Apărării (DCIS) și Serviciul Naval de Investigații Penale (NCIS). În urma cercetărilor, un om de afaceri grec – Manousos Bailakis – a fost reținut și acuzat că a mituit funcționari ai Agenției de sprijin și achiziții a NATO pentru a obține contractul de 9 milioane de euro. (Detalii AICI) În scenariu apare firma Global Defense Logistics, unde Manousos Bailakis este director de operațiuni, secondat de Gelasakis Ioannis, coproprietar și director executiv. (Mai multe informații AICI) Manousos Bailakis și Gelasakis Ioannis ar fi dat mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul NATO, în schimbul influenței și acțiunilor acestuia în activitățile de achiziții publice ale Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA), încălcând legislația penală a SUA. În data de 11 februarie 2025, un judecător din SUA a emis pe numele lui Manousos Bailakis un mandat de arestare. Afaceristul grec este acuzat de conspirație în vederea comiterii infracțiunii de dare de mită în legătură cu fonduri federale și de trei fapte de dare de mită în legătură cu fonduri federale, ceea ce îi poate aduce o pedeapsă de 10 ani de închisoare. În 21 februarie 2025, cererea de arestare provizorie a grecului, în vederea extrădării, a fost admisă de magistrații de la Curtea de Apel București (CAB). După ce a făcut contestație, Manousos Bailakis a fost plasat în arest la domiciliu. Afaceristul grec așteaptă în 26 mai decizia de extrădare în SUA, de la Curtea de Apel București. Potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de Gândul, avocatul din SUA al lui Manousos Bailakis a avansat mai multe discuţii cu procurorul american care anchetează cazul său, pentru a rezolva situaţia juridică a afaceristului grec. Întâlnirea avocatului lui Bailakis cu procurorii americani ar fi avut loc la jumătatea lunii mai, iar în funcție de rezultatele acesteia, va decide dacă mai păstrează sau nu opoziţia la extrădare depusă în dosarul de la Curtea de Apel București. Gândul prezintă informații în exclusivitate de la ultima hotărâre a judecătorilor, din 9 mai, când au dispus ca afaceristul grec să rămână în arest la domiciliu până când va fi luată o decizie în cazul cererii de extrădare în SUA. Arestul la domiciliu al afaceristului grec, prelungit pentru a nu se sustrage extrădării în SUA Potrivit magistraților, cererea de arestare provizorie a întrunit condiţiile art. 12 din Tratatul de extrădare dintre România şi SUA. „Manousos Bailakis nu a formulat obiecţiuni la identitate şi nici nu au fost învederate împrejurări care să se circumscrie motivelor de refuz al extrădării prevăzute de lege, Curtea apreciază că se impune menţinerea stării de arest la domiciliu provizoriu a persoanei urmărite”, s-a menționat în încheierea de ședință din 9 mai 2025. Motivele temeinice pentru menţinerea stării de arest la domiciliu, au mai precizat magistrații Curții de Apel București, sunt reprezentate de specificul şi de gravitatea faptelor comise, de prejudiciul de imagine cauzat alianţei NATO, precum şi de faptul că persoana solicitată este cetăţean grec şi există riscul să se sustragă de la judecarea cererii de extrădare. În opinia judecătorilor, o altă măsură preventivă mai uşoară, respectiv controlul judiciar, nu poate preîntâmpina sustragerea persoanei solicitate. „În baza art. 44 alin.1, art. 43 alin. 5 din Legea nr. 302/2004 republicată şi art. 12 alin. 4 din Tratatul de extrădare dintre România şi SUA, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, menţine măsura arestului la domiciliu provizoriu, în vederea extrădării, a persoanei urmărite Manousos Bailakis, dispusă prin încheierea din data de 06.03.2025 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. 1121/2/2025/a1. Fixează termen la data de 26.05.2025, ora 11:00, termen până la care, dacă este cazul, persoana solicitată poate formula opoziţie la extrădare. (…) Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare, cu privire la dispoziţia de menţinere a măsurii arestului la domiciliu”, au decis magistrații CAB, în 9 mai. „Manousos Bailakis și complicele său au plătit mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul NATO” Afaceristul grec a fost reținut în 21 februarie 2025 și ulterior a fost arestat provizoriu, în vederea extrădării în SUA. Manousos Bailakis a făcut contestația la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), magistrații i-au admis-o, iar acesta a fost plasat în arest la domiciliu, din 6 martie 2025. Măsura a fost prelungită ulterior de judecători, ultima dată în 9 mai. În 16 aprilie 2025, SUA au transmis părții române cererea de extrădare şi documentele necesare, iar judecătorii au acordat – la solicitarea avocatului omului de afaceri grec – un termen în vederea pregătirii apărării. La ședința CAB din 9 mai, judecătorii au reținut că „Manousos Bailakis și complicele lui, Ioannis Gelasakis, sunt directori ai unei corporații românești, Global Defense Logistics, care oferă, printre altele, servicii de întreținere a navelor la nivel mondial”. „Manousos Bailakis este directorul de operațiuni al companiei Global Defense Logistics. Gelasakis este coproprietar și director executiv al companiei Global Defense Logistics. Manousos Bailakis și complicele său au plătit mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în schimbul influenței și acțiunilor funcționarului privind activitățile de achiziții publice ale Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA), încălcând astfel legislația penală a Statelor Unite. NSPA este responsabilă, printre altele, de achiziționarea de bunuri și servicii pentru NATO. Atunci când navele NATO se opresc în porturi, NSPA angajează contractori pentru a asigura realimentarea cu combustibil, realimentarea cu provizii și alte servicii. NSPA angajează contractanți în temeiul unor «acorduri-cadru», prin care contractanții furnizează servicii de întreținere a navelor pentru anumite porturi pentru o perioadă de timp determinată. Pentru a fi plătiți, contractanții facturează NSPA pentru serviciile prestate atunci când o navă a unui stat membru NATO se oprește într-un port. Aceste servicii sunt cunoscute sub denumirea colectivă de servicii de întreținere a navelor”, se arată în