Șantierul Naval Mangalia, super-afacere pentru olandezii de la Damen, care l-au băgat în faliment
Rheinmetall, gigantul german din industria de apărare, a cumpărat, pe 9 octombrie 2026, Șantierul Damen Mangalia pentru 138 de milioane de euro. În luna aprilie a acestui an, șantierul a intrat în faliment, după ce – în iunie 2024 – intrase în insolvență. Creditorii au respins planul de reorganizare propus, iar Tribunalul Constanța a aprobat vânzarea accelerată a activelor. Procedura de licitație a fost reluată de mai multe ori. Inițial, s-a plecat de la un preț de pornire de circa 184 de milioane de euro, numai că niciun cumpărător nu s-a arătat interesant. În astfel de condiții, pragul a fost redus la 75% din valoarea de piață, până la aproximativ 138 de milioane de euro. Reducerea de 46 de milioane i-a mulțumit pe nemții de Rheinmetall, iar aceștia sunt, acum, proprietarii Șantierului Naval Mangalia. Șantierul pe care olandezii de la Damen l-au vândut nemților de la Rheinmetall are o importanță strategică majoră pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Loading … Este unul dintre cele mai importante din Europa și cel mai mare din România. Aici pot fi construite și reparate navele de război. Infrastructura Șantierului Naval Mangalia permite lucrări de mentenanță și de asamblare pentru nave comerciale de tip petrolier sau chiar pentru cargouri de mari dimensiuni. Șantierul Naval Mangalia ar urma să fie implicat în construcția a patru nave militare, care au fost comandate de statul român prin programul european SAFE. Olandezii de la Damen Shipyards Group au dat lovitura Pentru olandezii de la Damen Shipyards Group, care au deținut 49% din acțiuni la Șantierul Mangalia – statul român deține 51% – totul s-a transformat într-o super-afacere. Grupul olandez Damen a preluat oficial controlul și managementul operațional al Șantierului Naval Mangalia în anul 2018. Tranzacția inițială de achiziție a pachetului de acțiuni cumpărat de la coreenii de la Daewoo a fost demarată și anunțată public la finalul anului 2017. Finalizarea oficială a preluării și semnarea acordului de asociere cu statul român (prin care România a devenit acționar majoritar cu 51%, iar Damen a rămas cu 49% și controlul operațional) s-au realizat în iulie 2018. Numai că, ulterior, coaborarea dintre statul român și olandezii de la Damen s-a dovedit a fi un fiasco. De-a lungul timpului, au existat conflicte majore legate de guvernanță, finanțare și comenzi. În 2023, Damen a anulat o parte din înțelegeri. În 2024, grupul olandez a cerut falimentul filialei din Mangalia din cauza datoriilor acumulate. Au fost deschise dispute juridice internaționale, inclusiv la Curtea de Arbitraj de la Paris. Statul român și Damen s-au acuzat reciproc pentru declinul financiar al șantierului, ajuns – în cele din urmă – în faliment. Prin perfectarea tranzacției cu nemții de la Rheinmetall, olandezii obțin – dintr-o dată – nu mai puțin de 115 milioane de euro profit. 2025. Ce le promitea Radu Miruță, ex-ministru USR al Economiei, muncitorilor care protestau pentru că nu-și primeau salariile Pentru a spune lucrurilor pe nume, afacerea „Șantierul Naval Mangalia” a fost o afacere păguboasă, de la bun început, pentru statul român. În anul 2027, olandezii de la Damen au plătit către coreenii de la Daewoo 26 de milioane de dolari (aproximativ 23 de milioane de euro) pentru acțiunile Șantierului Mangalia. Damen Shipyards Group au preluat 49% din acțiuni, iar statul român a rămas cu pachetul majoritar – 51% din acțiuni. La o primă vedere, afacerea era bine pusă la punct. Numai că realitatea era cu totul alta. Damen avea dreptul absolut de management si administrare. După intrarea în insolvență a Șantierului Naval Mangalia, în 2024, muncitorii au protestat pentru că nu-și primeau salariile restante. Protest la Șantierul Naval Mangalia, dețintu de olandezii de la Damen În noiembrie 2025, fostul ministru USR al Economiei, Radu Miruţă, promitea angajaţilor şantierului că îşi vor primi integral salariile restante. Mai mult, le spunea acestora că vor avea de lucru şi pe viitor. Radu Miruță / Foto – Mediafax 2026. Rheinmetall plătește 138 de milioane euro tot din banii românilor, nu din propriile „buzunare” Acum, olandezii de la Damen primesc de la nemții de la Rheinmetall 138 de milioane de euro pe tot șantierul. Statul român este acționar cu 51% , dar nu primește nimic și nici nu mai are ceva de spus. Damen obține un profit de 115 milioane de euro. România rămâne fără șantier și cu muncitorii români șomeri. Grav este că Rheinmetall nu plătește din banii proprii. Pe înțelesul tuturor, compania nu aduce din Germania niciun euro. Rheinmetall plătește tot din banii românilor, în ultimă instanță. Este vorba despre banii împrumutați cu dobândă de România, prin programul SAFE. Chiar Radu Miruță a semnat deja pentru ca Rheinmetall să primească 900 de milioane de euro pentru două nave militare. Acestea, totuși, ar fi costat maximum 500 de milioane de euro. România a cumpărat din Turcia o navă similară, clasa HISAR, dar cu 223 de milioane de euro. În consecință, se poate spune că nemții de la Rheinmetall plătesc olandezilor de la Damen 138 de milioane de euro chiar din banii primiți de la USR – prin semnătura lui Miruță, ministru intermar la Apărare. Rheinmetall rămâne și cu profit – 262 de milioane de euro. Pe de altă parte, România rămâne fără Șantierul Mangalia, dar și fără 900 de milioane de euro din programul SAFE. Rheinmetall, unul dintre marii beneficiari ai contractelor de milioane de euro prin SAFE Achiziția Șantierului Naval Mangalia trebuie „citită” și în „cheia” contractelor militare obținute de grupul german Rheinmetall în România. Conform Ziarului Financiar, firme din grupul Rheinmetall au semnat contracte și acorduri în valoare totală de aproximativ 5,6 miliarde de euro prin programul SAFE. 920 de milioane de euro pentru construirea a patru nave militare destinate României, prin divizia navală NVL; 981 de milioane de euro pentru furnizarea de echipamente antidronă; 449 de milioane de euro pentru un contract cu Rheinmetall Waffe Munition; Aproximativ 3,3 miliarde de euro pentru un acord-cadru privind furnizarea a 298 de mașini de luptă prin Rheinmetall Automecanica. Rheinmetall a fost criticată pentru întârzieri la livrarea unor echipamente militare destinate armatei române. Gândul a tras semnale de alarmă în