România, depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025
În 2025, după doi ani de scădere, numărul insolvențelor corporative din Bulgaria a crescut la 830 de cazuri, față de 719 în anul precedent, marcând o creștere de circa 16%. La acest capitol, România a fost depășită de țara vecină. Comerțul, turismul și ospitalitatea se află printre sectoarele cele mai afectate, în acest sens. Circa 3.200 de angajați sunt afectați de aceste falimente, conform celei mai recente analize a asociației pentru protecția creditorilor Creditreform, care a fost publicată marți. „Relativ puține companii din Bulgaria recurg la proceduri de insolvență, deoarece acestea sunt de obicei lungi și complexe, explică organizația”, transmite BTA. România a fost depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025 În 2025, Europa Centrală și de Est a înregistrat o scădere a falimentelor cu 7,1%, până la 36.939 de cazuri, apropiindu-se de nivelurile din 2020. Opt din cele 12 țări analizate au raportat scăderi, cele mai mari fiind în Croația (-19,4%) și cele mai mici în Polonia (-0,6%). Creșteri au apărut doar în patru țări: Bulgaria, România, Slovenia și Cehia, cele mai semnificative fiind în Bulgaria (+15,9%) și Cehia (+11,5%). „Conform analizei, sectoarele cele mai afectate din Europa Centrală și de Est sunt comerțul și serviciile. Comerțul reprezintă 33,7% din cazurile de insolvență, deși în scădere de la 35,5% în 2024, în timp ce ponderea serviciilor a crescut de la 31,4% la 32,7%. Aproximativ unul din cinci falimente este în sectorul construcțiilor, observându-se diferențe regionale semnificative. În Europa de Vest, în 2025 s-a înregistrat cel mai mare număr de falimente corporative din ultimii peste două decenii. Conform analizei, numărul acestora a ajuns la 197.610, o creștere de 4,8% față de 188.623 de cazuri cu un an înainte”, transmite BTA. Ce se întâmplă în Bulgaria și România „Criza nu este doar ciclică, ci structurală” „Criza nu este doar ciclică, ci structurală. Comerțul global slab și riscurile geopolitice apasă asupra companiilor europene. În același timp, prețurile ridicate la energie și birocrația le limitează competitivitatea”, a comentat Patrick-Ludwig Hantzsch de la Creditreform. Gerhard Weinhofer, șeful Creditreform Österreich, afirmă că nivelul falimentelor din Europa de Vest a depășit deja valorile înregistrate după criza financiară din 2008 și 2009. Deși în 2023 și 2024 s-au înregistrat creșteri accentuate, ritmul începe să se tempereze. Însă evoluția din 2026 rămâne nesigură, cu riscul unei noi majorări. Unde au crescut cel mai mult falimentele? În Europa de Vest, falimentele au crescut cel mai mult în Elveția, Grecia, Finlanda și Germania, în timp ce unele țări precum Olanda și Irlanda au înregistrat scăderi. Creșterea a fost mai vizibilă în sectorul serviciilor, urmat de industrie și comerț, iar construcțiile au rămas stabile. În SUA, falimentele au atins în 2025 cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, pe fondul dobânzilor mari și al condițiilor stricte de creditare. „Cea mai puternică creștere a falimentelor în Europa de Vest a fost înregistrată în Elveția (35,3%), urmată de Grecia (24,4%), Finlanda (12,1%) și Germania (8,8%). În Austria, creșterea a fost de 4,3%, în timp ce țări precum Olanda, Irlanda și Norvegia au înregistrat o scădere. Pe sectoare, în Europa de Vest, cea mai puternică creștere a fost înregistrată în servicii (8,7%), urmate de industrie prelucrătoare (3,6%) și comerț, inclusiv servicii hoteliere și alimentare (3%). În construcții, numărul insolvențelor a rămas aproape neschimbat. În Statele Unite, numărul falimentelor corporative în 2025 a atins cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani – 31.810 cazuri, o creștere de 5,3% față de anul precedent. Analiștii indică ratele ridicate ale dobânzilor și condițiile mai stricte de creditare ca fiind principalii factori care împiedică redresarea companiilor aflate în dificultate”, se mai arată în analiză. Autorul recomandă: Bulgarii, în criză politică de ani de zile, trag un semnal de alarmă pentru București. „Instabilitatea politică adaugă presiune pe economia României” Primul 1 Mai cu plăți în euro în Bulgaria: ce înseamnă pentru turiști În timp ce România virează miliardele împrumutate prin SAFE direct în conturile Germaniei și Franței, Polonia își dezvoltă industria de apărare cu banii din program. Motivul uluitor pentru care autoritățile române nu fac la fel Prima companie aeriană care se închide din cauza conflictului din Iran. Sute de zboruri afectate Cursul BNR crește. Se implică Isărescu din nou în lupta politică? Coincidență între alegerile prezidențiale și criza politică de acum: rata de schimb leu-euro crește brusc și este folosită ca sperietoare Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România – EIG Re Traderii mondiali se bat pe stocuri, la București se doarme. Economist: ”Ministrul Energiei să vină să ne spună care e situația importurilor” Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Doi soți ieșeni, obligați de Tribunal la cererea Fiscului să facă partajul averii, ca să meargă mai departe executarea silită după falimentul firmei
Doi soți au fost obligați de judecători să-și împartă casa în care locuiau de două decenii, pentru ca ANAF să o poate scoate la mezat în contul datoriilor femeii. Soțul a fost obligat să-și cedeze jumătatea de casă către nevastă, aceasta urmând să i-o plătească, scrie Ziarul de Iași. A propus varianta inversă: să ia el casa, să-i plătească femeii jumătatea ei, iar ANAF să-și încaseze banii direct. Varianta nu a fost acceptată de judecători. Nina și Ioan N. și-au unit destinele în 1987. Un deceniu mai târziu, au cumpărat un teren în Românești. După alți 10 ani, s-au apucat să ridice o casă. La parter avea un magazin, iar la mansardă era locuința. Firma la care inițial fuseseră amândoi soți asociați a dat faliment în 2009, iar în 2011 Tribunalul a decis atragerea răspunderii personale a femeii pentru obligații fiscale de 345.000 lei. Primele măsuri de executare silită ale Fiscului nu au adus însă rezultatele dorite, anume recuperarea banilor. Cea mai sigură metodă a rămas valorificarea bunurilor imobile. Magistrații Judecătoriei au aprobat solicitarea ANAF. Citește continuare pe Ziarul de Iași Autorul recomandă:
Capitala în faliment? Ciucu: Dacă nu avem minimum 5,5 miliarde, intrăm în faliment. Ciucu anunță negocieri cu Finanțele pentru a evita incapacitatea de plată
„Îmi bat capul acum cu Ministerul Finanţelor şi în coaliţie cum să fac să salvez Primăria”, a declarat edilul într-un interviu acordat News.ro. Acesta a avertizat că, fără pragul minim de 5,5 miliarde de lei, „Bucureştiul intră în faliment”. Potrivit primarului, începând din 2023, Guvernul României ar fi subfinanțat sistematic Primăria Municipiului București, inclusiv prin măsuri precum Ordonanța „trenuleț” (care ar fi eliminat încasările din impozitul pe jocuri de noroc) și prin redirecționarea a 14% din fonduri către localități mai mici, prin mecanismul de solidaritate. Ciucu a mai spus că lipsa unei Legi a Bugetului pentru anul în curs a obligat municipalitatea să funcționeze cu o cotă lunară de 317 milioane de lei, sub necesarul pe care îl indică – aproximativ 500 de milioane de lei lunar, nivel la care ar fi funcționat în anii anteriori. În acest context, edilul afirmă că pierderile cumulate din ultimii doi ani au dus la acumularea unor datorii semnificative. „Nouă ne lipsesc în acest moment exact banii care nu au mai venit în ultimii 2 ani. 4 miliarde de lei de care PMB-ul nu a mai beneficiat. De aici este şi datoria asta imensă”, a adăugat primarul. Ca soluție pe termen lung, Ciucu cere schimbarea mecanismului de finanțare pentru Capitală, astfel încât alocările să fie stabilite pe un calcul predictibil, și nu prin negocieri politice
Una dintre cele mai populare zone din lume, abandonată brusc de turiști. Mai multe afaceri se închid
Un expert în industria ospitalității din Mallorca a avertizat că restaurantele și barurile sunt la un pas de faliment deoarece promenada modernizată a orașului este „goală”, potrivit Express. Valerio Petrillo, proprietarul unui grup hotelier din Palma, Mallorca, a susținut că promenada renovată Paseo Marítimo de pe malul mării nu a reușit să atragă interesul turiștilor. În plus, afacerile au dificultăți din cauza chiriilor exorbitante și a lipsei de locuri de parcare pentru vizitatori. „La ce bun o promenadă frumoasă pe malul mării dacă este goală?”, s-a întrebat Petrillo. Grupul său, Palma Emotions World, deține două baruri pe promenadă, Quentin’s American Bar și Made in Brasil. „Multe afaceri din zonă sunt în procedură de faliment”, a dezvăluit el pentru Majorca Daily Bulletin. El a mai spus că toate chiriile continuă să crească, ceea ce „nu are sens” și că orașul pierde din ce în ce mai mulți turiști. O opinie asemănătoare are și Tomeu Mas, managerul Asociației Restaurantelor CAEB din Mallorca. El a recunoscut că promenada este într-o „stare proastă”. „Se încearcă găsirea unor soluții, dar există probleme de parcare și accesibilitate. Contractele de închiriere vechi de zece ani urmează să fie reînnoite, iar prețurile se vor dubla. Toate eforturile afacerilor sunt îndreptate către plata chiriilor, marjele de profit s-au micșorat considerabil”, a transmis Mas. Turiștii ocolesc zona modernizată Promenada tocmai a trecut printr-o transformare majoră de 37,5 milioane de euro. Perturbările cauzate de lucrări au dus la o „scădere semnificativă” a rezervărilor de sărbători, când proprietarii de afaceri sperau la o creștere a numărului de turiști. Promenada Paseo Marítimo, lungă de 3,4 km, a fost transformată într-o zonă pietonală. Șoseaua cu șase benzi de circulație a fost micșorată la patru benzi pentru a face loc spațiilor verzi și zonelor de recreere în aer liber.
Darău: Cineva care duce spre faliment o companie de stat nu are nici o scuză, va pleca sau va plăti
Irineu Darău declară la RFI că va continua reformele începute de fostul ministru al Economiei, Radu Miruță. „Nu am fost niciodată un om confortabil și nu am fost niciodată un om care să facă lucruri pentru el sau pentru viitorul lui politic. Eu voi face ceea ce este corect și este bine să fac. Consider că ceea ce a început Radu Miruță a fost o cale foarte corectă”, spune Darău. În opinia noului ministru al Economiei, „companiile de stat trebuie să funcționeze pe bază de performanță de sus până jos și acest principiu bineînțeles că-l voi continua și voi încerca să-l aplicăm la toate companiile de stat din România”. Irineu Darău atrage atenția că „vin etape importante, avem obligații legate de guvernanța corporativă, avem termene limită de la AMEPIP, va trebui să le respectăm și știți acel principiu, omul potrivit la locul potrivit, dar și cu obiective măsurabile, astfel încât să poată răspunde, dacă nu le îndeplinește. Mai spun un lucru aici, mă voi baza foarte mult pe echipă”. Noul ministru al Economiei spune că „cineva care duce spre exemplu o companie de stat spre faliment nu are nici o scuză și cred că se vor găsi metode pentru ca cei care nu au nici o scuză să plece sau să plătească”.
Numărul firmelor care au depus cereri pentru intrarea în insolvență a crescut
După o perioadă în care firmele au beneficiat de ajutoare de stat și stabilitate, economia românească se lovește acum de o creștere alarmantă a numărului de insolvențe și falimente. Dobânzile mari, inflația și modificările fiscale au dus la o reducere drastică a numărului de companii mici și medii care nu mai fac față împovărării fiscale. Cele mai recente date publicate de RisCo, companie care analizează firmele din România, arată că numărul dosarelor de insolvență a ajuns la 985 în luna noiembrie a acestui an, comparativ cu 670 de dosare în aceeași lună a anului trecut. În București au fost înregistrate 213 dosare de insolvență, mai mult cu 34% față de 2024, când au fost înregistrate 159 de dosare. Deși în anul 2024, numărul companiilor în insolvență a ajuns la 7.274, estimările pentru finalul anului 2025 indică o posibilă depășire a pragului de 8.000 de companii. În luna octombire a acestui an, statisticile Registrului Comerțului arătau că 5.318 firme erau în insolvență. „Creşterea constantă a numărului de insolvenţe în Bucureşti, observată de la o lună la alta, sugerează dificultăţi pentru companii în acoperirea cheltuielilor totale. Această situaţie poate fi cauzată de diminuarea veniturilor, majorarea costurilor operaţionale sau o eventuală administrare financiară ineficientă. Bineînţeles, un alt factor poate fi reducerea consumului cauzat de creşterea presiunii tot mai mari a taxelor, a obligaţiilor fiscale şi a preţului energiei. În acelaşi timp, evoluţia ascendentă a insolvenţelor evidenţiază presiunea amplificată asupra mediului de afaceri, determinată de instabilitatea economică, respectiv inflaţia persistentă – aceste condiţii afectează semnificativ stabilitatea şi rezistenţa companiilor”. Care sunt domeniile afectate de climatul economic dificil Spre deosebire de anii trecuți, fenomenul actual este marcat de creșterea falimentelor directe, în special în rândul microîntreprinderilor și al sectorului HoReCa, unde antreprenorii aleg să pună lacătul afacerilor fără să mai încerce o eventuală reorganizare. În topul sectoarelor cu cele mai multe înregistrări ale dosarelor de insolvență se află restaurantele (o creștere de 208%), lucrările de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții (un plus de 163%), firmele care desfășoară activități aferente plantelor nepermanente (creștere de 106%) și transporturile rutiere de mărfuri și servicii de mutare (un plus de 136%). În 2026 România va intra într-un context economic încă dificil, marcat de încetinirea creșterii, dezechilibrele externe și tensiunile politice. „Principala cauză o reprezintă scăderea vânzărilor, o problemă care s-a acentuat semnificativ în acest an. Inflația de peste 30% cumulată în ultimii ani a tăiat drastic din puterea de cumpărare a clienților, iar acest fenomen s-a văzut în declinul vânzărilor, în degradarea condițiilor comerciale”, spun analiștii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apocalipsa din privat. Peste 13.000 de firme și-au suspendat activitatea în 2025. 19.000 de români și-au pierdut deja locul de muncă Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul
Cristian Tudor Popescu prezice falimentul de țară: „Războiul tuturor împotriva tuturor”
În cea mai nouă postare pe rețelele sociale, gazetarul Cristian Tudor Popescu face o analiză a situației țării și prezice falimentul: „războiul tuturor împotriva tuturor”. El spune că, din punctul său de vedere, lucrurile arată așa: „- creșterile de taxe lovesc domeniul privat. Mii de firme se închid, mii de oameni sunt concediați, cu slabe speranțe de a se reangaja undeva; – fără creșterile de taxe, nu s-ar mai fi putut negocia un deficit bugetar pe 2025 cu Comisia Europeană; – dacă nu depunem la CE legea pensionării magistraților, pierdem cel puțin 230 milioane euro; – legea nu va fi gata la termen, CSM nu va da aviz de niciun fel. CCR o va respinge garantat. După ce vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a mințit cu sânge rece, în direct, spunând că România nu va pierde 230 milioane euro, că-i o dezinformare a Guvernului, nu mai există nicio soluție; – da, fără relansare, economia se sufocă. Dar pentru relansare îți trebuie bani de investiții. Pe care, de unde să-i iei? Din deficitul bugetar și așa uriaș? Din împrumuturi, după alte împrumuturi cu dobândă mare? Din China, din Rusia?”, spune CTP. În continuare, CTP susține că PSD „afirmă sus și tare că atâta vreme cât sunt ei la guvernare, salariile vor crește, nu vor scădea, torpilând orice acțiune a premierului Bolojan. Grindeanu câștigă capital de imagine, pentru că oamenii chiar își închipuie că PSD ar putea face asta. Amenință în fiecare zi cu ieșirea de la guvernare. Nu mă pot gândi decât la posibilitatea ca premierul Bolojan să forțeze măsurile, PSD să depună moțiune de cenzură, guvernul să cadă și să guverneze PSD, împreună cu AUR. Doar așa oamenii se pot lămuri, însă într-un mod crunt”. „aud mereu un cuvânt mai rar folosit în limba română: otova. Cu sensul: de-a valma. Or, otova înseamnă neted, uniform, la fel – adică 10% de la toți, exact propunerea lui Ilie Bolojan. Imposibil de aplicat, pentru că se opune nu doar Grindeanu, ci și Moșteanu, Kelemen Hunor, până și Bolojan se răzgândește și vrea exceptarea învățământului preuniversitar…; – preluarea Lukoil de către statul român mi se pare imposibilă – de unde bani? Vânzarea Lukoil în 24 de ore mi se pare la fel de imposibilă. Cine eventual ar cumpăra-o va oferi un preț de nimic. Iar rușii nu au interes să vândă acum. Ei pot rămâne în așteptare, în așteptarea capitulării Ucrainei prin înțelegerea dintre Trump și Putin, caz în care, firește, sancțiunile SUA asupra Rosneft și Lukoil se ridică. De mâine, prețul carburanților în România ar putea crește cu 10%;”, mai spune gazetarul. CTP a trecut în revistă, de asemenea, și evenimente precum demiterea lui Ludovic Orban din calitatea de consilier prezidențial sau aducerea în țară a lui Horațiu Potra. „adevărata cauză a demiterii consilierului prezidențial Ludovic Orban, după numai o lună, sunt declarațiile sale în apărarea lui Ilie Bolojan. Asta îl deranjează maxim pe președintele Dan; – macetarul lui Georgescu, Horațiu Potra, e adus în țară. Această Justiție de unici, plină de dispreț față de oricine nu e magistrat, și capabilă de răzbunare fără limite, ce ziceți, îl scoate la vopsea pe Potra? – PSD a decretat: până la alegerile pentru Capitală nu se mai mișcă nimic; – peisajul poate purta o emblemă latinească: Bellum omnium contra omnes. Solidaritate nu e decât la magistrați, strâns uniți în jurul lui Savonea și Costache; – iar ca o încununare a rușinii acestei nații, cel ce a fost 10 ani președintele României refuză să plătească milionul de euro datorat statului pe care l-a condus, drept care i se pune sechestru”, a mai spus CTP. În încheiere, gazetarul susține că nu vede o altă „ieșire” decât „falimentul de țară”, „Pe care l-am ratat la limită în 1999. Dumneavoastră vedeți?”, conchide Cristian Tudor Popescu. Autorul recomandă: Horațiu Potra, primele declarații la aducerea în România: „Pe președintele Georgescu îl susțin”
Gigi Nețoiu: Mai mult de jumătate dintre firmele românești sunt aproape de FALIMENT
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gigi Nețoiu, om de afaceri și politician român, a vorbit despre cum mai bine de jumătate dintre firmele românești sunt în prag de insolvență. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gigi Nețoiu: „Adică dăm oameni afară. Păi dacă dăm oameni afară, oamenii ăia la orice salariu, un procent se duce la stat pentru pensii, pentru sănătate, pentru salarii. De unde mai încasăm vreun ban?” Invitat la Marius Tucă Show, Gigi Nețoiu a vorbit despre cum mai bine de jumătate dintre firmele românești sunt în pragul insolvenței. Acesta susține că vine o perioadă și mai grea. După sărbătorile de iarnă, începând cu 8 ianuarie, Nețoiu susține că oamenii nu vor mai avea bani. Mai mult de atât, acesta susține că și firmele au probleme. „De un an și jumătate, România se scufundă. Eu v-am zis, domnul Tucă, să rețineți, România e la începutul începutului. Va veni o perioadă și știți când vorbim, vin sărbătorile, după 7 – 8 ianuarie. Deci lumea nu va mai putea să-și plătească datoriile, taxele, impozitele. V-am zis-o cred că și data trecută și va mai spun o dată. TVA-ul s-a furat 70%, aproape 15 miliarde. S-a plătit cam 30-35% nu e posibil să-i omori pe afaceriști. Deci, noi plătim, firmele, și după cinci luni de zile, 4-5 luni de zile, nu primim TVA-ul înapoi. Automat te blochează. Deci, dumneavoastră știți, orice societate are salarii, are impozite, are taxe. Deci orice rotiță care se blochează acuma, poate să ducă la faliment. Eu vă spun că mai mult de jumătate din firme, mă învârt în jurul ăsta, oamenilor de afaceri, mai mult de jumate din firme sunt aproape de insolvență. Păi intră în insolvență, automat, nu mai plătește nicio taxă. Uitați, a crescut… Acum o lună și ceva, era benzina 7,40 lei, am băgat acum 2 zile și este 8,50 lei benzina premium. Motorina a ajuns la 8,40 lei. Au crescut dividendele, da, 15% au crescut TVA-ul. Adică dăm oameni afară. Păi dacă dăm oameni afară, oamenii ăia la orice salariu, un procent se duce la stat pentru pensii, pentru sănătate, pentru salarii. De unde mai încasăm vreun ban?”, a explicat afaceristul.
Andrei Caramitru cântă prohodul Rusiei lui Putin: E în CRIZĂ maximă economică. Falimentul vine în decembrie
Andrei Caramitru scrie sâmbătă, pe pagina sa de socializare, că Rusia lui Vladimir Putin este „deja în criză maximă economică”. „Sunt fix momentele înainte de colaps”, adaugă fiul regretatului actor. „Niște vești bune de cafeluță de sâmbătă dimineața. Pe cifre oficiale, parfumate și aranjate, Rusia e deja în criză maximă economică. Sunt fix momentele înainte de colaps. Așa ca să vedem dezastrul un pic: producția de automobile: minus 25% producția de echipamente industriale și vehicule: minus 15% producția de materiale: minus 9% Și asta – repet – sunt cifrele lor oficiale, probabil ameliorate din pix, înainte de efectul full al scoaterii din funcțiune a rafinăriilor prin kaboom și a sancțiunilor totale care au venit acum din SUA. Eu v-am spus de câteva luni — falimentul la ei vine în decembrie. Atunci lovește și începe să se surpe șandramaua. Hai, bună dimineața la toată lumea și să avem un weekend frumos, fără orci și zuzuraniști”, spune Caramitru Jr. Sursa: X/ @Beefeater_Fella Sursa: Facebook/ Andrei Caramitru Foto colaj: Facebook + Mediafax + Shutterstock/Hepta
Dragoș Anastasiu, justificările dinainte de anunțarea demisiei: Am ales între faliment și șantaj. Am ales șantajul
„Nu am venit aici nici să mă poziționez ca victimă, nici să ofer justificări. Am venit să explic un context pe care puțini îl cunosc și care a afectat nu doar o companie, ci sute de angajați și mii de pasageri”, a declarat Dragoș Anastasiu. Anastasiu a povestit cum, în perioada 2005–2009, una dintre companiile sale de transport internațional a intrat într-un control extins al Poliției Economice, după ce la graniță au fost descoperite discrepanțe între numărul de pasageri și biletele prezentate pentru câteva autocare operate de subcontractori. În 2009, ANAF a demarat un control de fond pe cinci ani, printr-o persoană inculpată în dosarul despre care vorbim acum. A durat patru luni. La un moment dat, colegii mei mi-au spus că totul e în regulă pe contabilitate, dar sunt probleme cu statele de plată. Adică sumele plătite către ANAF existau, dar nu se corelau cu evidențele ANAF. Inspectoarea ne-a spus că e grav, dar are o propunere „constructivă”. Propunerea era aceasta: fie suspendăm controlul și refacem toate evidențele (mii de state de plată, timp de cinci ani), fie închidem acum dosarul și ne recomandă o firmă care să se ocupe de „corecturi”. Această firmă urma să rezolve situația în câteva luni. Inspectoarea ne-a spus că are încredere în această firmă, a declarat Anastasiu. Autoritățile au solicitat toate biletele emise timp de cinci ani – aproximativ 500.000 – pentru a le compara cu evidențele Poliției de Frontieră. „Trei oameni au lucrat timp de trei ani la Poliția Economică. TVA-ul nostru era blocat și se adunase o sumă de peste un milion de euro. În paralel, criza din 2009 făcea ca autocarele noastre să circule în pierdere”, a explicat el. La finalul anchetei, concluzia Poliției Economice a fost că nu există nicio dovadă de evaziune fiscală. Cu toate acestea, dosarul a fost trimis spre urmărire penală „pentru că nu se putea închide pur și simplu, după trei ani de muncă”. O propunere de „rezolvare” venită din partea ANAF În 2009, un nou control ANAF a vizat aceeași companie, cu accent pe statele de plată. Anastasiu a declarat că inspectorii au propus două opțiuni: suspendarea controlului pentru refacerea documentelor sau angajarea unei firme recomandate de ANAF, care „va face lucrurile să se potrivească”. Ulterior, partenerul său de afaceri a semnat contractul cu firma intermediară, care ulterior a fost menționată în rechizitoriul DNA. Anastasiu susține că a urmat o perioadă în care s-au încercat diverse soluții, dar în final compania sa a fost nevoită să refacă toate statele de plată, constatând că „plătisem mai mult decât era necesar”. Ulterior, înțeleg că lucrurile sunt clare în rechizitoriu – deși eu nu l-am văzut la acel moment. Partenerul meu a ajuns la DNA și a făcut denunțul după mai multe luni. În această perioadă, s-au încercat soluții, au avut loc discuții, dar fără succes. Între timp, colegii mei au refăcut toate statele de plată, om cu om, bucată cu bucată. Am constatat, la final, că erau greșeli de înregistrare, dar sumele plătite de noi către stat erau mai mari decât ar fi fost necesar. După o perioadă, au început să apară solicitări de excursii din partea funcționarilor ANAF și ai firmei recomandate. Acestea s-au finalizat cu facturi neplătite – un an, doi ani, trei, patru. Asta e povestea, a mai spus acesta. Facturi neplătite și excursii solicitate de funcționari El a menționat că nu a avut acces la rechizitoriul în momentul în care a fost redactat, dar că este pregătit să își asume deciziile luate atunci, chiar dacă au fost făcute „sub presiune și cu gândul de a salva compania și angajații”. A trebuit să iau o decizie. Riscul era falimentul: câteva sute de angajați, familiile lor, munca noastră de 15 ani, zeci de mii de călători din Europa care nu s-ar mai fi putut întoarce în România. Am ales să dau curs propunerii, într-un moment în care restul controlului era în regulă. Partenerul meu a semnat contractul cu firma respectivă, pe una dintre companiile pe care o gestiona el.