CNSAS spulberă mitul industriei comuniste
În cursul zilei de marți, 11 august 2026, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat un document care contrazice unul dintre cele mai răspândite mituri despre comunism. Industria României nu era atât de performantă și eficientă pe cât s-a susținut. Documentul arată problemele reale din economia regimului comunist. În vremea comunismului, în România circulau diverse mituri printre cetățeni. Printre acestea se numără industria puternică de care statul român dădea dovadă, precum și eficiența și capacitatea de a produce aproape orice. În postarea de pe Facebook, CNSAS arată că propaganda comunistă ascundea problemele reale ale industriei. Rapoartele economice și documentele Securității indicau pierderi, blocaje și date falsificate. Economia era concentrată pe industria grea și petrochimie, iar producția era stabilită fără să țină cont de cererea pieței. Cu alte cuvinte, „miracolele” erau producții fictive, iar statul se confrunta, de fapt, cu probleme. Loading … Mitul fabricilor comuniste, demontat de Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității (1) „Discursul nostalgic idealizează adesea industria din perioada comunistă, prezentând-o ca pe o epocă de aur a independenței economice, în care România producea de toate, de la agrafe la avioane. În realitate, succesul raportat de propaganda regimului Ceaușescu a fost o iluzie contrazisă grav de cifrele economice ascunse publicului. Modelul comunist s-a bazat pe industria grea și petrochimie, dezvoltate disproporționat și fără o logică a pieței. România importa materie primă pe valută forte (petrol, minereuri) și exporta produse finite ieftine sau de slabă calitate, adesea în pierdere, doar pentru a raporta îndeplinirea planului cincinal. De exemplu, prelucrarea țițeiului în combinate mamut aducea pierderi nete la fiecare tonă, procesul fiind un generator masiv de «muncă în zadar».”, a transmis CNSAS. Ce arătau rapoartele Securității În anii ’80, industria românească s-a degradat și mai mult. Decizia lui Nicolae Ceaușescu de a evita creditele externe a blocat investițiile pentru modernizare. Marile platforme industriale consumau enorm de multă energie. Pentru a le menține active, autoritățile au impus măsuri severe de raționalizare. „După refuzul lui Ceaușescu de a mai contracta credite externe în anii ’80, modernizarea fabricilor a fost aproape complet oprită. Tehnologia a rămas blocată la nivelul anilor ’60-’70. Pentru a menține în funcțiune mastodonții industriali energofagi, regimul a recurs la raționalizarea drastică a resurselor energetice destinate atât populației cât şi… întreprinderilor. Există rapoarte ale Securităţii care semnalau, de exemplu, compromiterea şarjelor în turnătorii deoarece se întrerupea (programat sau nu) alimentarea cu curentul electric. Energia electrică şi termică au fost tăiate pentru cetățeni, totul pentru a alimenta uzine care produceau, în cel mai bun caz, stocuri nevândute de mărfuri”, a transmis CNSAS. Mitul fabricilor comuniste, demontat de Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității (2) Documentul din 1989 arăta că planurile de producție nu erau atinse Documentul CNSAS datează din toamna lui 1989, cu puțin timp înainte de căderea regimului comunist. Acesta descrie problemele grave ale marilor platforme industriale. Situația a afectat și muncitorii. Veniturile scădeau, iar planurile de producție nu erau atinse. Starea de spirit în rândul angajaților se deteriora. „Documentul pe care îl prezentăm, din toamna anului 1989, oferă o perspectivă sumbră asupra colapsului economic structural care afecta marile platforme industriale din România comunistă, chiar în ajunul prăbușirii regimului. Principala problemă identificată de organele de securitate este degradarea accentuată a stării de spirit în rândul muncitorilor, fenomen declanșat direct de neajunsurile materiale zilnice și de scăderile drastice ale veniturilor, cauzate la rândul lor de neîndeplinirea sistematică a planului impus de la nivel central. Documentul scoate la iveală un cerc vicios al ineficienței economice, în care uzinele de renume, în cazul de faţă Întreprinderea de Autocamioane Braşov, erau complet paralizate din cauza blocajelor masive apărute pe lanțul de aprovizionare”, se arată în postare. Întreprinderea de Autocamioane Brașov, dată drept exemplu: lipsa materiilor prime bloca producția CNSAS dă ca exemplu Întreprinderea de Autocamioane Brașov. Lipsa materiilor prime și a componentelor bloca producția. Problemele afectau întregul lanț industrial. Multe întreprinderi raportau producții care, în realitate, nu existau. Astfel, încercau să arate că își îndeplineau planurile impuse de autorități. În același timp, acumulau datorii și nu își mai puteau respecta obligațiile de export. Problemele afectau direct angajații. Veniturile scădeau, iar condițiile de trai se înrăutățeau. „Relațiile de colaborare pe orizontală dintre întreprinderi erau complet disfuncționale, astfel că lipsa materiilor prime esențiale, a componentelor tehnice, a vopselelor, anvelopelor sau pieselor metalice speciale dintr-o fabrică bloca activitatea tuturor celorlalte unități dependente. Acest efect de domino submina grav capacitatea de producție pentru piața internă și anula livrările destinate piețelor externe. Un alt aspect critic relevat este practica raportărilor false în documentele oficiale, o încercare disperată a conducerilor de a masca realitatea economică dezastruoasă în fața ministerelor și centralelor industriale. Din cauza lipsei sprijinului de la centru și a fondurilor pentru salarii, întreprinderile acumulau datorii uriașe, devenind incapabile să își onoreze exporturile planificate sau să recupereze bunurile deja declarate fictiv ca fiind realizate în perioadele anterioare. În final, presiunea nerealizărilor economice se răsfrângea direct asupra personalului muncitor, generând o stare profundă de nemulțumire generalizată din cauza diminuării constante a retribuțiilor, un indicator clar al fragilității regimului politic socialist care se îndrepta rapid spre un deznodământ inevitabil”, transmite instituția. Mitul fabricilor comuniste, demontat de Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității (3) Ce arată documentul nr. 02258 din 30.09.1989 „Din datele și informațiile pe care le deținem rezultă că starea de spirit în rândul personalului muncitor de la Întreprinderea de Autocamioane Brașov continuă să fie necorespunzătoare determinată, în principal, de nerealizarea lună de lună a sarcinilor de plan și a fondului de retribuție, ca urmare a persistenței deficiențelor în aprovizionarea tehnico-materială. Astfel: Deși planul la producția marfă pe primele 8 luni ale anului a fost raportat ca realizat în proporție de 93 %, nici până în prezent întreprinderea nu a reușit să recupereze cele 648 bucăți autovehicule (din care 114 buc. pentru export), precum și cele 50 C.K.D.-uri export China, raportate ca realizate în lunile anterioare. Din planul lunii septembrie de 2.065 bucăți autocamioane, autogașiuri și autotractoare, până la data de 27 septembrie a.c. au ajuns în parcul de livrări la beneficiari doar 124 bucăți, alte 745 bucăți fiind în
O fabrică ceaușistă care producea 800.000 de cămăși pe an își închide porțile după 45 ani! Ultimul raport al directorului general era îngrijorător
O fabrică de confecții din Tulcea, care era considerată simbol al puterii, al mândriei naționale și una dintre realizările de top ale regimului ceaușist, și-a închis porțile în 2025. Era o fabrică de cămăși de o calitate deosebită, care erau cumpărate de clienți din Germania, Franța, Grecia, Marea Britanie și Italia. Producea 800.000 de cămăși pe an, realizate din bumbac 100%! Construită în 1979, fabrica a făcut ca România să devină un exportator important către Occident. Muncitorii lucrau în trei schimburi pentru a face față comenzilor uriașe venite din Europa de Vest. O fabrică din Tulcea confecționa cămăși pentru țări vestice Cămășile în valoare de 100 de euro pentru mărci recunoscute, precum Guy Laroche, Gianfranco Ferre sau Pierre Cardin, erau confecționate în această fabrică din Tulcea. Fabrica chiar dezvoltase și un brand propriu: Gilarrdi, un comerciant care a avut succes pe piața românească. Paula Neacșu, angajată în 1982, a lucrat aproape 43 de ani în fabrica de confecții. „La început lucram cu Rusia, apoi cu Italia, Regatul Unit, Germania. În perioada de vârf se lucra în două schimburi, iar uneori chiar și 12 ore pe zi, inclusiv duminica”, a povestit Paula pentru radioconstanta.ro. Angajata povestește că era un mecanism pus la punct, Fiecare muncitor știa ce avea de făcut. „Cămășile erau croite, cusute, finisate, călcate și ambalate cu grijă pentru fiecare client în parte: „Era un mecanism bine pus la punct, fiecare își știa exact ce avea de făcut”. Motivele pentru care fabrica a fost închisă Fabrica a intrat în pierdere, încasând lovituri după lovituri: creșterea salariului minim și taxele în continuă majorare, pandemia de coronavirus din 2020, presiunea concurenței din partea țărilor asiatice care produceau cămăși similare la costuri mult mai mici. Potrivit EVZ, fabrica și-a închis porțile, iar producția s-a oprit definitiv. Directorul general, inginerul Cornel Runcan, a transmis acționarilor un raport privind situația gravă a fabricii: „Lucrăm în pierdere, fără perspective de a găsi noi clienți și a ne încadra în costuri. După finalizarea comenzilor din acest sezon și acordarea concediului de odihnă pentru perioada lucrată, activitatea productivă va fi încetată. Recomandăm dizolvarea voluntară a societății.” Dpă aproape 45 de ani, fabrica a fost închisă, iar clădirea, evaluată la 16,8 milioane de lei, va fi scoasă la licitație. Mii de angajați și-au pierdut locul de muncă, iar Tulcea a rămas cu hale goale. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Totul despre fabrica de diamante construită de Nicolae Ceaușescu în România. “DIE să vândă pietrele în secret, aşa cum procedează şi cu cocaina!“