Sentimentul rus al beției se extinde: campanie de dezinformare pe rețelele poloneze cu ucraineni beți, pusă la cale de Moscova
Autoritățile ucrainene acuză Rusia că desfășoară o nouă campanie de dezinformare pe rețelele sociale din Polonia, folosind un videoclip manipulat care pretinde că arată doi ucraineni beți provocând scandal într-un autobuz polonez. Potrivit Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, imaginile au fost filmate, în realitate, în Rusia, iar distribuirea lor face parte dintr-o operațiune menită să tensioneze relațiile dintre polonezi și ucraineni. Police in southern Poland arrested a man for verbally assaulting and threatening several Ukrainian children on a city bus. The incident occurred in Bielsko-Biała when the suspect began shouting xenophobic insults at the young passengers. A 12-year-old Ukrainian girl recorded the… pic.twitter.com/OVfWjbPhDB — TVP World (@TVPWorld_com) July 14, 2026 Imaginile, cu subtitrări, au fost manipulate și au provocat comentarii numeroase ale polonezilor revoltați Videoclipul, însoțit de subtitrări în limba polonă, prezintă doi bărbați fără cămașă, aflați în stare de ebrietate, care cântă zgomotos în limba rusă. Înregistrarea este însoțită de numeroase comentarii aparent publicate de utilizatori polonezi revoltați. Analiștii susțin însă că imaginile au fost manipulate și că o parte dintre reacțiile online provin de la rețele de boți. Potrivit Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, autobuzul din imagini este un model utilizat pe scară largă în Rusia, iar prin geamurile acestuia pot fi observate steaguri tricolore rusești. Instituția afirmă că filmarea a fost realizată în orașul Iaroslavl, la nord-est de Moscova, și a apărut pentru prima dată la începutul lunii iunie. Campania a apărut după un incident real din Polonia Difuzarea videoclipului are loc la scurt timp după un incident autentic petrecut în orașul polonez Bielsko-Biała, unde un bărbat de 54 de ani a fost arestat după ce a insultat și a agresat verbal două adolescente ucrainene într-un autobuz. Cazul a provocat numeroase reacții pe rețelele sociale, iar specialiștii în combaterea dezinformării susțin că o parte dintre mesajele anti-ucrainene au fost amplificate artificial de conturi coordonate. ONG-ul Res Futura, specializat în monitorizarea dezinformării, a raportat că multe dintre comentariile ostile proveneau de pe aceleași conturi, care publicau simultan mesaje aproape identice pe mai multe platforme. La rândul său, Centrul ucrainean pentru Combaterea Dezinformării a anunțat că a detectat „un nivel neobișnuit de ridicat de activitate a rețelelor de boți ruși” în discuțiile generate de incident. Acuzații privind o campanie de dezinformare bazată pe inteligență artificială Potrivit autorităților ucrainene, videoclipul manipulat și activitatea coordonată a boților fac parte dintr-o campanie mai amplă de dezinformare desfășurată de Rusia. Scopul acesteia ar fi alimentarea sentimentelor anti-ucrainene în Polonia și deteriorarea relațiilor dintre cele două state. Analiștii spun că numeroase comentarii făceau trimitere la disputele istorice dintre Varșovia și Kiev privind masacrele comise asupra polonezilor de naționaliștii ucraineni în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Centrul ucrainean pentru Combaterea Dezinformării susține că Moscova desfășoară în prezent o campanie de amploare pentru „incitarea la ostilitate între Ucraina și Polonia”, folosind inclusiv conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Atenție la SSD-uri Samsung 990 Pro contrafăcute!
Trăim vremuri tare tulburi. Politic, social și, inevitabil, economic. Prețurile la electronice, în special la cele care conțin orice fel de memorie, sunt în creștere încă de la finalul anului trecut, astfel că am ajuns să plătim de cinci ori mai mult pentru memoriile de PC, de trei ori mai mult pentru SSD-uri și cu 20-30% mai mult pentru unele plăci video. În acest context, unii au văzut oportunități de îmbogățire rapidă pe spinarea oamenilor de bună credință. Internetul abundă de clienți care și-au luat țeapă cu memorii, SSD-uri sau plăci video contrafăcute. Chiar comandând de la furnizori serioși, nu mai ai garanția că la tine ajunge un produs original și nu un fake. Și ce, credeți că noi suntem imuni? Nu suntem. Colegii de la Zona Store folosesc SSD-uri Samsung 990 Pro în sistemele Gamebox 2.4. Întotdeauna le luăm de la furnizori de încredere și, invariabil, le actualizăm firmware-ul și le testăm pe fiecare în parte, tocmai pentru ca la clientul final să nu ajungă „dude”. Așa că nu mică ne-a fost mirarea când, la un 990 Pro de 2TB, programul Samsung Magician ne-a anunțat că SSD-ul… nu este Samsung. L-am scos imediat din stația de test și ne-am uitat cu atenție la produs și la cutie. Etichetele la locul lor, fonturile similare cu cele ale unui SSD original, dar… Hai să studiem cu atenție calitatea culorilor la cutia originală și la cea a produsului fals. Se observă că culorile sunt mai puțin saturate, contrastul este mai slab și poza cu SSD-ul este mai puțin clară. Să notăm două valori importante: rata de transfer de până la 7450 MB/s și interfață PCIE 4.0. Ambalaj Samsung 990 Pro fake (stânga) vs original (dreapta) Acum să ne uităm la interior. Primul semn evident pentru noi că ceva e în neregulă este la cutia interioară: Samsung nu mai folosește de ceva timp plastic, dar SSD-ul fake are ambalajul interior complet din plastic. Ăsta deja e un red flag mare de tot, pentru că Samsung nu se joacă cu standardele de mediu: dacă au spus că nu mai folosesc plastic pentru ambalaje, nu folosesc. Samsung 990 Pro fake – ambalaj interior Samsung 990 Pro original – ambalaj interior Bun, acum să ne uităm și la produs. Aici apar diferențele cele mai evidente. În primul rând, layout-ul PCB-ului este complet diferit. Controller-ul este mai mic, sunt patru pozitii pentru cipuri NAND dintre care doar două sunt ocupate (un layout complet diferit față de un 990 Pro original, care are două locuri pentru NAND-uri, ambele ocupate) și, poate cel mai grav, SSD-ul fake nu are un cip separat pentru memoria cache. Cache-ul diferențiază SSD-urile premium de cele normale și crește substanțial viteza de transfer în anumite scenarii. Samsung 990 Pro fake (sus) vs original (jos) Pe spate, eticheta seamănă dar nu prea. Deși elementele grafice și textul par similare, eticheta de la 990 Pro conține o foiță subțire de cupru, vizibilă dacă te uiți în lateralul etichetei. La SSD-ul fake, eticheta este una simplă. Apoi, un detaliu la fel de important: pe spatele SSD-ului fals putem vedea un text care conține șirul RTS5765DL. Pentru tocilari, șirul ăsta aprinde niște beculețe. La o căutare rapidă pe net, acesta este numele unui controller Realtek folosit la SSD-uri low-end, vechi, de calibrul lui Crucial P300. Samsung 990 Pro fake (sus) vs original (jos) Dacă aruncăm o privire pe specificațiile acestui controller, vedem deja problemele: interfața este PCIe 3.0 x4, viteza maximă la citire nu depășește 3500 MB/s și este un controller DRAM-less (deci fără cache separat). Dar hai să punem SSD-ul în PC și să îl comparăm în continuare cu un 990 Pro original. Primul lucru pe care îl faci când vrei să verifici ce SSD ai este să deschizi Device Manager în Windows. Aici, totul pare în regulă. SSD-ul este văzut ca Samsung 990 Pro 2TB. Hmmmmm… Al doilea pas este să deschidem Samsung Magician, aplicația de monitorizare și update pentru SSD-urile producătorului coreean. Aici întâlnim și elementul crucial în investigația noastră: SSD-ul este văzut ca un produs non-Samsung. SSD Samsung 990 Pro 2TB Fake în SAMSUNG Magician SSD Samsung 990 Pro 2TB original în SAMSUNG Magician Folosind pe rând, Crystal Disk Info și HWinfo64, descoperim pe rând faptul că SSD-ul fake folosește interfața PCIE 3.0 x4 și are controller Realtek, în niciun caz Samsung. SSD Samsung 990 Pro 2TB Fake în Crystal DiskInfo SSD Samsung 990 Pro 2TB original în Crystal DiskInfo Și dacă tot suntem aici, să facem și niște teste. În Crystal Disk Mark, diferențele sunt masive. Vorbim de o viteza de citire de maxim 45% din viteza unui SSD original și o viteză de scriere de trei ori mai mică. Vă reamintesc ce scria pe cutie: până la 7450 MB/s viteză de citire. Rezultatul pentru SSD-ul fake? 3350 MB/s. SSD Samsung 990 Pro 2TB Fake în CrystalDiskMark SSD Samsung 990 Pro 2TB original în CrystalDiskMark Atto Benchmark rafinează și mai mult aceste rezultate. În funcție de dimensiunea pachetului de test, vedem viteze se scriere semnificativ mai mici decât cele ale unui SSD original. Dar hei, măcar temperaturile sunt mai mici! SSD Samsung 990 Pro 2TB Fake în ATTO Disk Benchmark SSD Samsung 990 Pro 2TB original în ATTO Disk Benchmark Ca să fiu sincer, pentru un fake, efortul depus mi se pare foarte mare. De la grafica de pe cutie și de pe etichete, la SSD-ul care chiar are 2TB, această înșelătorie este extrem de bine camuflată. Până și certificatul de garanție pare ok până îl compari cu unul de la un SSD original. Chiar și în utilizare, pentru un utilizator normal, care nu are termen de comparație, SSD-ul fake ar putea părea chiar ok, pentru că în multe cazuri, slăbiciunile controller-ului nu sunt observabile sau deranjante. Problema însă va apărea mai devreme sau mai târziu: cu siguranță, SSD-ul fake nu are nici pe departe durata de viață (în cicluri de citire/scriere) pe care o are un SSD Samsung. Și fie te trezești cu life-ul la 33% într-o zi, fie, mai rău,
Prea frumoase ca să fie reale Cum recunoaștem pozele false generate de inteligența artificială
Inteligența artificială a făcut un salt spectaculos în capacitatea sa de a genera imagini fotorealiste, iar acest lucru vine cu o provocare majoră: cum mai putem face diferența între o fotografie reală și una creată de un algoritm? Tot mai des, pe rețelele sociale precum Facebook sau Instagram, apar imagini uimitoare însoțite de povești emoționante, menite să impresioneze și să fie distribuite masiv. Însă multe dintre ele sunt complet false, fiind generate de AI. Andrei Petreanu, CEO-ul companiei Brainwaves, atrage atenția asupra acestui fenomen în creștere și subliniază cât de greu a devenit să distingem realitatea de ficțiune vizuală, conform StirileProTV.: „Este foarte greu, mai ales că a explodat volumul acestor instanțe de content generat. Este foarte greu să ne dăm seama ce este fals și ce este realitate. Din punctul de vedere al ochiului uman, nu este ceva perceptibil ca fiind greșit”. Detalii „prea perfecte” – un prim semnal de alarmă Una dintre cele mai evidente diferențe între o fotografie reală și una generată de AI este nivelul de perfecțiune. Imaginile create cu ajutorul inteligenței artificiale sunt adesea spectaculoase, cu culori vibrante, lumini impecabil balansate și compoziții de o simetrie rar întâlnită în realitate. Acestea lipsesc de obicei de imperfecțiunile naturale care apar în mod normal în fotografii reale, cum ar fi: Blurul de mișcare (motion blur), prezent în imagini capturate în timp ce subiectul sau camera se mișcă. Zgomotul digital din zonele întunecate sau luminoase. Aberațiile cromatice sau artefactele optice generate de lentile. Inteligența artificială produce imagini în care fiecare fir de păr, fiecare reflexie în ochi sau fiecare nor pe cer pare calculat la milimetru. Paradoxal, această perfecțiune nenaturală poate deveni un indiciu clar că imaginea este generată, nu fotografiată. Privirea care trădează: ochii, degetele și alte „greșeli” vizuale Deși AI-ul devine tot mai sofisticat, încă face greșeli subtile, mai ales în redarea anumitor părți ale corpului uman sau a obiectelor complexe. Specialiștii recomandă să analizăm cu atenție următoarele detalii: Ochii: în imaginile false, pot apărea stranii, fără reflexii naturale, asimetrici sau poziționați greșit. Degetele: AI-ul întâmpină dificultăți în a reda corect mâinile – prea multe degete, degete contorsionate sau lipite nerealist. Urechile și dinții: pot avea forme deformate sau o simetrie forțată. Bijuteriile sau obiectele: adesea par topite, cu forme neregulate sau detalii greu de identificat. În plus, fundalul imaginilor generate de AI este adesea confuz sau inconsistent – poți vedea texturi care se repetă ciudat, fundaluri ușor distorsionate sau obiecte fără logică spațială (de exemplu, o clădire care nu are perspectivă corectă sau un copac care „iese” dintr-un perete). Contextul și povestea – alte indicii că ceva nu e în regulă Pe lângă analiza vizuală, contextul în care apare o imagine poate spune multe. Foarte des, pozele generate de AI sunt însoțite de povești extrem de emoționante, menite să atragă empatie și să stimuleze distribuirea în masă. De exemplu: „Această fetiță a fost găsită plângând pe stradă după un cutremur devastator. Dă mai departe ca să ajungă la cineva care o poate ajuta!”. Dacă nu există sursă credibilă sau dacă povestea nu poate fi verificată printr-o căutare rapidă, este foarte posibil să fie vorba despre o imagine falsă. Acest tip de manipulare emoțională este o tactică des utilizată pentru a crea impact viral. Un alt indiciu important: verificarea inversă a imaginii (reverse image search). Cu ajutorul unor instrumente online, precum Google Images sau TinEye, poți verifica dacă imaginea apare și în alte contexte și dacă este semnalată ca fiind generată de AI. În concluzie, intr-o lume în care AI-ul poate genera imagini mai „reale” decât realitatea însăși, vigilența devine esențială. Nu tot ce vedem pe internet este autentic, iar abilitatea de a distinge între fals și real devine o competență digitală obligatorie. Fii atent la detalii, analizează cu spirit critic și nu te lăsa dus de valul emoțiilor – imaginea perfectă s-ar putea să fie, de fapt, o minciună bine generată.