Scandalul facturilor la energie/ Ministrul Ivan a cerut la ANRE să verifice de ce întârzie facturile
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, întrebat la Antena 3 CNN despre scandalul facturilor de energie emise cu întârziere de unele companii, a menționat că a cerut la ANRE să facă verificări. Ministrul a precizat că în situația facturilor întârziate sunt două elemente. „O dată, TVA-ul se aplică în momentul în care se emite factura, indiferent că vorbim despre energie, apă, canalizare, telefonie mobilă, internet și ața mai departe. Doi, banii aceia nu se duc la furnizor, ci la stat, pentru că statul încasează, în definitiv, TVA-ul”. „Trei, dacă au făcut acest lucru, au o problemă şi vor fi sancţionați de Protecţia Consumatorului, Consiliul Concurenţei şi ANRE. Eu am făcut o adresă foarte clară şi dură către ANRE, prin care am cerut să verifice toţi furnizorii, dacă există astfel de situaţii, şi să aplice legea acolo unde este cazul”, a spus ministrul Energiei. Ministrul Ivan mai atrage atenția că țara noastră vinde energie la preț de nimic și importă la orele de vârf la prețuri mari. „Ceea ce reprezintă adevăratul risc, pe lângă creșterea TVA-ului, este modul în care astăzi se formează preţul, modul în care energia electrică ajunge la consumatorul final şi devine aproape cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană, în condiţiile în care România, acum 10 ani, era exportator net de energie şi avea printre cele mai mici preţuri la electricitate. Am ajuns astăzi să importăm, în perioadele de consum maxim, până la 20% din energia necesară, să exportăm ziua, când soarele strălucește la fel şi în România, şi în Bulgaria, şi în Ungaria, şi în Austria, şi să exportăm energie la preţuri ridicol de mici, pentru ca apoi să o importăm la prețuri de 700–800–1000 de ori mai mari, în intervalul 18–22”, a mai declarat Bogdan Ivan.
Economie la curent, becuri oprite noaptea. Când s-a aprobat bugetul, prețurile era plafonate
De la 1 iulie 2025, plafonarea prețurilor la energie pentru clienții casnici a fost eliminată. În funcție de contractul încheiat cu furnizorul de energie electrică, consumul va fi facturat la prețul stabilit. Schema de sprijin garantată prin OUG 6/2025 încetează. Consumatorii casnici vor plăti prețul de piață al unui kWh. Românii vor fi nevoiți să facă economii. Pentru început, trebuie să stingă becurile pe durata nopții. O altă modalitate ar fi să renunțe la becurile clasice (incandescente), care au fost eliminate treptat de pe piață, în perioada 2009-2012, și să folosească becurilor economice. Pentru iluminatul stradal va fi dificil. Costurile mari pentru primării ar putea lăsa străzile în întuneric pe durata nopții. O primărie din județul Gorj face economie. Becurile de pe stradă sunt aprinse doar pentru câteva ore (22:30 – 04:00), pe durata nopții, din cauza costurilor mari la energie. Problema autorităților este bugetul aprobat pentru anul 2025, când energia electrică încă era plafonată. Potrivit Digi24, nu mai există prevedere bugetară pentru tarifele în vigoare de la 1 iulie 2025. Autoritățile locale trebuie să găsească soluții pe cont propriu. Polițiștii locali vor asigura liniștea în intervalul când becurile nu vor funcționa. O altă soluție ar fi instalarea panourilor solare, dar procedura este dificilă. Sursa Foto: Shutterstock Sursa Video: Digi24 Autorul recomandă: Ce este de făcut dacă ați primit o factură uriașă la curent? Răspunsul APC România
Cum s-a reașezat piața de energie sub spectrul expirării plafonării. Peste 2% din totalul consumatorilor au trecut la furnizorul cu PREȚUL cel mai mic
Un număr semnificativ de consumatori de energie electrică, majoritatea clienți casnici, și-a părăsit furnizorul în primele șase luni ale anului, chiar înainte de expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor și revenirea la piața liberă. Din informațiile Gândul, cei mai mulți români care și-au schimbat furnizorul au ales operatorul cu cel mai mic preț lansat pe piață, Hidroelectrica, care este și principalul producător de energie din România. Aproape 200.000 de români au decis să treacă la Hidroelectrica din 1 ianuarie și până pe 1 iulie, când România a revenit la piața liberă a energiei electrice, din informațiile avizate din piață obținute de Gândul. Acum o săptămână a expirat schema de plafonare și compensare a prețurilor pe acest segment – în timp ce aceasta se menține pentru gaze naturale, până pe 31 martie anul viitor – iar clienții furnizorilor de curent electric plătesc prețul din contract, nu cel plafonat la nivelurile prevăzute anterior, pe tranșe de consum. Dovadă că prețul oferit de furnizor nu a convenit tuturor este că peste 234.000 de consumatori și l-au schimbat de la începutul anului. Potrivit declarațiilor președintelui ANRE, George Niculescu, din conferința susținută în prima zi a revenirii la piața liberă, din ianuarie 2025 au fost schimbate peste 234.000 de contracte de energie între furnizori, iar numai în luna iunie, deci chiar înainte de expirarea schemei, au fost 108.000 de contracte portate. Top 10 al furnizorilor Informațiile obținute de Gândul confirmă că cei mai mulți au plecat către furnizorul cu prețul cel mai mic de pe piață, Hidroelectrica. Prețurile oferite de furnizori valabile luni, pentru București, merg de la 1,04 la 2,29 de lei/kWh. Astfel, sursele Gândul au dezvăluit că de la începutul anului Hidroelectrica a câștigat aproximativ 190.000 de clienți casnici și 5.000 de clienți noncasnici. Numărul este semnificativ raportat la portofoliul Hidroelelectrica de la finalul anului trecut și înseamnă peste 2,14% din totalul pieței. Mai concret, la finalul lui 2024, Hidroelectrica avea 474.989 de clienți, casnici și noncasnici, conform Raportului privind realizarea în anul 2024 a indicatorilor de performanţă conform prevederilor Standardului de performanță pentru activitatea de furnizare a energiei electrice/gazelor naturale, publicat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Astfel, la un simplu calcul aritmetic, portofoliul la nivelul datei de 1 iulie ar ajunge la aproximativ 670.000 de clienți, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 40%. Cei 195.000 de clienți înseamnă aproximativ 2,14% din totalul celor 9,1 milioane de români, consumatori casnici sau noncasnici, care au un contract cu unul dintre cei 92 de operatori economici cu licență de furnizare, conform raportului ANRE menționat. Proporția este similară și dacă ne raportam doar la consumatorii casnici. Dintre acești 92 de furnizori de energie electrică, sunt doar patru cu portofolii de ordinul milioanelor și doar încă unul cu peste 150.000 de clienți, potrivit datelor de la finalul anului trecut. Top 10 al furnizorilor de energie, în funcție de numărul de clienți, la finalul lui 2024: Electrica Furnizare – 3.005.057 PPC Energie + PPC Energie Muntenia – 2.623.679 E.ON Energie Romania – 1.503.064 Premier Energy Furnizare – 1.230.788 Hidroelectrica – 474.989 Engie România – 152.543 DIGI Romania – 68.576 Grenerg – 22.866 Nova Power&Gas – 15.467 OMV Petrom – 1.598 Rămâne de văzut dacă și/sau câți clienți își vor schimba furnizorul în momentul în care vor primi facturile de la curent cu prețul de la 1 iulie. FOTO – Caracter ilustrativ Citiți și: ANRE anunță peste 234.000 contracte portate în 2025 Bogdan Ivan, despre facturile compensate: Vor beneficia de o schemă prin care vor primi un voucher în valoare de 50 lei, o sumă fixă lunar Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Cele mai bune zece oferte la energie electrică
Din 1 iulie, consumatorii români au revenit la piața liberă a energiei electrice, după expirarea schemei de plafonare și compensare a prețurilor pe acest segment, în timp ce aceasta se menține pentru gaze naturale, până pe 31 martie anul viitor. Astfel, începând de marțea trecută, clienții furnizorilor de curent electric plătesc prețul din contract, nu cel plafonat la nivelurile prevăzute anterior, pe tranșe de consum, iar dacă acesta nu le convine au posibilitatea să schimbe furnizorul, așa cum au făcut-o peste 234.000 de consumatori de la începutul anului. Ce este sigur este că prețul facturilor va crește, iar aici vorbim de prețul direct – pentru că indirect, de la buget, fiecare român a contribuit la compensarea diferențelor achitate sau în curs de achitare de către stat pentru furnizor – oferta cea mai bună fiind peste plafonul minim din schemă. Aproape 6 milioane din cei peste 8,77 de milioane de clienți casnici ai furnizorilor de energie electrică au încheiat contracte în regim concurențial, potrivit celui mai recent raport lunar de monitorizare a pieței de energie electrică al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), de la finalul lunii martie 2025. Mai exact, 5,98 de milioane de români au ales o ofertă a unuia dintre cei 94 de furnizori care au raportat furnizare de energie electrică către clienții finali din portofoliu (casnici, noncasnici) sau consum la propriile locuri de consum, indiferent de tipul de licență deținută (furnizare, producere) la momentul respectiv. Numărul clienților în regim concurențial a crescut Potrivit declarațiilor președintelui ANRE, George Niculescu, din conferința susținută în prima zi a revenirii la piața liberă, din ianuarie 2025 au fost schimbate peste 234.000 de contracte de energie între furnizori, iar numai în luna iunie, deci chiar înainte de expirarea schemei, au fost 108.000 de contracte portate. La finalul lunii martie 2025, numărul și ponderea casnicilor în totalul clienților și în consumul final a fost în creștere față de finalul anului trecut, dar ce se vede din statistici este o creștere a apetitului pentru piața concurențială. Total casnici: 8.772.065 (cu 53,674 mai mulți față de decembrie 2024, când erau 8.718.391) În regim concurențial (65,99%): 5.987.020 (cu 186.752 mai mulți față de decembrie 2024, când erau 5.800.268) Clienții casnici reprezintă 96,69% din numărul total al clienților furnizorilor de energie electrică din România, dar au o pondere de sub o treime (30,88%) din consumul total. Noncasnicii, în număr de 300.318, reprezintă 3,31% din totalul contractelor, dar au o cotă de peste două ori mai mare decât ce a casnicilor, respectiv de 69,12% din consumul total. Potrivit raportului ANRE la finalul lui 2024, casnicii aveau o pondere de 96,65% din totalul clienților – iar cei în regim concurențial având o cotă de 64,3% -, cu 24,82% din consumul total. Top 10 al furnizorilor cu cele mai mici prețuri la energie electrică Platforma Online de Schimbare a Furnizorului de energie electrică și/sau gaze naturale (POSF) dezvoltată de ANRE oferă consumatorilor posibilitatea de a vedea toate ofertele din piață și de a face o comparație și, mai mult, după cum arată și numele, de a-și muta contractul la alt operator de pe piața liberă, în funcție de preț, sursa de energie sau alte opțiuni preferențiale. Folosind comparatorul ANRE, Gândul a realizat un top al celor mai bune oferte valabile luni, 7 iulie, pentru un consumator casnic din București, pentru joasă tensiune, la preț fix, arâtând în același timp diferența de preț în factură față de nivelurile plafonate, pentru un consum mediu de 100 kWh. Sunt 2 furnizori care propun prețuri sub nivelul maxim plafonat, ceea ce înseamnă că pentru consumatorii care aveau un consum lunar de peste 255 kWh care sunt clienții lor nu se schimbă prețul de facturare, din moment ce ei plăteau prețul mai mic dintre cel din contract și cel plafonat. Reamintim că, până la 30 iunie, pentru un consum de până la 100 kWh, prețul plătit de consumator era plafonat la 0,68 lei/kWh, inclusiv TVA. Pentru un consum între 100 și 255 kWh, prețul a fost plafonat la 0,80 lei/kWh, inclusiv TVA. Consumul de energie electrică cuprins între 255 și 300 kWh se factura la maximum 1,3 lei/kWh, iar consumul care depășea 300 kWh se factura tot la maximum 1,3 lei/kWh, inclusiv TVA. Comparatorul ANRE cuprinde 65 de oferte – unii furnizori introducând mai multe pachete variate – cu prețuri care merg de la 1,04 la 2,29 de lei/kWh. HIDROELECTRICA propune oferta HE Viitor, la un preț facturat de 1,04 lei/kWh, respectiv 104,2 lei pentru un consum de 100 kWh. Astfel, un client cu un consum de fix 100 kWh, față de prețul plafonat (0,8 lei/kWh), va plăti în plus la finalul lunii iulie față de iunie cu 24,2 lei, respectiv cu aproximativ 30% mai mult. Furnizorul NOVA POWER & GAS propune oferta NOVA EE C pe 3 luni, la 1,27 de lei/kWh, respectiv 126,69 de lei pentru o factură cu un consum de 100 kWh. Este un plus de 46,69 de lei față de factura la preț plafonat. Furnizorul Grenerg are oferta concurențială FIX 24, la 1,31 de lei/kWh, respectiv 130,64 pentru o factură cu un consum de 100 kWh. Este cu 50,64 de lei în plus față de același consum la preț plafonat. NOVA POWER & GAS are și o ofertă pe 12 luni, NOVA EE C, cu un preț de 1,2 de lei/kWh, respectiv 131,57 pentru o factură cu un consum de 100 kWh. Aceasta este cu 51,57 de lei mai mare față de același consum la preț plafonat. Furnizorul EM POWER propune o oferta RER pentu casnici de 1,35 lei/kWh, respectiv 134,58 pentru un consum de 100 kWh (+54,58 lei). Furnizorul ENERGY TECH ENTERA a lansat oferta entera SWITCH pentru clienții casnici, la prețul de 1,36 lei/kWh, respectiv 136,33 de lei pentru un consum de 100 kWh (+56,33 lei). Furnizorul ENERGY CORE DEVELOPMENT popune oferta CORE RESIDENTIAL, la prețul de 1,39 lei/kWh, respectiv 139,27 pentru un consum de 100 kWh (+59,27 lei). NEXT ENERGY PARTNERS oferă clienților rezidențiali un preț de 1,42 de lei/kWh, 142,24 pentru o factură
Două scheme de sprijin, adoptate de Guvern. Sebastian Burduja: Pe termen mediu, România va avea PREȚURI foarte competitive la energia electrică
Marii consumatori de energie vor fi ajutați pentru acoperirea facturilor prin două scheme de sprijin adoptate, joi, de Executiv. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a detaliat prevederile celor două ordonanțe adoptate, și în actualul context geostrategic. „Cele două ordonanțe pe care le-am adoptat azi în Guvern sunt o formă de sprijin exact pentru subvenționarea energiei electrice sau, mă rog, a facturilor cu utilitățile pentru acești consumatori energointensivi. Ei sunt eligibili și, pe de o parte, sunt exceptați de la plata unei mari părți din certificatele verzi, pe de altă parte, prin cealaltă schemă de ajutor de stat, primesc pur și simplu o sumă de la Ministerul Energiei”, a detaliat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la finalul ședinței de Guvern. „Ca urmare a ordonanței de azi și în baza solicitărilor lor, noi putem să le plătim de două ori pe an, ceea ce le asigură lor o lichiditate mai mare. Chiar și Liberty Galați ne-a solicitat acest lucru și cele două sunt o formă de sprijin. Acum, sigur, pe termen mediu, aș spune, România va avea prețuri foarte competitive la energia electrică. Prețurile depind de capacitatea proprie de producție. Vă spuneam că avem în lucru proiecte prin care practic dublăm puterea instalată din România, deci, cu cât crește oferta, cu atât prețul ar trebui să scadă”, a spus ministrul Energiei. Demnitarul a detaliat și impactul deficiențelor la nivelul interconexiunilor din interiorul blocului comunitar, din centrul Europei, care ar trebui să asigure libera circulație a energiei între statele membre. „Austria-Slovacia nu sunt interconectate în piața energiei, nu există sârmă să treacă granița, Austria-Ungaria, s-ar putea dubla foarte ușor, nu s-a făcut și așa mai departe. Acestea de asemenea vor contribui la reducerea prețurilor. Franța are un preț foarte bun, așa cum ați spus, produce foarte mult pe energie nucleară, pe combustibili nucleari. Din păcate, în regiunea noastră s-au întâmplat mai multe lucruri. Nu avem interconexiuni suficiente cu vestul, deci energia vest ieftină din vest nu ajunge întotdeauna până la noi, la bulgari și la greci. Apoi s-a creat un mare deficit de energie în urma războiului din Ucraina. Gândiți-vă că până acum câțiva ani, Ucraina era un mare exportator de energie ieftină către zona noastră, pentru că aveau și ei foarte multe centrale nuclearo-electrice, iar acum din net exportator către noi au devenit importator și trebuie noi, practic, pe anumite intervale orare să le exportăm, sigur, în condiții de piață. La fel cererea din Republica Moldova și cu o cerere mare și o ofertă mică, sigur că și prețul în cele mai multe zile este semnificativ”, a detaliat ministrul Energiei. Care e impactul în prețuri Sebastian Burduja a evitat să estimeze cuantumul impactului ordonanțelor adoptate pentru marii consumatori, subliniind că creșterea producției este principalul factor care poate determina scăderea prețurilor. „Prețurile la energie electrică variază. Se pot întâmpla multe. Asta răspund și când sunt întrebat legat de schema de compensare plafonare. Dacă se rezolvă conflictul din Ucraina, se repornesc anumite grupuri de producție mari de acolo, cu siguranță prețurile în toată regiunea noastră vor scădea. Nu avem un glob de cristal. Sigur că orice măsură ajută, chiar dacă e vorba de câteva procente mai puține sau mai multe. Dar vă spuneam, pentru țara noastră, remediu este să crească pur și simplu capacitatea de producție. Lucrul ăsta, exact ca la autostrăzi, din păcate, nu se întâmplă de azi pe mâine. Proiectele energetice durează ani de zile, dar dacă avem șansa ca anul acesta să mai punem în funcțiune 2.500 de megawați, noi așa ne-am propus, va însemna practic dublarea recordului de anul trecut. Anul trecut am pus 1.200 de megawați în funcțiune cât în precedenții 8 ani la un loc. Dacă anul ăsta dublăm la 2.500, dacă o să avem o parte din Mintia – 1.050 de megawați, dacă o să avem Iernutul – încă 430, celelalte parcuri solare și eoliene în lucru, eu cred că vom avea chiar pe termen relativ scurt perspectiva unor prețuri mult mai bune și deci o industrie mai competitivă”, a conchis Sebastian Burduja. Ce prevăd ordonanțele adoptate Potrivit informării Guvernului, la finalul ședinței de la Palatul Victoria: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie Companiile industriale mari consumatoare de energie din România vor putea accesa o schemă de ajutor de stat care să le ajute să își mențină competitivitatea, în contextul demersurilor naționale și europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu un buget de aproape 580 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2031, acest mecanism de susținere este în acord cu Planul european de acțiune pentru industria oțelului și a metalelor. Actul normativ adoptat de Guvern prevede instituirea unei scheme pentru acordarea unor ajutoare de stat sub forma exceptării parțiale de la plata obligațiilor de achiziție de certificate verzi, obligații impuse prin art. 8 alin. (2) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Ajutorul de stat contribuie la combaterea riscului relocării emisiilor de dioxid de carbon, sprijinind beneficiarii în reducerea expunerii la acest risc, și este justificat din rațiuni de protecție a mediului, prevenind creșterea emisiilor globale de gaze cu efect de seră prin transferul producției în afara Uniunii Europene. Măsura susține obiectivele de decarbonizare, vizând reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050. Totodată, asigură condițiile necesare pentru păstrarea competitivității întreprinderilor din România în raport cu ceilalți competitori din spațiul european și din afara acestuia. Ajutorul de stat instituit de schema de ajutor de stat este acordat sub forma reducerii procentuale de maximum 85%, respectiv 75% din costurile generate de achiziția de certificate verzi, în funcție de activitatea desfășurată și în conformitate cu prevederile Legii nr. 220/2008 și Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (CEEAG). Totuși, reducerile aplicate să nu