Alte controverse la Meta, de data asta la Stories – Cum încearcă Mark Zuckerberg să-și îmbunătățească AI-ul pe spatele tău
Meta, compania care deține platforma Facebook, a lansat recent o funcție bazată pe inteligență artificială care stârnește îngrijorări legate de protecția datelor personale. Potrivit unui material publicat de TechCrunch, citat de The Hacker News, aplicația le cere utilizatorilor să permită procesarea în cloud a imaginilor din telefon pentru a genera sugestii de colaje, retrospective și idei pentru Stories, inclusiv folosind fotografii care nu au fost încărcate anterior pe rețea. Concret, un mesaj pop-up îi întreabă pe utilizatori dacă doresc să activeze procesarea media în cloud pentru a primi sugestii AI. Cum explică Meta situația care stârnește îngrijorări Facebook explică faptul că, pentru a genera aceste propuneri, va încărca automat în cloud anumite imagini și clipuri video din telefon, selectate în funcție de criterii precum ora, locația sau tematica. Compania susține că doar utilizatorul poate vedea aceste sugestii, că materialele nu sunt utilizate pentru publicitate targetată și că imaginile sunt analizate pentru siguranță și integritate. Totuși, consimțământul acordat implică inclusiv acceptarea termenilor de utilizare a inteligenței artificiale, care includ analiza fețelor din imagini și a altor detalii sensibile. Deocamdată, funcționalitatea este testată doar în SUA și Canada și poate fi dezactivată în orice moment. Această inițiativă face parte dintr-un trend mai larg al marilor companii tehnologice care integrează AI în produsele lor, deseori în detrimentul vieții private a utilizatorilor. Chiar dacă Meta afirmă că imaginile nu vor fi folosite pentru reclame, specialiștii în securitate cibernetică avertizează că nu există claritate privind durata păstrării datelor sau cine are acces la ele. Procesarea în cloud presupune, de altfel, oricum un risc, mai ales atunci când sunt implicate tehnologii precum recunoașterea facială și metadate ascunse, precum coordonatele GPS sau ora exactă a fotografierii. Nu vorbim despre prima încercare a companiei lui Mark Zuckerberg de a se folosi de datele utilizatorilor În mod similar, Meta a început în luna mai să folosească date publice ale adulților din Uniunea Europeană pentru a antrena modelele sale AI, după ce a primit aprobarea autorității de protecție a datelor din Irlanda. În Brazilia, compania a suspendat un set de funcții AI în 2024 ca reacție la criticile guvernului privind confidențialitatea. Tendința este vizibilă și pe alte platforme Meta. WhatsApp a introdus recent o opțiune AI care poate rezuma mesajele necitite din conversații, promițând un proces „privat” de analiză locală. Pe acest fond, autoritățile europene rămân vigilente. Comisarul pentru protecția datelor din Berlin a cerut recent eliminarea aplicațiilor DeepSeek din magazinele Apple și Google, acuzând transferuri ilegale de date către China. Aplicațiile colectau masiv date sensibile, de la istoricul de chat până la locația exactă și dispozitivele folosite, și le stocau pe servere aflate în China, fără garanții echivalente celor oferite de legislația UE.
Meta cere scuze pentru blocarea în masă a grupurilor de pe Facebook iată ce trebuie să știi
Facebook trece printr-o perioadă agitată: administratori ai grupurilor din întreaga lume raportează blocări în masă, mulți fiind surprinși și neîncrezători. Iată o sinteză detaliată a ceea ce s-a întâmplat, cine este afectat și ce poți face dacă și tu conduci un grup pe Facebook. Blocările au început pe 24 iunie și au afectat mii de grupuri Facebook, din SUA, Vietnam, Canada, Indonezia, Thailanda etc. Însă nu vorbim doar despre comunități mici – exemple includ: Grupuri de sprijin pentru părinți Comunități de gaming și Pokémon Cluburi de fotografie cu zeci de mii sau chiar aproape un milion de membri Forumuri cu sfaturi de economisire și DIY Administratori au primit notificări prin care li se acuza grupurile că promovează “conținut legat de terorism”, nuditate sau “organizații periculoase”, chiar dacă acestea nu au postat niciun fel de conținut problematic. Mulți au fost șocați: un grup internațional dedicat păsărilor a fost etichetat pentru nuditate, iar un forum Pokémon a fost acuzat de “organizații periculoase” în nume. Cauza – o eroare tehnică, nu o campanie țintită Meta, compania care deține Facebook, a recunoscut problema, declarând că este cauzată de o “eroare tehnică” și că echipa lucrează deja la remediere. Se suspectează că sistemele automate de moderare bazate pe inteligență artificială pot fi de vină: filtrele au interpretat incorect conținut pur inofensiv, flagând greșit comunitățile. Acest incident face parte dintr-un fenomen mai amplu: Instagram, Pinterest și Tumblr au raportat recent probleme similare legate de blocări în masă, semn că AI-ul de moderare poate fi folosit greșit sau poate reacționa eronat la rapoarte false generate de roboți. Ce spun administratorii și ce trebuie să faci dacă ai un grup afectat În comunitățile de administratori – pe Reddit și alte forumuri – s-a format o adevărată rețea de sprijin. S-au făcut recomandări precum: Să eviți apelurile repetate – fiecare cerere de revizuire poate declanșa sisteme automate și prelungi suspendarea Să nu modifici setările grupului și să-l lași “în așteptare” – așteptând o posibilă restabilire automată în câteva zile Unii administratori care plătesc pentru abonamentul Meta Verified au reușit să-și recupereze grupurile prin suport prioritar. Alții au raportat pierderi totale, fără sprijin. Totodată, s-a lansat o petiție la nivel global, strângând deja peste 12.000 semnături cerând clarificări și transparență din partea Meta. Proprietarii de afaceri care folosesc Facebook Groups pentru activitate comercială se gândesc chiar la acțiuni legale, temându-se pentru veniturile obținute prin platformă. În final, situația subliniază două probleme majore: dificultatea sistemelor AI de a înțelege context și responsabilitatea unei companii globale în gestionarea blocărilor automate. Dacă ești admin – cere răbdare, evită apelurile multiple și urmărește comunicările oficiale din hub-ul Facebook.
De la tocilar la luptător: cum a ajuns Mark Zuckerberg să fie Împăratul Imperiului Broman
Mark Zuckerberg, fondatorul Meta și unul dintre cei mai influenți oameni din industria tech, nu mai este tocilarul palid care apărea în fața Congresului în hanorac gri. Într-o transformare care i-a șocat atât pe colegii de industrie, cât și pe propriii angajați, Zuckerberg a devenit o figură dură, apropiată de extrema dreaptă americană, fan UFC, campion amator de jiu-jitsu și promotor al unui stil de viață autoritar, centrat pe putere, control și masculinitate. Ce se ascunde însă în spatele acestei metamorfoze? E pur și simplu criza vârstei mijlocii trăită cu milioane de dolari în cont sau o schimbare strategică pentru consolidarea influenței sale într-o lume din ce în ce mai polarizată? Indiciile sunt multe, iar povestea – la fel de spectaculoasă precum o luptă în cușcă. În mai 2023, într-o sală modestă de liceu din Woodside, California, un bărbat mascat și cu șapcă de baseball a urcat pe salteaua de jiu-jitsu. Se numea Mark Elliott. Când și-a dat jos ochelarii de soare, publicul a început să filmeze: era chiar Mark Zuckerberg. Înscris sub un nume fals și începător (centură albă), șeful Meta participa pentru prima oară oficial la o competiție sportivă. Dincolo de spectacolul mediatic, acel moment simboliza începutul unei transformări vizibile. În pandemie, Zuckerberg începuse să se antreneze obsesiv, zilnic, cu instructori de top, în proprietățile sale din Palo Alto și Hawaii. În paralel, și-a schimbat stilul: a renunțat la hanoracele monotone în favoarea unor paltoane de piele, lanțuri de aur și ceasuri de 900.000 de dolari, iar tunsoarea a devenit una elaborată, cu bucle roșcate luxuriante. Mai mult, în cercurile sale de prieteni au apărut nume ca Dana White (șeful UFC) și luptători celebri precum Israel Adesanya. Participa la lupte cu propriii angajați, posta poze fără tricou cu abdomenul definit și se antrena cu „Crazy Dave” Camarillo – același antrenor care l-a pregătit pe Keanu Reeves pentru „John Wick”. Această obsesie sportivă nu era doar o distragere. Într-o industrie în care dominanța și agilitatea strategică fac diferența, Zuckerberg transforma lupta într-o metaforă personală și profesională: cine nu se adaptează, e înfrânt. Politică, Trump și „regele Meta”: Zuckerberg iese din zona gri În paralel cu transformarea fizică, Zuckerberg a adoptat o poziție tot mai clară pe scena politică: a trecut de la imaginea de democrat moderat și vizionar social la un partener vizibil al Partidului Republican. Sprijinul său pentru Donald Trump, participarea la evenimente organizate de administrația sa și restructurarea consiliului Meta cu figuri apropiate de mișcarea MAGA au consolidat această direcție. Printre aliații săi se numără acum Peter Thiel, mentor libertarian, Marc Andreessen, investitor vocal de dreapta, și chiar consilieri ai administrației Trump. Zuckerberg a acceptat discursul anti-woke și a slăbit moderarea conținutului pe platformele Meta, spre șocul angajaților liberali din companie. A fost poreclit „Maga Mark”, iar diversitatea și incluziunea – odinioară principii de bază în cultura Facebook – au devenit teme secundare. Într-un podcast cu Joe Rogan, Zuckerberg a spus că America corporatistă este „castrată cultural” și că firmele au nevoie de mai multă „energie masculină”. Mesajul era clar: nu mai este timpul toleranței, ci al forței. Mulți dintre foștii săi colaboratori vorbesc acum despre o „trădare” a valorilor inițiale. În timp ce unii văd o criză personală, alții spun că acesta a fost Zuckerberg dintotdeauna: obsedat de control, fascinat de dominație și însetat de validare. Ce urmează: metaversul eșuează, IA devine noua frontieră Viziunea lui Zuckerberg asupra metaversului – acel spațiu virtual unde ar fi trebuit să trăim și să interacționăm prin avatare – a eșuat. Utilizatorii nu au venit, angajații l-au luat peste picior, iar publicul a râs de avatarul său caricatural. În schimb, Zuckerberg și-a mutat atenția asupra inteligenței artificiale. Meta investește acum miliarde în dezvoltarea de modele AI open source și în integrarea acestor tehnologii în tot ecosistemul său – de la realitate augmentată, la automatizarea codului și până la controlul total al rețelelor sociale. În această cursă, Zuckerberg se confruntă cu rivali redutabili: Musk, OpenAI, Google. Dar are un avantaj imens – graficul social unic al Meta: miliarde de utilizatori, conexiuni, comportamente și date. În spatele ușilor închise, Zuckerberg conduce cu mână de fier: este prezent în toate deciziile, trimite mesaje la orice oră, cere schimbări rapide și presează echipele să performeze. Mulți angajați trăiesc acum într-o stare de stres continuu, între concedieri, restructurări și cerințe imposibile. Dar, pentru Zuckerberg, e doar un alt meci de jiu-jitsu – trebuie să știi când să prinzi adversarul în clește și când să te retragi strategic. Dacă te întrebi ce s-a întâmplat cu tânărul idealist care promitea fiicei sale „o lume fără sărăcie și foamete”, răspunsul e simplu: a fost înlocuit cu un luptător, un aliat politic și un CEO care nu mai joacă defensiv. În final, poate că cel mai onest rezumat vine de la un fost angajat al Meta: „De la lean in, am trecut la fuck off. Mark n-a fost niciodată altcineva”.
Au fost furate 16 miliarde de parole, inclusiv de la Google și Facebook. Experții spun că e manualul perfect pentru hackeri
O scurgere de date de proporții fără precedent a expus aproape 16 miliarde de parole, afectând conturi de utilizatori de pe platforme precum Google, Facebook și Apple. Potrivit cercetătorilor de la site-ul specializat Cybernews, este vorba despre „cea mai mare breșă de securitate din toate timpurile”, cu un volum de date mult mai mare decât orice incident anterior, notează Forbes. Parole noi, proaspăt furate, din rețelele marilor companii tech Datele expuse provin din 30 de fișiere masive, fiecare conținând zeci de milioane până la 3,5 miliarde de combinații de utilizatori și parole. Ancheta care a scos la iveală scurgerea este în desfășurare încă de la începutul anului 2025, iar experții susțin că aceste informații nu sunt rezultatul unor reîncărcări vechi, ci sunt date noi, încă nepublicate anterior. Responsabili pentru această breșă ar fi o serie de infostealeri – programe malware special concepute pentru a extrage date sensibile din dispozitivele infectate. În acest caz, țintele principale au fost parolele stocate automat în browsere sau aplicații, iar printre platformele compromise se numără rețelele sociale, VPN-urile, portalurile de dezvoltatori și serviciile cloud ale marilor giganți tehnologici. Specialiștii avertizează: „Nu este doar o scurgere, este un ghid de exploatare în masă” Dincolo de dimensiunile colosale ale scurgerii, specialiștii trag un semnal de alarmă asupra faptului că aceste date pot fi folosite în atacuri de tip phishing și preluări de conturi. „Această scurgere nu este doar o colecție de parole, este un manual perfect pentru hackeri”, au transmis cercetătorii implicați în analiză. Gravitatea situației constă în faptul că datele sunt actuale și imediat utilizabile. Revelația vine într-un moment în care autoritățile internaționale, inclusiv FBI, avertizează cetățenii cu privire la creșterea atacurilor cibernetice prin SMS-uri false și e-mailuri înșelătoare. În același timp, Google promovează intens trecerea de la parolele clasice la cheile de securitate digitale (passkeys), tocmai pentru a combate acest gen de vulnerabilități. Ce trebuie să faci dacă vrei să eviți un atac Experții în securitate cibernetică au câteva recomandări clare: schimbă imediat parolele, mai ales dacă folosești aceleași combinații pe mai multe platforme, activează autentificarea în doi pași (2FA) și, dacă este posibil, adoptă metode mai sigure de autentificare, cum ar fi cheile biometrice sau codurile temporare generate automat. Această breșă este un nou semnal de alarmă pentru utilizatorii obișnuiți și pentru companiile care încă se bazează pe sisteme de securitate depășite. Într-o lume tot mai digitalizată, o parolă slabă nu mai este doar o greșeală, ci un risc real pentru identitatea și viața ta online.
Miliarde de date de autentificare furate, descoperite de Cybernews: Acces fără precedent pentru infractori la conturile consumatorilor
Cercetătorii de la publicația de securitate cibernetică Cybernews au descoperit miliarde de date de autentificare care au fost furate și compilate în pachete de date online, oferind infractorilor „acces fără precedent” la conturile pe care consumatorii le folosesc zilnic. Potrivit unui raport publicat săptămâna aceasta, cercetătorii Cybernews au descoperit recent 30 de seturi de date, fiecare cu o cantitate uriașă de informații – însumând un total de 16 miliarde de date de conectare compromise. Acestea includ parolele utilizatorilor pentru o serie de platforme populare. “Informațiile din seturile de date furate deschid ușile către aproape orice serviciu online imaginabil, de la Apple, Facebook și Google, la GitHub, Telegram și diverse servicii guvernamentale. Este greu să ratezi ceva atunci când 16 miliarde de înregistrări sunt pe masă”, afirmă autorii studiului. Imposibil de spus câte persoane sau conturi au fost expuse Șaisprezece miliarde reprezintă aproximativ dublul numărului de oameni de pe Pământ în prezent, ceea ce indică faptul că este posibil să fi fost furate datele de identificare ale consumatorilor pentru mai mult de un cont. Cybernews remarcă faptul că o parte a datelor sunt cu siguranță dublate și, prin urmare, „este imposibil de spus câte persoane sau conturi au fost de fapt expuse”. De asemenea, este important de remarcat faptul că informațiile de autentificare divulgate nu provin dintr-o singură sursă, cum ar fi o breșă la o singură companie. În schimb, se pare că datele au fost furate în timpul mai multor breșe de-a lungul timpului, apoi compilate și expuse public pentru scurt timp, moment în care le-au descoperit cercetătorii Cybernews. Cel mai probabil, vinovați sunt diverși „infostealeri”, notează Cybernews. Infostealerii sunt o formă de software rău intenționat care pătrunde în dispozitivul sau sistemele unei victime pentru a sustrage informații sensibile. Seturile de date furate – de la 16 milioane la 3,5 miliarde de înregistrări Potrivit cercetătorilor, scurgerile de date la această scară oferă “combustibil” pentru campaniile de phishing, preluarea conturilor, intruziunile ransomware și atacurile de compromitere a e-mailurilor de afaceri. Seturile de date descoperite de echipă diferă foarte mult. De exemplu, cel mai mic, denumit după un software malițios, avea peste 16 milioane de înregistrări. Între timp, cel mai mare, cel mai probabil legat de populația vorbitoare de portugheză, avea peste 3,5 miliarde de înregistrări. Unele dintre seturile de date aveau denumiri generice, cum ar fi „logări”, „acreditări” și termeni similari, împiedicând echipa Cybernews să înțeleagă mai bine ce se află în interior. Altele, însă, sugerau serviciile cu care aveau legătură. De exemplu, un set de date cu peste 455 de milioane de înregistrări era denumit pentru a indica originea sa în Federația Rusă. Un alt set de date, cu peste 60 de milioane de înregistrări, era denumit după platforma de mesagerie instant Telegram. Cercetătorii susțin că noi seturi masive de date apar la fiecare câteva săptămâni, indicând cât de răspândit este cu adevărat malware-ul de tip infostealer. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Avertismentul președintelui Cehiei: Pentru Europa, amenințările cibernetice din partea Rusiei și Chinei sunt la fel de GRAVE Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Noua lege în UE grăbește anchetele împotriva Google, Facebook, X și altor giganți tech, dar riscă să complice tot jocul
Uniunea Europeană a aprobat o reformă legislativă menită să accelereze anchetele de protecție a datelor împotriva marilor platforme digitale precum Google, Meta (Facebook), X (fosta Twitter) și alți giganți ai tehnologiei. Noua reglementare vizează procedurile de aplicare ale Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), un cadru esențial pentru apărarea vieții private în era digitală, dar care, până acum, s-a dovedit lent și greu de pus în mișcare în cele mai complexe cazuri. Negociatorii europeni au ajuns luni seara la un acord în Strasbourg asupra noilor reguli, care promit să scurteze termenele de soluționare a investigațiilor transfrontaliere. Reforma a fost descrisă de Comisia Europeană drept o „injecție cu steroizi” pentru un sistem ce începea să scârțâie tocmai în fața celor mai influenți jucători din industria tech, scrie Politico. GDPR pe repede-înainte: o soluție la lentoarea care a iritat Europa Problema aplicării lente a GDPR nu este nouă. De ani de zile, cazurile mari – adesea cele care implică gestionarea datelor personale de către platforme globale – se blochează în birocrație și rivalități între autoritățile naționale. Principiul „one-stop-shop” al GDPR-ului oferă unei singure autorități naționale competența de a gestiona cazurile transfrontaliere. În majoritatea dosarelor legate de Big Tech, aceasta este Comisia pentru Protecția Datelor din Irlanda, având în vedere că marile companii își au sediile europene acolo. Dar această abordare a stârnit nemulțumire în rândul altor state membre, care consideră că Irlanda a fost prea precaută și prea puțin dispusă să impună sancțiuni dure. Rezultatul? Anchete care durează ani întregi și o percepție tot mai răspândită că GDPR nu este suficient de eficient în fața celor mai mari actori globali. Noua lege europeană își propune să remedieze această problemă. Ce se schimbă și de ce unii spun că poate fi chiar mai rău Noile reguli stabilesc termene clare: anchetele complexe vor trebui finalizate în 15 luni, cu posibilitatea unei prelungiri de maximum 12 luni. Pentru cazurile mai simple, se introduce o procedură de cooperare accelerată între autoritățile naționale, cu un termen standard de 12 luni, extensibil în cazuri justificate. În teorie, aceste modificări vor simplifica și standardiza procesele, vor reduce blocajele și vor forța autoritățile naționale să acționeze într-un cadru temporal mai strict. Legea clarifică, de asemenea, drepturile celor care formulează plângeri, precum și ale celor anchetați, în ceea ce privește accesul la documente și transparența investigațiilor. Totuși, nu toată lumea e entuziasmată. Max Schrems, cunoscut activist pentru drepturile digitale și fondator al organizației Noyb, a criticat dur noua reglementare, numind-o „unul dintre cele mai prost redactate texte legislative ale anului”. Potrivit lui, legea va complica exercitarea drepturilor de către reclamanți și va încuraja autoritățile să respingă cazurile în masă – așa cum s-a întâmplat deja în Irlanda, spune el. Pe de altă parte, asociația CCIA Europe, care reprezintă interesele companiilor Big Tech, susține că legea nu ușurează povara birocratică, ci o complică. „În loc să simplifice cadrul de reglementare, acest acord provizoriu face respectarea GDPR și mai dificilă, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a declarat Claudia Canelles Quaroni, responsabilă cu domeniul confidențialității și siguranței în cadrul CCIA. O lege cu intenții bune, dar consecințe incerte În esență, noua lege încearcă să rezolve o problemă reală: eficiența scăzută a unui cadru legal creat pentru a proteja cetățenii în fața supravegherii și exploatării datelor personale. Dar, ca în multe cazuri de reglementare europeană, detaliile procedurale pot ajunge să creeze noi obstacole, chiar și atunci când scopul este nobil. Rămâne de văzut dacă „injecția cu steroizi” promisă de Bruxelles va face GDPR mai puternic — sau doar mai greu de manevrat.
Cum să folosești WhatsApp fără Facebook sau Instagram Libertatea digitală în 3 pași simpli
WhatsApp este una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din lume, utilizată zilnic de milioane de oameni pentru a comunica rapid, sigur și gratuit. Deși aplicația este deținută de Meta – compania care administrează și Facebook și Instagram – vestea bună este că nu ai nevoie de un cont de Facebook sau Instagram pentru a folosi WhatsApp. Dacă vrei să rămâi departe de rețelele sociale dar totuși să comunici eficient, acest ghid este pentru tine. Într-o lume în care datele personale sunt tot mai prețioase, mulți utilizatori aleg să se distanțeze de platformele sociale clasice precum Facebook sau Instagram, din motive de confidențialitate, siguranță sau pur și simplu pentru a avea un stil de viață digital mai simplu. Cu toate acestea, există contexte în care WhatsApp rămâne canalul principal de comunicare – fie pentru familie, prieteni sau chiar la locul de muncă. WhatsApp are câteva avantaje esențiale: Mesaje criptate end-to-end – ceea ce înseamnă că doar tu și destinatarul puteți vedea mesajele trimise. Fără reclame directe în aplicație. Compatibilitate între sisteme de operare, fiind una dintre cele mai bune opțiuni pentru trimiterea de imagini și videoclipuri între iPhone și Android. Poți să folosești aplicația fără să îți legi contul de Facebook sau Instagram, ceea ce îți oferă un plus de intimitate. Cum să creezi un cont WhatsApp fără Facebook sau Instagram Procesul de înregistrare pe WhatsApp este simplu și nu implică nicio altă rețea socială. Tot ce ai nevoie este un telefon mobil și un număr de telefon activ. Iată pașii exacți: Descarcă aplicația WhatsApp din App Store (pentru iOS) sau Google Play Store (pentru Android). Deschide aplicația și introdu numărul tău de telefon. Acesta va deveni identificatorul contului tău. Vei primi un cod unic din 6 cifre prin SMS pentru a confirma numărul. Dacă preferi, poți solicita trimiterea codului printr-un apel vocal. După ce introduci codul, contul tău este activat și poți începe să folosești WhatsApp. WhatsApp va cere permisiunea de a accesa contactele tale, pentru a-ți arăta cine mai folosește aplicația, dar în niciun moment nu trebuie să te loghezi cu un cont de Facebook sau Instagram. Ce se întâmplă dacă alegi să îți conectezi contul WhatsApp la Meta? Pentru utilizatorii care vor o experiență unificată între aplicațiile Meta, WhatsApp oferă opțiunea de a-ți conecta contul cu cele de Facebook sau Instagram. Această opțiune este complet voluntară și poate fi gestionată direct din aplicație: Intră în aplicația WhatsApp și mergi la Setări. Selectează „Accounts Center” – opțiunea marcată cu simbolul Meta. De aici poți alege să adaugi un cont Facebook sau Instagram. Odată conectate, Meta poate folosi datele combinate pentru a personaliza experiența ta între aplicații (de exemplu, sugestii de prieteni, reclame adaptate sau conținut sincronizat). Dacă la un moment dat te răzgândești, poți elimina conturile asociate din același meniu. Trebuie să știi, însă, că informațiile deja combinate vor rămâne așa, chiar dacă procesul de unificare se oprește. Concluzie: Ai controlul total asupra prezenței tale digitale Chiar dacă Meta deține WhatsApp, poți folosi această aplicație fără să intri în ecosistemul Facebook sau Instagram. Asta înseamnă că îți poți păstra intimitatea și independența digitală, fără să faci compromisuri legate de comunicare. Într-o eră în care conectivitatea este esențială, dar și confidențialitatea contează, WhatsApp rămâne una dintre puținele aplicații care îți oferă libertatea de alegere. Tu decizi dacă vrei doar un cont simplu de mesagerie sau o integrare completă în universul Meta. Indiferent de alegerea ta, acum știi că ai opțiunea de a folosi WhatsApp fără Facebook, fără Instagram și fără griji.
Exclusiv | Ce cred specialiștii despre o taxă pentru giganții digitali
Introducerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale marilor companii digitale, pe model german, discutat în prezent de responsabilii de la Berlin, ar mai putea aduce la buget venituri necesare pentru acoperirea deficitului actual din România. Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate și analistul economic Petrișor Peiu, în prezent senator AUR, au explicat ce presupune implementarea unei astfel de taxe, de la cadrul normativ internațional, până la cuantumul estimat al încasărilor la buget. Taxarea giganților digitali operează în câteva state europene, care au introdus versiunile proprii de DST (Digital Services Tax). Nivelul este de 3% în Franța, Italia, Spania, și 5% în Austria, cu praguri minime de venituri globale și locale pentru companiile vizate, a explicat pentru Gândul Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România. „Germania are în plan un nivel de 10% pentru taxarea unor platforme precum Google sau Facebook, argumentând că firmele beneficiază de pe urma infrastructurii locale, au marje ridicate de profit, dar nu plătesc aproape deloc taxe. În Franța a apărut o propunere de a ridica taxa la 5% din veniturile companiilor vizate, neaplicată deocamdată. În Italia s-au strâns anul trecut mai puțin de 500 de milioane de Euro, în Franța estimările sunt de 800 de milioane de euro”, arată specialistul. „În România piața de publicitate digitală a fost estimată la puțin sub 300 de milioane de Euro anul trecut, și doar o parte e acoperită de giganții vizați de proiectul de taxare, însemnând că un nivel de 3% ar putea aduce venituri sub 10 milioane de Euro chiar și în condițiile unei creșteri a pieței anul acesta”, a estimat Claudiu Cazacu. „Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice” Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate, a detaliat contextul juridic internațional în ceea ce privește taxarea plăților către nerezidenți. „Toate legislațiile naționale prevăd pentru anumite tipuri de venituri impozite cu reținere la sursă în statul în care este plătitorul. Mă refer aici la impozitele cu reține la sursă pe dobânzi, dividende, redevențe, consultanță, management și altele. Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice”, a detaliat Gabriel Biriș. Potrivit avocatului, toate convențiile de evitare a dublei impuneri între state -care sunt pe modelul OECD, iar România are încheiate aproape 90 – sunt fundamental foarte bune pentru că împart dreptul statelor la impunerea unui venit, să nu existe dublă impunere, care este „Bad for business”, de rău augur pentru afaceri. „În general businessurile ocolesc statele din care rezultă dublă impunere. Numai că numai că în toate convențiile debitare a dublei impuneri plățile pentru acest gen de servicii digitale sunt considerate „business profits”, adică profiturile întreprinderii, și sunt impozitate doar în statul în care este primitorul veniturilor. Deci convențiile de evitare a dublei impuneri nu ne permit în actualul context legislativ să reținem”, a explicat avocatul. „Noi ar trebui cumva să ne gândim la un fel de „permanent establishement digital”, adică sediu permanent digital, adică, chiar dacă nu ești aici, având o pseudo-bază fixă aici, pentru că au agenți care vând în România. Este evident că, pentru o echitate fiscală la nivel internațional, statelor care plătesc astfel de venituri ar trebui – având în vedere că, în general, plățile astea sunt B2B (business to business – n.r.) pentru reclamă, pentru că nu plătim că avem cont pe Facebook sau pe Insta, toate plățile astea B2B sunt cheltuieli deductibile, deci practic reduc baza de impunere în statul plătitorilor, în cazul nostru, România – ar trebui să existe o modalitate prin care statele astea să taxeze și ele o parte, să compenseze scăderea asta a bazei de impunere pentru 16% (pe impozit pe profit – n.r.)”, a spus Gabriel Biriș. O taxă de 10% pe veniturile încasate din publicitate, analizată în Germania, unde impozitul pe profit este 25%, este considerată de Gabriel Biriș prea mare în cazul României. „Este prea mare, pentru că trebuie să te gândești că aceste companii au și ele costuri și dacă tu ai 16% impozit pe profit, adică pentru venituri minus cheltuieli, te uiți și tu cât e o marjă corectă în genul ăsta de servicii. De exemplu, dacă marja este 30% de profit, atunci nu se justifică un impozit mai mare de 5%”, a spus Gabriel Biriș. „Germania a impus un impozit pe profit mai mare. La noi avem 16%, ei au 25%. Deci e posibil ca asta să fie unul din motivele pentru care au propus o cotă mai mare decât la cea care l-am gândit eu”, a spus Gabriel Biriș, contactat de Gândul. „Este ca un fel de taxă pe viciu” Petrișor Peiu, actual senator AUR, cu vastă expertiză ca analist economic, consideră posibila taxă vehiculată un fel de „taxă pe viciu”. „Ideea nu este nouă, ea a mai fost încercat în mai multe state. În al doilea rând, trebuie spus că este destul de greu de aplicat, pentru că ar trebui colaborarea acestor companii. În al treilea rând este ca un fel de taxă pe viciu, pentru că și acesta este un viciu într-un fel, adică este un consum de chestiuni nenecesare. În rest, ce să spun, este în capitolul exotic”, a declarat Petrișor Peiu pentru Gândul. Senatorul crede că fără colaborarea companiilor vizate este greu să se estimeze cifra de afaceri, respectiv veniturile din publicitate care ar urma să fie taxate. „Deci cred că e o propunere oarecum exotică. Nu cred că e genul care să rezolve o astfel de problemă, adică încearcă să evite soluțiile clasice și atunci se învârt în jurul unor chestiuni exotice. Nu, nu văd să funcționeze sau să aibă mare eficiență”, a comentat senatorul AUR. Citiți și: O nouă TAXĂ, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE ale marilor platforme: „Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne
O nouă taxă, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok
Impunerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale giganților digitali globali, discutată zilele acestea de politicienii germani, ar putea ajuta și bugetul României, dacă aceasta ar deveni un act normativ. Presa din Germania vorbește de o taxă specială, de 10%, pe sumele pe care marile platforme digitale, precum Facebook, Google și TikTok, le încasează din publicitate, dar care sunt raportate în mică măsură sau deloc la nivel național. O astfel de inițiativă legislativă este în pregătire în Germania, unde beneficiază de un sprijin public semnificativ. Guvernul federal al Germaniei ar putea aplica un impozit de 10% asupra profiturilor generate de platformele digitale americane, precum Google sau Facebook, în contextul disputelor comerciale transatlantice, arată presa străină și analiștii Ziarului Financiar. Planul Executivului federal german ar putea fi luat în calcul de Guvernul de la București, care caută soluții pentru creșterea veniturilor la buget. Și în România, ca în restul UE, veniturile declarate ale Google, Facebook și TikTok sunt mici, dar încasările din publicitatea pe piața locală sunt mari. Astfel, exemplul german ar putea sta la baza unei analize la nivel național privind o eventuală reformă fiscală în domeniul digital. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro” „Considerăm că o taxă de 10% ar fi o acțiune moderată și legitimă”, a afirmat Wolfram Weimer, comisar al Guvernului responsabil de Cultură și Platforme Media. Wolfram Weimer a anunțat, citat de publicația Stern, că Guvernul Germaniei elaborează un proiect în acest sens. El a oferit ca exemplu cazul Austriei, care aplică din 2020 o taxă de 5% asupra profiturilor obținute din publicitatea online. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro, beneficiind de infrastructura noastră digitală, dar nu prea plătesc taxe”, a argumentat Wolfram Weimer. Comisarul federal Wolfram Weimer a declarat publicației germane Stern că noul guvern este hotărât să pună în aplicare o astfel de taxă, chiar dacă se iau în calcul și alternative, precum angajamentul voluntar al companiilor vizate de a-și crește contribuțiile fiscale. Inițiativa este susținută de organizațiile media din Germania, care consideră că platformele digitale trebuie să fie trase la răspundere pentru veniturile semnificative pe care le obțin din publicitate fără să contribuie proporțional la finanțele publice, arată Ziarul Financiar. Organizaţiile media germane, inclusiv Asociaţia Federală a Editorilor Digitali şi a Editorilor de Ziare, au lăudat iniţiativa lui Weimer, declarând pentru agenţia de presă germană DPA că salută faptul că grupurile de internet vor fi „trase la răspundere”. Coaliția de centru-stânga, condusă de cancelarul Friedrich Merz, a inclus în tratatul de guvernare un acord clar privind evaluarea unei taxe digitale, cu scopul de a sprijini industria media germană. Oficialii spun că modelul austriac, care impune o taxă de 5% pe serviciile de publicitate online, este o posibilă sursă de inspirație, însă în Germania s-ar putea aplica o rată dublă, pe care Guvernul o consideră ca fiind „moderată și legitimă”. Noi posibile tensiuni între UE – SUA Implementarea măsurii ar putea amplifica tensiunile dintre UE și Administrația Trump, care au dus la „războiul tarifelor”, aflat deocamdată la nivel de amenințare. Cu toate acestea, oficialii germani vor să meargă mai departe. Comisarul federal Weimer a afirmat că se poartă discuții cu reprezentanții platformelor digitale și că textul de lege este în curs de redactare. „Pregătim un proiect concret de lege pentru taxarea serviciilor de publicitate online realizate de operatorii de platforme foarte mari”, a declarat comisarul. În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană propune o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Facebook şi Google nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit ZF. Ce taxă are în vedere UE În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană a propus, în aprilie, o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Supranumită și „taxa Amazon”, care ar viza veniturile brute ale marilor companii digitale, inclusiv din publicitate online, deși era văzută ca o posibilă măsură de retorsiune față de tarifele impuse de SUA, Comisia pare acum să se retragă din această poziție, limitând reacțiile doar la bunuri, potrivit euobserver. În lipsa unui acord global privind impozitarea digitală, mai multe state membre, precum Franța, Spania, Italia sau Austria, au implementat taxe naționale pe publicitatea digitală și vânzarea de date, aplicabile companiilor cu venituri globale de peste 750 milioane de euro. Taxele naționale se bazează, de obicei, pe un procent (ex. 3%) din veniturile obținute din reclame sau vânzarea de date utilizatorilor din respectivele țări, arată Mediafax. Aceste taxe sunt percepute ca o modalitate de a impozita indirect Big Tech-ul american, în special giganți ca Amazon, Google sau Facebook, care domină piața globală de publicitate digitală. Cu toate acestea, există oponenți ai acestor taxe, care avertizează că UE este dependentă de serviciile oferite de Big Tech-ul american și că o astfel de măsură ar putea escalada conflictul comercial cu SUA. Piața din România ar ajunge la 2,3 miliarde de euro până în 2028 Veniturile din publicitate din România sunt estimate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o rată modestă de creștere anuală de 0,9%. Din 2013, piața românească a înregistrat o creștere anuală medie de 1,3%. În 2023, România s-a situat pe locul 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat 2,2 miliarde de euro. Pe primele poziții în clasament s-au aflat Germania, Spania și Franța, ocupând locurile doi, trei și patru, potrivit unei analize ReportLinker. Potrivit Media Fact Book, un raport lansat în 2024 care analizează piața media și de publicitate din România, cotele de piață ale veniturilor din publicitate au rămas stabile: televiziunea – 52,2%, digital – 36,4%, OOH (publicitate
Zuckerberg zice: „Jos ecranele!” – Dar cu ce le înlocuiește e și mai sci-fi
Mark Zuckerberg a fost pentru milioane de oameni sinonim cu explozia rețelelor sociale și, implicit, cu dependența de ecrane. A creat Facebook într-un cămin studențesc și a transformat-o într-o forță globală care a schimbat comunicarea, politica și chiar percepția realității. Iar acum, la aproape două decenii de la acea revoluție digitală, Zuckerberg vrea să lanseze o nouă revoluție — una care să ne scoată din capcana ecranelor. Pare absurd, chiar paradoxal. Omul care a pus lumea într-un ecran vrea acum să-l elimine. Dar în logica Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram, Threads și a multor alte produse digitale, direcția e clară: viitorul e holografic, purtabil și invizibil. Iar Zuckerberg e convins că ochelarii inteligenți sunt cheia. Ochelarii Orion: cum vrea Meta să fuzioneze realul cu digitalul Zuckerberg a vorbit recent, într-un podcast cu Theo Von și într-un interviu cu Dwarkesh Patel, despre ambiția Meta de a construi o lume în care ecranele devin inutile. „Toate aceste lucruri digitale ar trebui să fie, practic, holograme. N-ar trebui să mai ai nevoie de un ecran fizic,” a declarat CEO-ul Meta. Iar primul pas spre această lume sunt ochelarii cu realitate augmentată. Deja Meta a lansat în colaborare cu Ray-Ban o pereche de ochelari inteligenți care pot capta imagini, pot răspunde la comenzi vocale și oferă un nivel minim de asistență AI. Dar miza reală e modelul Orion — un proiect aflat în dezvoltare care ar trebui să transforme complet modul în care interacționezi cu tehnologia. Acești ochelari vor proiecta în fața ochilor tăi elemente digitale, fără a bloca lumea reală din jurul tău. Cu alte cuvinte, în loc să deschizi telefonul pentru a vedea o notificare, ți-ar apărea discret în colțul câmpului vizual. În loc de televizor sau monitor, ai putea vedea un ecran virtual pe peretele camerei. Totul suprapus peste mediul fizic, fără să te izoleze de el. Zuckerberg argumentează că această abordare va reduce din stresul mental generat de aglomerația digitală. Așa cum un spațiu fizic dezordonat poate afecta psihologic, la fel se întâmplă și cu haosul ecranelor din viața ta. Iar ochelarii inteligenți ar putea fi soluția — un mod mai natural, mai integrat, mai „uman” de a interacționa cu tehnologia. De la adicție digitală la detox virtual: întoarcerea la contactul direct Paradoxul este fascinant. Zuckerberg, arhitectul uneia dintre cele mai mari forme de dependență digitală, militează acum pentru un fel de detox tehnologic. Dar nu propune o întoarcere la viața analogică, ci o fuziune mai subtilă între digital și real. Ecranele, susține el, sunt doar o etapă intermediară. Sunt rigide, te obligă să îți modifici poziția corpului, să întrerupi o conversație ca să „verifici ceva” sau să te izolezi complet pentru a consuma conținut. În schimb, suprapunerile holografice ar putea menține continuitatea experienței — ai putea continua să fii prezent în realitate, în timp ce folosești unelte digitale. În viziunea Meta, ochelarii Orion nu sunt doar o extensie a telefonului, ci un înlocuitor al acestuia. Te-ai putea lipsi de televizor, de laptop, de tabletă, ba chiar și de smartphone. Interfețele ar deveni invizibile și fluide, adaptându-se la context, spațiu și nevoile tale. Gândește-te la hărți care apar pe drum în timp real, la apeluri video fără a ține un dispozitiv în mână, la acces instantaneu la informații, fără să mai „căuți” nimic. Însă această utopie tehnologică nu e la colț de stradă. Zuckerberg însuși recunoaște că ochelarii performanți, complet funcționali, sunt la o distanță de 4 până la 8 ani. Costurile de producție actuale sunt uriașe — în jur de 10.000 de dolari pe pereche — și doar perfecționarea miniaturizării hardware-ului și optimizarea consumului energetic vor permite lansarea lor în masă. Până atunci, visul rămâne o promisiune. Dar direcția e clară. Zuckerberg nu mai vrea să ne țină cu ochii în ecrane, ci să ne pună tehnologia în lentilă. Ce înseamnă cu adevărat această schimbare de paradigmă? La prima vedere, pare o întoarcere la valorile autentice: mai puțin timp în fața ecranelor, mai mult contact cu realitatea. Dar realitatea e mai complexă. Ochelarii cu realitate augmentată nu sunt un pas înapoi, ci o altă formă de imersiune — una mai profundă, mai insidioasă chiar. Când privești un telefon, știi că ești într-un spațiu digital. Când tehnologia devine invizibilă, delimitarea dintre real și virtual se estompează. Nu vei mai avea un moment „offline”. Iar dacă ochelarii vor ajunge la un nivel în care afișează reclame, notificări, animații, și conținut generat de AI în timp real, vei trăi într-un flux digital continuu, fără pauză. În plus, ideea că toate interacțiunile digitale se vor muta într-un sistem controlat de o singură companie — Meta — ridică semne de întrebare legate de confidențialitate, monopol și autonomie individuală. Facebook a fost adesea criticată pentru modul în care a tratat datele personale. Cum va gestiona Meta informațiile obținute printr-un dispozitiv care îți cunoaște mișcările oculare, locul unde te afli, sunetele din jur și reacțiile tale? Zuckerberg vede tehnologia ca pe o extensie naturală a percepției umane. Dar între viziune și aplicare rămâne o linie subțire. Dacă telefoanele mobile ne-au transformat obiceiurile sociale, ce va face o tehnologie care nu mai cere nici măcar o ridicare de deget? Concluzii: viitorul fără ecrane e mai aproape decât crezi Paradoxul lui Zuckerberg reflectă o tranziție majoră în lumea tehnologiei. Ne aflăm în pragul unei noi ere, în care ecranele vor fi înlocuite de experiențe augmentate, integrate, fluide. Ochelarii Orion, chiar dacă sunt încă în fază de dezvoltare, sunt declarația clară că Meta pariază pe un viitor în care granițele dintre realitate și digital dispar. Dar acest viitor vine cu întrebări. Vrei într-adevăr să te desprinzi de ecrane, dacă în locul lor vei avea o realitate editată constant? E o eliberare sau o altă formă de captivitate? Zuckerberg promite mai multă prezență, mai puțină distragere. Dar e posibil ca, într-un viitor foarte apropiat, să ne trezim cu o lume în care realitatea nu mai este un punct fix, ci o interfață care ne modelează constant percepția. Până atunci, Meta își rafinează viziunea. Iar tu, chiar dacă poate încă