Peste un milion de mașinării se pregătesc să ne ia slujbele grele. Când vor apărea primii roboți humanoizi și în fabricile din România
Peste un milion de roboți umanoizi ar putea intra în fabricile din întreaga lume în următorii cinci ani, lucrând cot la cot cu oamenii, dar de până la trei ori mai eficient, atrag atenția experții. România va lua și ea exemplul celorlalte țări, a declarat Daniel Costache, consultant Horvath, la emisiunea Income, citează A3CNN. Un studiu făcut de Reveal arată că inteligența artificială se integrează rapid în rutina românilor. De la 47% în 2025, gradul de integrare a AI în viața de zi cu zi a crescut la 68% în 2025, în România. Potrivit sursei citate, românii folosesc inteligența artificială pentru chestiuni mai degrabă triviale: compararea produselor și prețurilor, citirea sau rezumarea recenziilor și recomandări personalizate. În același timp, compania Horvath a realizat un studiu care arată în un milion de roboți umanoizi intră în fabrici până în 2030. Vor munci, într-o primă instanță, cot la cot cu oamenii, dar oricum de trei ori mai eficient decât oamenii. Ar costa în jur de 50.000 dolari per bucată și se amortizează destul de repede. Muncă non stop, fără pauză de masă Întrebarea este: dacă roboții muncesc neîntrerupt 5.800 de ore pe an, ce se întâmplă cu milioane de muncitori slab calificat sau mediu calificat și care sunt acum încă dependenți de job-urile din producție?
Irineu Darău despre fabrica de la Victoria: În jurul acelei investiții ar trebui să înflorească multe
Irineu Darău a afirmat că numărul angajaților direcți ai investiției Rheinmetall de la Victoria se va apropia de 1.000 de persoane, precizând: „pentru că există acel angajament de producție locală și, cum spunem noi, localizare, adică apel la companii românești pentru a cumpăra și expertiză, și servicii, și produse, în jurul acelei investiții Rheinmetall ar trebui să înflorească multe, multe alte locuri de muncă secundare”. Ministrul a spus că investiția ar reprezenta: „salvarea zonei”. Ariile protejate Referitor la temerile legate de ariile protejate din zonă, ministrul a precizat: „Avem obligație europeană să revedem perimetrele de arii protejate. Sunt niște contracte care nu au nicio legătură cu actuala guvernare, de consultanță, prin care niște experți propun redesenarea acestor arii”. Acesta a precizat că ariile protejate vor fi supuse aprobării consiliilor locale și Consiliului Județean, garantând astfel suveranitatea comunităților afectate. „finalizarea acelor hărți va fi aprobată în consiliile locale, în Consiliul Județean. Asta înseamnă că fiecare comunitate, fiecare primar, fiecare Consiliu Local va avea cuvântul final, dar trebuie să accepte cei de acolo”, a declarat Darău, la Digi24. Producție prin programul SAFE În ceea ce privește producția de muniție și echipamente militare, ministrul a explicat că România urmărește, prin programul SAFE, să corecteze greșeli din trecut. „Noi facem tot ceea ce depinde de noi pentru ca în acest program SAFE până în 2030 să corectăm aceste lucruri. încă o dată încercăm, dacă vreți, să umplem anumite goluri și anumite goluri de echipamente și de licențe în interiorul programului SAFE”, a afirmat ministrul. Acesta a subliniat că parteneriatele cu investitori mari sunt esențiale, cu condiția fermă a localizării producției. „Să ne asigurăm că România nu va fi doar piață de asamblare de echipamente militare și chiar vom produce echipamente militare”, a spus acesta. Contractele finale privind producția de armament și muniție urmează să fie semnate cel târziu la finalul lunii mai 2026. Până atunci, ministrul Economiei a spus: „Noi negociem la sânge să ne asigurăm că un procent cât mai mare din producție în principiu 65-70-80% se va întâmpla pe teritoriul românesc cu români”.
Parlamentarii britanici avertizează: Țara nu are un plan pentru a se apăra împotriva unei invazii / Marea Britanie va anunța construcția de noi fabrici de muniții
Marea Britanie intenționează să anunțe, miercuri, intenția de a construi o rețea de noi fabrici de muniții pentru a-și spori pregătirea pentru război. Această mișcare este menită să restabilească producția internă de explozivi militari pentru prima dată în aproape două decenii, scrie Reuters. Secretarul britanic al Apărării, John Healey, urmează să anunțe miercuri planurile pentru noi amplasamente potențiale și să confirme că anul viitor va începe construirea primei fabrici. Potrivit BBC, cel puțin 13 potențiale amplasamente pentru construcția fabricilor au fost identificate. Acest pas vine în urma unui raport al parlamentarilor britanici, care arată că Marea Britanie este „departe” de a fi pregătită să se apere pe sine și pe aliații săi în scenariul unui atac militar. De asemenea, raportul a mai constatat și faptul că Marea Britanie nu își îndeplinește obligațiile față de NATO și este „departe de poziția de lider pe care o revendică”. Ce vor produce fabricile În luna iunie a acestui an, secretarul britanic al apărării anunța planuri de a aduce Marea Britanie la „starea de pregătire pentru război”, inclusiv 1,5 miliarde de lire sterline pentru a sprijini construcția de noi fabrici de muniții, care vor fi construite de contractori privați. Fabricile vor produce muniții, propulsori, explozivi și articole pirotehnice pentru armata britanică și vor oferi sprijin Ucrainei și se preconizează crearea a cel puțin 1.000 de noi locuri de muncă. De asemenea, anunțul care urmează a fi făcut miercuri va include și informații despre două noi fabrici de drone, care se vor deschide săptămâna aceasta în sud-vestul Angliei, ca parte a acordurilor de creștere a apărării susținute de 250 de milioane de lire sterline.
Povestea unui român care a muncit timp de 15 ani în ITALIA: A dormit în gară, a lucrat pe șantier și în fabrici, până când soarta i-a surâs
Un ieșean în vârstă de 39 de ani, pe nume Mihai, a învățat nu doar că „meseria e o brățară de aur”, dar și că „nicăieri nu e ca acasă”. A trăit și a muncit timp de 15 ani în Italia, la Torino. A plecat pentru o viață mai bună de la vârsta de 24 de ani. A dormit multe nopți în gară și în săli de așteptare, aplicând pentru mai multe poziții, și de multe ori, fără succes. Din dorința de a învăța, cu gândul că într-o zi se va întoarce acasă mai împlinit, l-a făcut să nu se dea bătut. Așadar, a lucrat pe șantiere, în fabrici și în patiserii. Foto: Shutterstock „Am lucrat pe şantiere, în fabrici, dar simţeam că nu acolo mi-e locul. Am plecat acolo fără să cunosc foarte multe lucruri, la îndemnul altor prieteni. Am avut tot felul de promisiuni care nu s-au concretizat, de la oameni care au spus că îmi vor oferi locuri de muncă bine plătite. Am dormit multe nopţi în gări, în săli de aşteptare şi încercam să îmi găsesc de muncă. Eram toată ziua atent la anunţuri şi aplicam la orice poziţie. Aşa am ajuns să lucrez pe şantier, unde eram mai mult salahor, în fabrici, în patiserii, dar nu acolo îmi era locul, simţeam că este doar o perioadă de tranziţie în viaţa mea până când voi reuşi să mă stabilizez pe o activitate care îmi place şi mă ajută să-mi asigur un trai decent”, a povestit ieşeanul. Într-o zi, când lucra la patiserie, un client l-a întrebat dacă nu ar dori să fie angajat într-un salon de tip barber shop, adică, într-o frizerie. „Nu aveam pregătirea necesară, nu am tuns niciodată pe nimeni până atunci, dar am zis să încerc. Am reuşit să obţin, cu ajutorul acestui italian, care acum îmi e prieten, şcolarizare gratuită, iar după finalizarea studiilor m-a angajat la salonul lui. Acolo am muncit aproximativ 10 ani şi se câştiga destul de bine”, a mai povestit Mihai pentru Adevărul. După 15 ani petrecuți în Italia, ieșeanul a reușit să strângă banii necesari şi să îşi deschidă propria afacere, în Iaşi. „Chiar dacă duceam o viaţă bună, mereu mi-am dorit să mă întorc acasă, unde aveam familia şi prietenii. Cu banii pe care i-am strâns, m-am decis să risc şi să încerc să îmi deschid propriul salon, în care să le ofer clienţilor cele mai bune servicii. Astfel, mi-am deschis un barber shop, în care lucrez atât eu, cât şi alte două persoane, iar afacerea merge destul de bine. Românii sunt interesaţi de serviciile de calitate, chiar dacă sunt puţin mai costisitoare. Nu am de gând să mă opresc aici. În viitor îmi doresc să deschid şi alte astfel de locaţii în oraş”, a relatat Mihai. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Experiența unei românce care s-a angajat ca „badantă” în Italia: „Pe zi lucrez 15 ore, 6 zile pe săptămână, NIMIC nu am primit în plus…”
Roboții umanoizi pe linia de asamblare: cât de aproape suntem de înlocuirea muncitorilor auto?
De câțiva ani încoace, industria auto pare din ce în ce mai fascinată de ideea integrării roboților umanoizi în producție. Articolele recente vorbesc despre testări și prototipuri ce ar putea înlocui lucrători umani în fabrici. Însă, dincolo de demonstrațiile spectaculoase și clipurile virale cu roboți care merg sau cară obiecte, cât de reală este această amenințare pentru forța de muncă din domeniu? Răspunsul e mai complex decât ai crede și implică atât realități tehnologice, cât și mișcări strategice de PR și investiții. Automatizarea nu este ceva nou pentru industria auto. Încă din anii ’60, brațele robotice au devenit o prezență obișnuită pe liniile de producție. De exemplu, Unimate de la General Motors a fost primul robot industrial utilizat într-o fabrică auto. Aceste sisteme fixe sunt ideale pentru sarcini repetitive, de mare precizie, care nu necesită adaptabilitate. În contrast, roboții umanoizi sunt proiectați să semene și să se comporte cât mai mult ca oamenii. Iar asta vine la pachet cu o mulțime de compromisuri. Din dorința de a replica anatomia umană, acești roboți sunt mai scumpi, mai fragili, mai limitați în forță și au o autonomie redusă – majoritatea funcționează pe baterii doar câteva ore. Totuși, giganții auto par interesați de această direcție. BMW testează robotul Figure 02 în uzina sa din Carolina de Sud, Mercedes a lansat teste cu seria Apollo de la Apptronik în Ungaria, iar Audi-FAW a introdus nu mai puțin de 800 de roboți în fabrica din Changchun, China, într-un ecosistem aproape complet automatizat. Motivul? Ușurința de integrare. Roboții umanoizi pot „înlocui” muncitorii umani fără a fi necesară reproiectarea completă a fabricilor. Aceștia pot naviga în spațiile existente și pot fi programați să repete sarcini relativ simple. Dar să nu ne entuziasmăm prea repede… Marketing de tehnologie sau viitor iminent? Realitatea este că majoritatea roboților umanoizi din fabricile auto fac, deocamdată, sarcini banale: țin obiecte, inspectează vizual componente sau transportă piese. Lucruri pe care le poate face deja un cărucior motorizat sau un braț robotic tradițional. De fapt, Tesla a recunoscut recent că robotul său Optimus a fost controlat de la distanță, deși fusese prezentat ca fiind autonom și versatil. Asta nu înseamnă că aceste proiecte nu au valoare. Sunt excelente pentru atragerea de investiții, pentru poziționarea companiilor ca „vizionare” și pentru stimularea interesului publicului larg. Însă, când vine vorba de eficiență industrială pură, robotica tradițională este în continuare mult mai performantă. Și totuși, există o dimensiune strategică a acestei povești. Roboții umanoizi sunt folosiți și ca instrument de presiune indirectă asupra angajaților. Mesajul implicit: „Poți fi înlocuit oricând.” Este o tactică veche, dar eficientă, mai ales în contextul în care tot mai multe sindicate cer salarii mai mari și condiții mai bune. De ce (încă) nu ne pot înlocui complet roboții umanoizi Problema fundamentală rămâne flexibilitatea cognitivă. Oamenii învață, se adaptează, găsesc soluții în fața necunoscutului. Roboții, în schimb, trebuie programați pentru fiecare scenariu în parte. Chiar și cu ajutorul inteligenței artificiale, încă este extrem de dificil să creezi un robot capabil să facă față complexității unei linii de producție moderne. O altă barieră importantă este autonomia energetică. Mișcarea bipedă consumă multă energie, iar bateriile actuale nu oferă decât câteva ore de funcționare. Dacă adaugi și faptul că acești roboți ridică greutăți mai mici decât un muncitor uman, devine clar că înlocuirea completă nu e la orizontul imediat. Chiar și companii precum Honda, pionier al roboticii prin ASIMO, au recunoscut că direcția viabilă este cea a roboților specializați pe un singur task, nu a celor umanoizi polivalenți. Boston Dynamics, Toyota și General Dynamics au proiecte similare, dar nimeni nu a găsit încă rețeta ideală. Concluzia? Roboții umanoizi pot fi spectaculosi, dar nu sunt (încă) soluția optimă pentru înlocuirea muncitorilor auto. Cu toate acestea, presiunea asupra forței de muncă va continua să crească pe măsură ce companiile explorează noi moduri de a-și eficientiza producția. Dacă lucrezi în industrie, e momentul să înveți, să te adaptezi și să urmărești atent evoluția acestor tehnologii. Pentru că viitorul poate veni mai repede decât te aștepți – doar că nu va avea (neapărat) două picioare și un zâmbet digital.
Roboții umanoizi, în fabrici: Stagiari cu AI care revoluționează industria din China
Într-o eră a automatizării și a tehnologiei avansate, fabricile din Shanghai, China, au început să integreze roboți umanoizi în echipele lor de producție. Aceste ființe mecanice, care arată și se mișcă asemenea oamenilor, sunt folosite în roluri de stagiari, alături de muncitorii umani. Deși la început acest concept părea futurist, realitatea este că roboții se adaptează rapid la mediul de producție și dovedesc o eficiență uimitoare. Muncitorii care lucrează cot la cot cu aceștia afirmă că roboții sunt extrem de buni la sarcinile lor, iar progresul tehnologic indică faptul că, în curând, aceștia ar putea lucra fără a mai fi supravegheați de oameni. Într-o industrie în care precizia și viteza sunt esențiale, roboții umanoizi s-au dovedit a fi nu doar o soluție eficientă, dar și un pas înainte în automatizarea proceselor de producție. Capacitatea acestora de a învăța din propriile greșeli și de a se autocorecta le permite să devină din ce în ce mai autonomi, iar acest lucru deschide calea pentru o revoluție în fabrici și laboratoare de cercetare. Roboții umanoizi în cercetare științifică: Asistenți de încredere în laboratoare Un alt domeniu în care roboții umanoizi își arată potențialul este cercetarea științifică. În laboratoarele de cercetare, aceștia sunt folosiți ca asistenți de laborator, având abilități care le permit să efectueze sarcini complexe. Spre deosebire de brațele robotice convenționale, care pot manipula doar anumite tipuri de consumabile, roboții umanoizi sunt echipați cu mâini similare celor umane, ceea ce le permite să apuce o varietate largă de obiecte, inclusiv consumabile de laborator sau echipamente delicate. Qu Zhihu, șeful departamentului de automatizare la Insilico Medicine, explică faptul că roboții umanoizi pot executa toate sarcinile pe care le-ar efectua un cercetător uman, de la manipularea materialelor de laborator la organizarea și aranjarea echipamentelor. Aceste abilități îi fac parteneri extrem de valoroși pentru echipele de cercetători, permițându-le acestora să se concentreze pe activitățile mai creative și inovative, în timp ce roboții preiau sarcinile repetitive și mecanice. Mai mult decât atât, acești roboți înregistrează fiecare acțiune efectuată, iar în cazul unui eșec, înregistrează pașii care au condus la eroare și își ajustează comportamentul. Aceasta nu doar că îmbunătățește eficiența sistemelor de automatizare, dar și contribuie la procesul de învățare continuă, prin care roboții devin din ce în ce mai capabili să își îndeplinească sarcinile fără intervenția umană. Academia roboților umanoizi din Shanghai: Pregătirea viitorului Un alt aspect revoluționar al utilizării roboților umanoizi în China este dezvoltarea Academiei Roboților Umanoizi din Shanghai. Acesta este primul centru din țară dedicat instruirii roboților umanoizi pentru uz general, iar capacitatea acestuia este impresionantă. În prezent, centrul găzduiește peste 100 de roboți, iar până în 2027, se estimează că va putea să instruiască simultan 1.000 de roboți umanoizi. Jiang Lei, cercetător în robotică, explică faptul că, în cadrul acestui centru de instruire, roboții se antrenează pentru a îndeplini o gamă variată de sarcini, de la lucruri simple, cum ar fi manipularea obiectelor, până la sarcini mai complexe ce necesită un nivel înalt de dexteritate și înțelegere. Datele colectate în cadrul acestui centru sunt folosite pentru a alimenta o platformă de simulare, care permite dezvoltarea unor modele de roboți preconfigurate și abilități predefinite, ce pot fi implementate rapid în diverse industrii. Această academie nu doar că sprijină avansul tehnologic în China, dar este și un simbol al ambiției acestei națiuni de a deveni lider global în domeniul roboticii și al automatizării. În acest sens, China se află pe cale de a crea o infrastructură completă de roboți umanoizi care să sprijine diverse industrii, de la fabrici, la laboratoare de cercetare, și chiar în domeniul comerțului. Viitorul muncii: Roboții umanoizi, pe post de angajați autonomi În ansamblu, utilizarea roboților umanoizi în fabrici, laboratoare și centre de instruire demonstrează o tendință clară către automatizare avansată, în care aceștia nu doar că sunt ajutoare, dar pot deveni angajați autonomi, capabili să îndeplinească sarcini de la A la Z. Cu un ritm rapid de dezvoltare și cu tehnologii care avansează constant, nu este de mirare că roboții umanoizi sunt deja considerați ca o resursă vitală pentru viitorul industriei globale. Pe măsură ce aceștia devin tot mai performanți și autonomi, este doar o chestiune de timp până când vom vedea roboți umanoizi în toate sectoarele economice, de la producție la cercetare și servicii, redefinind nu doar modul în care muncim, dar și natura muncii în sine.